Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 26.06.2009
inadmisibil

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3622/2009

HOTĂRÂRE
26.06.2009
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3622/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin plângerea formulată pe rolul Judecătoriei Târgoviște petentul C.C.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul I.J.P. Dâmbovița anularea procesului – verbal de contravenție seria din 31 mai 2008 precum și exonerarea de la plata amenzii. Judecătoria Târgoviște, prin sentința nr. 3396 din 14 iulie 2008, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Răcari având în vedere dispozițiile art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001. Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că fapta a fost săvârșită pe raza localității Mircea Vodă, comuna Sălcioara, situație care atrage competența de soluționare a Judecătoriei Răcari.

Tribunalul Dâmbovița, soluționând recursul declarat de petentul C.C.A. împotriva sentinței nr. 3396 din 14 iulie 2008 a Judecătoriei Târgoviște, prin Decizia nr. 863 din 22 octombrie 2008 a respins recursul declarat de petent arătând că potrivit art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 instanța competentă să soluționeze plângerile contravenționale în fond este judecătoria în a cărei circumscripție s-a săvârșit contravenția. La data de 31 octombrie 2008 petentul C.C.A. a formulat cerere de revizuire împotriva Deciziei nr. 863 din 22 octombrie 2008 a Tribunalului Dâmbovița, arătând că la termenul soluționării recursului a fost în imposibilitate de prezentare din motive medicale, neputând să-și susțină motivele de recurs, invocând în drept dispozițiile art. 322 pct. 8 și 9 C. proc.

civ. Totodată, a solicitat ca instanța să se pronunțe pe excepția de neconstituționalitate a art. 322 alin. (1) și art. 322 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ. Prin sentința nr. 1006 din 26 noiembrie 2008 Tribunalul Dâmbovița a respins cererea de revizuire a Deciziei nr. 863 din 22 octombrie 2008, reținând că potrivit art. 322 teza a II-a C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cerere în situațiile arătate expres în textul enunțat. A mai reținut instanța că, prin decizia pronunțată asupra recursului nu s-a evocat fondul. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate invocată de revizuent instanța a arătat că urmează a fi soluționată de instanța de fond, Judecătoria Răcari.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, revizuentul C.C.A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, fără a detalia motivele pe care-și întemeiază cererea. Prin Decizia nr. 94 din 22 ianuarie 2009, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, s-a respins ca inadmisibil recursul formulat de C.C.A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului Dâmbovița. Pentru a se pronunța astfel, instanța, a reținut, în esență, că potrivit art. 299 C. proc. civ., „hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională sunt supuse recursului”.

Concluzionează instanța, arătând că hotărârea recurată este irevocabilă astfel că recursul este inadmisibil. Revizuentul C.C.A. a formulat recurs și împotriva deciziei pronunțată de Curtea de Apel Ploiești invocând prevederile art. 304 1 C. proc. civ. Motivează recurentul că în mod greșit a fost respins recursul ca inadmisibil, deși instanța de judecată avea obligația să aplice direct normele privind drepturile omului cuprinse în C.E.D.O., art. 6 și 13. Recursul formulat în cauză este inadmisibil și a fost respins pentru următoarele considerente: Dreptul de recurs există numai în ce privește hotărârile de fond, neexistând posibilitatea să se declare recurs și împotriva unei hotărâri date în recurs.

În conformitate cu prevederile art. 299 C. proc. civ., sunt supuse recursului, hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel precum și hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională. Cum în cauză s-a formulat recurs împotriva unei decizii date în recurs prin admiterea excepției inadmisibilității invocată din oficiu, conform art. 137 C. proc. civ., Curtea va respinge cererea de recurs, ca fiind inadmisibilă.

Totodată, observând întregul ciclu procesual pornit de la plângerea contravențională cu care a fost investită de petent Judecătoria Târgoviște și în fața căreia a invocat excepția necompetenței teritoriale, declinarea de competență și decizia dată în recursul formulat tot de petent, inclusiv căile extraordinare de atac de revizuire la decizia dată în recurs, recurs la hotărârea pronunțată în revizuire și inclusiv recurs la recurs și alte contestații, respectiv cereri de revizuire, fără ca plângerea contravențională si fie soluționată, urmează să facă aplicarea prevederilor art. 108 1 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ. Potrivit acestui text de lege, dacă legea nu prevede astfel, instanța, potrivit prezentului articol, va putea sancționa următoarele fapte săvârșite în legătură cu procesul astfel: a) introducerea, cu rea-credință a unor cereri vădit netemeinice…”.

Este adevărat că părțile au numeroase drepturi procedurale, dintre care menționăm: dreptul de a adresa cereri instanței și dreptul de a exercita căile de atac, dar totodată are și obligația de a îndeplini actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele prevăzute de lege și de a exercita drepturile procedurale cu bună-credință și potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute. Având în vedere faptul că recurentul a formulat mai multe căi de atac inadmisibile, instanța constată că în acest fel a fost deturnat dreptul procedural de la scopul pentru care a fost recunoscut, fiind exercitat cu rea - credință, motiv pentru care acest abuz procedural este sancționat de lege cu amendă judiciară.

Este de observat că petentul este cel care a invocat excepția necompetenței teritoriale, tot el la hotărârea prin care instanța s-a dezinvestit a formulat recurs, iar ulterior a exercitat mai multe căi de atac extraordinare, inclusiv prezentul recurs care este inadmisibil în condițiile legale menționate, fiind respins cu aplicarea prevederilor art. 108 1 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ.

D E C I D E Respinge recursul declarat de C.C.A. împotriva Deciziei nr. 94 din 22 ianuarie2009 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil. În temeiul art. 108 1 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ. aplică recurentului o amendă judiciară în cuantum de 200 lei. Irevocabilă pentru recurs. Cu drept de reexaminare în 15 zile de la comunicare cu privire la sancțiunea aplicată. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 26 iunie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-04-14
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1863/2010
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari, petentul V.T. a solicitat, în contradictoriu cu I.P.J. Dâmbovița, anular
ÎCCJ 2016-06-17
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2021/2016
ția Judecătoriei Târgoviște. Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că potrivit art. 39 1 din O.G. nr. 2/2001- Legea Cadru în materie contravențională, în cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de
ÎCCJ 2019-02-21
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 901/2019
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Pite
ÎCCJ 2022-11-02
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5102/2022
a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat în favoarea Judecătoriei Răcari competența de soluționare a plângerii contravenționale, formulată de petentul A. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratu
ÎCCJ 2007-10-12
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3885/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 43300 din 20 noiembrie 2006, Judecătoria Târgoviște a declinat competența de soluționare a contestației la executare formulată de
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă