ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2293/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2293/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Tribunalul Iași prin sentința
comercială nr. 2385 din 21 octombrie 2008 a respins acțiunea reclamantei SC C. SA Iași prin care a solicitat obligarea pârâtei SC R. SRL București la
returnarea celor două CEC-uri în valoare de 41.612.493 Rol și de 20.817.497
Rol.
A admis în parte cererea
reconvențională a pârâtei SC R. SRL București și a obligat reclamanta SC C. SA
Iași la plata sumei de 11.660,995 lei contravaloarea modificărilor aduse
spațiului comercial închiriat și prejudiciului rezultat din dezafectarea
acestora.
Prin decizia nr. 65 din 6 iulie 2009
Curtea de Apel Iași, secția comercială, a respins ca nefondate apelurile
declarate de reclamanta SC C. SA și de pârâta SC R. SRL București împotriva
sentinței comerciale nr. 2385 din 21 octombrie 2008 a Tribunalului Iași.
Împotriva menționatei decizii,
reclamanta SC C. SA Iași a declarat recurs în temeiul dispozițiilor art. 304
pct. 9 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie
admiterea recursului, casarea deciziei și admiterea acțiunii sale.
Recursul reclamantei SC C. SA Iași
este nul.
Curtea, a invocat din oficiu, în
temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepția de nulitate a recursului
declarat de reclamantă, pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 302
1
alin. (1) lit. d) C. proc. civ., raportat la dispozițiile art. 306 alin. (2) C.
proc. civ.
Astfel, potrivit art. 302
1
alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea
nulității și semnătura, formalitate în lipsa căreia, nu se poate stabili dacă
recursul a fost declarat de persoana care are legitimare procesuală.
În speță, recursul a fost semnat de
avocat fără delegație în recurs și apel.
Prin urmare, față de soluția
preconizată, examinarea criticilor referitoare la fondul litigiului este inutilă
și lipsită de interes.
În considerarea celor ce preced
conform dispozițiilor art. 133 alin. (1), cum recurenta-reclamantă SC C. SA, nu
a îndeplinit această cerință legală și cum în cauză nu există motive de ordine
publică care ar putea fi invocate din oficiu, instanța conform art. 306 C.
proc. civ., urmează să constate nul recursul reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de
reclamanta SC C. SA Iași împotriva deciziei nr. 65 din 6 iulie 2009 a Curții de Apel Iași, secția comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședința publică, astăzi 17
iunie 2010.