ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2051/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2051/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Reclamanta S.C.D.C.B. Șercaia a chemat în
judecată Comisia Județeană Brașov pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate
asupra terenurilor și comuna Șercaia, prin primar, solicitând instanței ca în
contradictoriu cu pârâtele să constate nulitatea Hotărârii Comisiei Județene
Brașov nr. 643 din 30 noiembrie 2007 prin care a reconstituit în proprietatea
comunei Șercaia suprafața de 189,27 ha din terenul proprietate publică a
statului pe care îl deține în administrare.
Judecătoria Făgăraș prin încheierea de
ședință din 21 noiembrie 2008 a dispus trimiterea dosarului la Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea
excepției de nelegalitate a art. 28 alin. (2) din H.G. nr. 890/2005 pentru
aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și
funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată
asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de
proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor invocată de
reclamantă.
Curtea de Apel Brașov, secția contencios
administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 161/F din 25 noiembrie 2009 a respins excepția de nelegalitate a art. 28 alin. (2) din H.G. nr. 890/2005 pentru aprobarea
Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea
comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate,
precum și punerea în posesie a proprietarilor.
În considerentele hotărârii pronunțate,
instanța de fond a reținut, în esență, că potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004,
pe calea excepției de nelegalitate pot fi atacate actele administrative cu
caracter individual.
Pe de altă parte, analizând excepția de
nelegalitate, instanța de fond a motivat, în esență, că dispozițiile art. 281
alin. (2) din H.G. nr. 890/2005 sunt legale, fiind adoptate cu respectarea
prevederilor generale ale Legii nr. 247/2005 și ale Legii nr. 24/2000.
Împotriva acestei sentințe a declarat
recurs S.C.D.C.B. care nu s-a raportat la niciunul dintre motivele de recurs
prevăzut la art. 304-304
1
C. proc. civ., dar a susținut, în esență,
că soluția este nelegală și netemeinică, iar respingerea excepției de
nelegalitate ca inadmisibilă „suprimă accesul la justiție”, iar dispozițiile
art. 28 alin. (2) din H.G. nr. 890/2005 conferă prefectului „o putere
totalitară cu care poate să exproprieze Statul în mod discreționar”.
Guvernul României a depus întâmpinare
prin care a solicitat respingerea recursului, susținând, în esență, că
hotărârea instanței de fond este legală și temeinică.
Recursul este nefondat și va fi respins
ca atare.
Prin excepția de nelegalitate invocată,
recurenta (reclamantă în cauza aflată pe rolul Judecătoriei Făgăraș – dosarul
nr. 89/226/2008) a susținut că dispozițiile art. 28 alin. (2) din H.G. nr. 890/2005
sunt nelegale în raport cu prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998,
iar Curtea de apel, prin soluția atacată cu recurs în cauza de față, a respins
această excepție după ce a analizat-o și pe fond, constatând că dispozițiile
actului administrativ vizat de excepție sunt conforme cu prevederile legale
invocate.
Astfel fiind, rezultă că instanța de fond
nu a respins excepția de nelegalitate ca fiind inadmisibilă, așa cum se susține
în recursul de față, excepția de nelegalitate fiind analizată pe fondul său,
ceea ce infirmă susținerea recurentei potrivit căreia instanța de fond, prin
soluția dată, i-ar fi suprimat accesul la justiție.
În ceea ce privește cea de-a doua
critică, potrivit căreia dispozițiile art. 28 alin. (2) din Regulamentul
aprobat prin H.G. nr. 890/2005 îi conferă prefectului atribuții de expropriere,
această susținere este lipsită de temei.
Astfel, exproprierea pentru cauză de
utilitate publică este reglementată prin dispozițiile Legii nr. 33/1994, în
timp ce prin H.G. nr. 890/ 2005 a fost aprobat Regulamentul privind procedura
de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului
de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire
a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietate a
proprietarilor, H.G. nr. 890/2005 fiind adoptată în baza art. IV din titlul VI
din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției,
precum și unele măsuri adiacente.
În consecință, în mod corect a
reținut instanța de fond că dispozițiile art. 28 alin. (2) din Regulamentul
aprobat prin H.G. nr. 890/2005 sunt legale, respingând excepția de nelegalitate
ce fusese invocată de recurenta-reclamantă.
În concluzie, pentru considerentele
prezentate mai sus, recursul de față va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de S.C.D.C.B. împotriva
sentinței civile nr. 161/F din 25 noiembrie 2009 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22
aprilie 2010.