ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3105/2009

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată

următoarele:

Prin acțiunea formulată la 22 septembrie 2006, reclamanta SC A. SRL

Târgu Jiu a chemat în judecată M.E.C., SC P. SA, SC P. SA, sucursala Gorj, O.C.P.I.

Gorj și Primăria orașului Tismana, solicitând anularea în parte a

certificatului de atestare a dreptului de proprietate pentru o suprafață de 950

mp teren situat în comuna Tismana.

Î

n motivarea cererii, reclamanta a susținut că acest

teren a fost restituit în procedura prevăzută de Legea nr. 18/1991 fostului

proprietar G.E., iar prin vânzări succesive a ajuns în proprietatea sa, fiind

atribuit apoi nelegal prin actul administrativ contestat pârâtei SC P. SA.

Prin sentința civilă nr. 258 din 14 septembrie

2007, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, a admis

acțiunea și a anulat certificatul contestat pentru 950 mp teren situat în

Tismana.

S-a reținut pentru aceasta că reclamanta a

cumpărat acest teren de la C.Ș. și C.A. prin contractul de vânzare autentificat

din 15 februarie 1999, parte din el fiind în mod greșit inclus în certificatul

de atestare a dreptului de proprietate emis în favoarea SC P. SA.

Împotriva acestei sentințe au formulat recurs

SC P. SA și O.C.P.I. Gorj.

În recursul său SC P. SA a susținut că în mod

greșit i-au fost respinse excepțiile: lipsei calității procesuale active a

reclamantului C.Ș. care nici la momentul eliberării certificatului și nici la

data sesizării instanței nu avea calitatea de proprietar al suprafeței de

teren; de tardivitate a formulării acțiunii - instanța de contencios fiind

sesizată la mai bine de un an de la data când a luat cunoștință de existența

actului și excepția inadmisibilității pentru neîndeplinirea procedurii

administrative prealabile.

În recursul său O.C.P.I. Gorj a susținut că

în mod greșit nu s-a admis excepția lipsei calității sale procesuale pasive, în

condițiile în care între ea și reclamant nu există niciun raport procesual

civil, nefiind emise acte administrative care să-l fi vătămat. În plus, ea nu

este succesoarea în drepturi a fostului O.C.O.T.

Neavând calitatea procesuală pasivă greșit a

fost obligată la plata cheltuielilor de judecată.

Prin decizia nr. 2139 din 28 mai 2008, înalta

Curte de Casație și Justiție a admis recursurile declarate de SC P. SA, sucursala

Gorj, și de O.C.P.I. Gorj, a casat sentința civilă nr. 258 din 14 septembrie

2007 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal și, în

fond, a respins ca tardivă acțiunea formulată față de SC P. SA și pentru lipa

calității procesuale pasive față de O.C.P.I. Gorj.

Potrivit dispozițiilor art. 11 alin. (2) din

Legea nr. 554/2004, în mod excepțional și numai pentru motive temeinice,

sesizarea instanței de contencios administrativ cu acțiune în anularea unui act

administrativ individual, poate fi făcută și după expirarea termenului prevăzut

de alin. (1) al aceluiași articol, dar nu mai târziu de un an de la data

comunicării sau luării la cunoștință.

Astfel fiind și cum reclamantei SC A. SRL nu

i-a fost comunicat certificatul de atestare a dreptului de proprietate a cărui

anulare face obiectul prezentei cauze, față de terți nefiind obligatorie

comunicarea, termenul de un an urmează a fi socotit de la momentul luării la

cunoștință, respectiv de la momentul transcrierii în registrul de carte

funciară, formă de publicitate imobiliară, când dreptul real al titularului

acestui act a devenit opozabil tuturor.

Prin urmare, a concluzionat Înalta Curte că,

față de data transcrierii - 12 septembrie 2002 - sesizarea instanței de

contencios la 22 septembrie 2006 este evident făcută peste termenul legal.

În ce privește recursul declarat de O.C.P.I.

