ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4311/2009

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 18

decembrie 2008, pronunțată în dosarul nr. 882/109/2007, Curtea de Apel Pitești,

secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a dispus, printre

altele, respingerea ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curții

Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 302

1

C. pen.

Pentru a pronunța această

hotărâre, Curtea de Apel Pitești a reținut, în esență, următoarea situație de

fapt:

Parchetul de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul

Teritorial București a dispus trimiterea în judecată a inculpaților A.G. pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 302

1

alin. (1) C. pen.,

art. 290 C. pen., art. 25 raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41

alin. (2) și art. 33 lit. a) C. pen., T.A.C. pentru infracțiunile prevăzute de

art. 26 raportat la art. 302

1

alin. (1) C. pen., art. 290 C. pen.,

cu aplicarea art. 31 și art. 33 C. pen., C.D. pentru art. 26 raportat la art. 302

1

alin. (1) C. pen., art. 29 C. pen. cu aplicarea art. 31 și art. 33 C. pen., T.C.

pentru art. 26 raportat la art. 302

1

alin. (1) C. pen., art. 290 cu

aplicarea art. 33 C. pen.

Prin sentința penală nr. 222

din 24 ianuarie 2006, pronunțată de Judecătoria Pitești au fost condamnați

inculpații la pedepse rezultante după cum urmează: A.G. la 3 ani închisoare și

2 ani interzicerea unor drepturi cu suspendarea executării pedepsei sub

supraveghere; T.A.C. și C.D. la câte 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea

unor drepturi, cu aplicarea art. 81 și art. 82 C. pen.; T.C. la 1 an și 6 luni

închisoare cu aplicarea art. 81 și art. 82 C. pen.

Prin decizia penală nr. 14

din 22 ianuarie 2008, Tribunalul Argeș a admis apelurile declarate de inculpați

și de partea responsabilă civilmente SC T.I. SRL Pitești, a desființat în parte

sentința atacată, a descontopit pedepsele și a înlăturat toate condamnările,

dispunând achitarea inculpaților pe diferite temeiuri prevăzute de art. 11 pct.

2 lit. a) și art. 10 C. proc. pen.

Prin decizia nr. 491/R din

22 septembrie 2008, pronunțată în dosarul nr. 822/109/2007, Curtea de Apel

Pitești a admis recursul declarat de Direcția Națională Anticorupție –

Serviciul Teritorial Pitești împotriva deciziei penale nr. 14 din 22 ianuarie

2008 a Tribunalului Argeș, a casat în totalitate decizia menționată și sentința

penală nr. 222 din 24 ianuarie 2006 a Judecătoriei Pitești, a dispus schimbarea

încadrării juridice a faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în

judecată și a reținut cauza spre rejudecare.

La data de 18 decembrie

2009, inculpații A.G., C.D. și T.C. au formulat o excepție de

neconstituționalitate, apreciind că dispozițiile art. 302

1

C. pen.

sunt neconstituționale în raport cu dispozițiile art. 45 și art. 136 din

Constituția României.

Curtea de Apel Pitești a

respins, ca inadmisibilă, învederând că motivarea excepției de

neconstituționalitate nu cuprinde nicio referire la o contradicție de natură

constituțională între art. 302

1

C. pen. și cele două texte din

Constituție invocate de autorii excepției.

Curtea de Apel Pitești a mai

invocat dispozițiile art. 57 din legea fundamentală a României, care instituie

îndatorirea persoanelor fizice de a-și exercita drepturile și libertățile

constituționale cu bună credință. Or, inculpații au mai invocat anterior, pe

parcursul cercetării judecătorești, alte excepții de neconstituționalitate,

respinse de instanțele de control judiciar, inclusiv de Înalta Curte de Casație

și Justiție și de către Curtea Constituțională.

