ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2746/2010

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea arbitrală formulată de reclamanta SC M.E.C. SRL, aceasta a chemat în judecată Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor Construcțiilor și Turismului – C.A.S.M.T.C.T., solicitând instanței arbitrale să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 1.265.784.740 lei reprezentând servicii medicale paraclinice acordate asiguraților în luna decembrie 2004 și a sumei de 1.772.887.575 lei reprezentând servicii medicale paraclinice acordate asiguraților în lunile ianuarie-februarie 2005. Prin hotărârea arbitrală nr. 13 din 23 octombrie 2008, pronunțată în dosarul arbitral nr. 14/2008 – Comisia Centrală de Arbitraj a respins acțiunea arbitrală, formulată de reclamanta SC M.E.C.

SRL în contradictoriu cu pârâta C.A.S.M.T.C.T. Prin sentința nr. 133 din 5 octombrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel București, în dosarul nr. 4318/2/2009 a fost respinsă ca nedondată acțiunea în anulare a hotărârii arbitrale pronunțată de Comisia Centrală de Arbitraj din cadrul C.A.S.M.T.C.T. în dosarul nr. 14/2008, formulată de petenta SC M.E.C. SRL. În motivarea sentinței, instanța a reținut că acțiunea în anulare, prin caracterul special conferit de lege, presupune în primul rând cenzurarea hotărârii arbitrale, în limitele prevăzute de art. 364 lit. a)-i) C. proc. civ. dar petenta prin acțiunea în anulare arată că au fost încălcate dispozițiile Legii 149/2005, critici ce țin de modul de soluționare a fondului cauzei.

În interpretarea dispozițiilor Legii 149/2005 raportat la clauzele contractului din 2004, comisia arbitrală a respectat normele procedurale imperative. Optând pentru calea unei judecăți private, pe calea arbitrajului, prin convenția arbitrală se exclude pentru litigiile în legătură cu contractul părților, competența instanțelor judecătorești, iar hotărârea arbitrală putând fi cenzurată numai în cazurile de excepție, în care norme procedural imperative au fost încălcate. Reclamanta a invocat exclusiv aspecte ce țin de modul de soluționare al litigiului pe fond, fără a proba existența unuia dintre motivele prevăzute de art. 364 lit. a)-i) C. proc. civ. Împotriva sentinței nr. 133 din 5 octombrie 2009, pronunțată ce Curtea de Apel București, a formulat recurs recurenta reclamantă SC M.E.C.

SRL, recurs întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta arată că hotărârea arbitrală a fost pronunțată cu depășirea termenului de 5 luni, motiv de anulare a hotărârii arbitrale conform art. 364 lit. e) C. proc. civ. Societatea nu poate fi sancționată cu respingerea cererii și implicit neplata creanței numai pentru faptul că, intimata pârâtă C.A.S.M.T.C.T. a Municipiului București a rămas pasivă, neefectuând diligențele necesare în scopul de a obține sumele pentru achitarea furnizarilor, conform Legii 149/2005. Ca urmare, hotărârea arbitrală a fost pronunțată cu încălcarea prevederilor Legii 149/2005 și cu încălcarea termenului prevăzut de art. 3533 C. proc.

civ., privind pronunțarea hotărârii arbitrale. Intimata C.A.S.M.T.C.T. a formulat întâmpinare, prin care solicită în esență respingerea recursului ca nefondat. Analizând hotărârea recurată în raport de criticile formulate și temeiul de drept invocat, se constată că recursul este nefondat. Motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., invocat de recurentă, reglementează două ipoteze: hotărârea recurată este lipsită de temei legal sau hotărârea recurată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. Recurenta nu arată în ce constă motivele de nelegalitate ale hotărârii recurate în raport de dispozițiile art. 364 C. proc. civ. Este inadmisibilă critica vizând încălcarea termenuliui arbitral prevăzut de art. 3533 C. proc.

civ., întrucât este formulată omisso medio, fără să fi constituit motiv pentru acțiunea în anulare, cu încălcarea cerințelor art. 291 alin. (1) respectiv cele prevăzute de art. 294 alin. (1) C. proc. civ., dispoziții legale aplicabile și în recurs față de dispozițiile art. 316 C. proc. civ. Ca urmare, nepunând în discuția instanței de fond încălcarea dispozițiilor art. 3533 C. proc. civ., motiv de acțiune în anulare prevăzută de art. 364 lit. c) C. proc. civ., instanța de fond nu a analizat hotărâre arbitrală sub acest aspect, astfel că această critică nu poate fi invocată pentru prima dată pe calea recursului.

Recurenta arată că instanța de fond nu a interpretat corect dispozițiile Legii 149/2005 dar această susținere nu poate fi primită ținând cont că acțiunea arbitrală constituie o opțiune a părților, prin care acestea decid asupra modalității de soluționare a litigiului, în cadrul căruia pot fi propuse și administrate probele apreciate utile și concludente, arbitrajul fiind organizat și desfășurându-se cu respectarea convenției arbitrale încheiate în baza principiului libertății de voință. Părțile au optat prin clauza compromisorie înscrisă în contract, pentru soluționarea litigiului de către instanța arbitrală, părțile trebuind a recunoaște consecințele juridice ale aplicării prevederilor legale privind desemnarea unei asemenea instituții, inlusiv dispozițiile procedurale care reglementează condițiile care permit desființarea hotărârii arbitrale pe calea acțiunii în anulare.

Motivele care atrag desființarea hotărârii arbitrale sunt strict și limitativ prevăzute de lege iar judecarea litigiului pe fond, așa cum susține recurenta, este posibilă doar în măsura în care se constată incidența vreuneia dintre motivele prevăzute de art. 364 C. proc. civ. Examinând cauza sub toate aspectele, Înalta Curte constată că sentința pronunțată este legală și temeinică, instanța analizând hotărârea arbitrală în limitele criticilor formulate, ținând cont și de dispozițiile art. 364 lit. i) C. proc. civ. invocate de petentă, hotărâre ce cuprinde considerentele care fundamentează soluția. Împrejurarea că ele nu sunt mulțumitoare pentru recurentă și nu converg înspre soluția dorită nu fac aplicabile dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. De fapt, sub trena acestui motiv invocat, recurenta abordează fondul litigiului, contestând modul în care s-a făcut aplicarea în speță a normelor legale și a principiilor de drept. Dispozițiile Legii 149/2005 au fost raportate la clauzele contractului din 2004 iar nerespectarea dispozițiilor contractuale nu constituie motiv de anulare a hotărârii arbitrale potrivit art. 364 lit. i) C. proc. civ., aspect reținut corect de instanța de fond. Față de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC M.E.C. SRL București împotriva sentinței comerciale nr. 133 din 5 octombrie 2009 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta SC M.E.C. SRL București împotriva sentinței comerciale nr. 133 din 5 octombrie 2009 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 septembrie 2010.