Gorj Înalta Curte a reținut lipsa calități procesuale pasive a acestuia, având

în vedere că, prin acțiune, reclamanta a chemat în judecată O.C.P.I. Gorj în

calitate de succesoare a O.C.O.T., ori, în mod evident din actul de înființare

O.U.G. nr. 41/2004, rezultă că O.C.P.I. a luat ființă prin reorganizarea O.J.C.G.C.

și a Birourilor de carte funciară de pe lângă judecătorii - ceea ce nu este tot

una cu O.C.O.T., unitate cu personalitate juridică înființată în baza H.G. nr. 477/1990,

în subordinea direcțiilor generale pentru agricultură și industrie alimentară.

Împotriva acestei decizii a formulat

contestație în anulare, reclamanta SC A. SRL Târgu Jiu, județul Gorj,

întemeiată pe dispozițiile art. 318 alin. (1), teza I C. proc. civ., respinsă

ca inadmisibilă prin decizia nr. 31 din 8 ianuarie 2009 a Înaltei Curți de

Casație și Justiție.

Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte a

reținut că argumentele de fapt și juridice prezentate în motivarea contestației

în anulare nu se încadrează în ipoteza textului de lege invocat ca temei de

drept, respectiv nu constituie o „greșeală materială" care poate fi

îndreptată pe calea contestației în anulare.

Împotriva acestei din urmă decizii a formulat

cerere de revizuire contestatoarea S.C. „Alias" S.R.L. Târgu Jiu, indicând

ca temei de drept, dispozițiile art. 322 pct. 5, 7 și 8 C. proc. civ.

Din conținutul cererii de revizuire motivată

rezultă că revizuenta își susține doar motivul de revizuire prevăzut de art. 322

pct. 5 C. proc. civ., arătând că se află în posesia unor înscrisuri noi,

hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, reluând toate susținerile formulate în

susținerea acțiunii în diferitele etape procesuale ale judecării cauzei.

La termenul din 4 iunie 2009, instanța, din

oficiu, a pus în discuția părților admisibilitatea cererii de revizuire, în

raport de dispozițiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ. și ale art. 326 alin. (3)

din același cod, rămânând în pronunțare pe acest aspect.

Examinând actele și lucrările dosarului Înalta

Curte constată că cererea de revizuire este inadmisibilă pentru următoarele

considerente:

În conformitate cu dispozițiile art. 322 alin.

(1) C. proc. civ., sunt supuse revizuirii hotărârile rămase definitive în

instanța de apel sau prin neapelare, precum și hotărârile date de o instanță de

recurs atunci când evocă fondul.

Din interpretarea acestui text de lege

rezultă că una dintre condițiile de admisibilitate a exercitării acestei căi

extraordinare de atac este ca hotărârea vizată să fi rezolvat fondul cauzei,

această condiție impunându-se în mod expres și pentru hotărârea pronunțată de o

instanță de recurs.

În speța de față, prin decizia nr. 31 din 8

decembrie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție soluționând calea

extraordinară de atac a contestației în anulare, împotriva unei decizii

pronunțate în recurs a respins-o ca inadmisibilă, menținând dispozițiile

deciziei nr. 2139 din 28 mai 2008 de admitere a recursului și de respingere a

acțiunii ca tardiv formulată. În această situație, este evident că instanța

care a soluționat contestația în anulare nu se încadrează în sintagama

"instanța de recurs" indicată în textul de lege și nici nu se poate

vorbi de o evocare a fondului cauzei, astfel cum prevăd dispozițiile art. 322 alin.

(1) C. proc. civ.

Având în vedere argumentele expuse, cu

referire la îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a prezentei cereri de

revizuire, în conformitate cu dispozițiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ.,

înalta Curte apreciază că nu se mai impune cercetarea temeiniciei motivului de

revizuire invocat de SC A. SRL Târgu Jiu și anume art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de SC

A. SRL Târgu Jiu, împotriva deciziei nr. 31 din 8 ianuarie 2009 a Înaltei Curți

de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, ca

inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 iunie

2009.