Curtea de Apel Pitești a

reținut, în conformitate cu dispozițiile art. 121, art. 122 și art. 124 C. pen.

că prescripția răspunderii penale pentru infracțiunile reținute în sarcina

inculpaților se va împlini în luna aprilie 2010 și în aceste condiții este

evident că numeroasele cereri, incidente și excepții, inclusiv o nouă excepție

de neconstituționalitate sunt formulate cu eludarea finalității urmărite de

lege și cu scopul evident de a se tergiversa soluționarea cauzei.

Împotriva acestei hotărâri,

în termen legal, inculpații A.G., C.D. și T.C. au declarat recurs, criticând-o

pentru nelegalitate, solicitând să se constate că sunt îndeplinite condițiile

cerute de lege pentru sesizarea Curții Constituționale și, pe cale de

consecință, suspendarea judecării cauzei.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 29 alin. (1)

din Legea nr. 47/1992, privind organizarea și funcționarea Curții

Constituționale, republicată, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor

ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, privind

neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o

lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei,

în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

Așadar, din analiza textului

anterior citat, se desprinde, pe de o parte, necesitatea ca excepția ridicată

să vizeze neconstituționalitate unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții

dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, iar pe de altă parte, să fie

îndeplinită condiția relevanței.

În speță, inculpații au

invocat excepția neconstituționalității art. 302

1

C. pen., respectiv

o infracțiune de deturnare de fonduri, în raport de dispozițiile art. 45 și

art. 136 din Constituția României.

În ceea ce privește condiția

relevanței, se impune a observa că aceasta nu este îndeplinită.

Articolul 45 din Constituție

prevede că accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera

inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii sunt garantate, iar art.

136 din legea fundamentală prevede tipul de proprietate (publică sau privată),

garantarea dreptului de proprietate, inalienabilitatea bunurilor proprietate

publică și inviolabilitatea proprietății private în condițiile legii organice.

Or, în speță, cererea de

sesizare a Curții Constituționale nu relevă o contradicție între dispozițiile

art. 302

1

C. pen. și textele constituționale invocate. De altfel,

autorii excepției de neconstituționalitate nu au motivat conflictul de natură

constituțional, ci doar au solicitat să se constate îndeplinirea formală a condițiilor

primare de admisibilitate fără a face o analiză a contradicției care să poată

fi calificată ca fiind o reală excepție de neconstituționalitate.

Curtea Constituțională, în

mod constant în jurisprudența sa, a respins ca inadmisibile sesizările care nu

relevau un conflict constituțional, respectiv o contradicție între o normă

juridică de care depinde soluționarea litigiului dedus judecății și o normă

înscrisă în constituție.

Numeroasele cereri

inadmisibile formulate de inculpați, privind neconstituționalitatea unor texte din

Codul penal și Codul de procedură penală reprezintă un abuz de drept, așa cum

bine a reținut și Curtea de Apel Pitești.

Jurisprudența C.E.D.O. nu

garantează admiterea cu titlu absolut a oricăror cereri formulate de părți, ci

garantează posibilitatea reală și efectivă acordată părților de a invoca

anumite excepții și obligația instanțelor naționale de a se pronunța cu privire

la admiterea sau respingerea lor, în funcție de concludența, utilitatea,

pertinența, relevanța sau admisibilitatea acestora, ținându-se seama și de

obiectul cauzei.

Cum în speță relevanța

excepției de neconstituționalitate invocată nu a fost demonstrată, în mod

corect cererea de sesizare a Curții Constituționale a fost respinsă ca

inadmisibilă, motiv pentru care recursul declarat de inculpați este nefondat și

va fi respins, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Conform art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., inculpații vor fi obligați la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de

recurenții inculpați A.G., C.D. și T.C. împotriva încheierii din 18 decembrie

2009 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori

și de familie, în dosarul nr. 882/109/2007.

Obligă

recurenții inculpați la plata sumei de câte 200 lei cheltuieli judiciare către

stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 29 decembrie 2009.