ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10091/2009

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10091/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Deliberând asupra

recursului civil de față;

Din examinarea

actelor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată la Tribunalul Mehedinți sub nr. 4237/101 din 11

iunie 2008, reclamantul G.I.I.

a chemat în judecată pe pârâții Consiliul

Local

al municipiului Drobeta Turnu Severin, P.G.C.,

P.G. și P.L., pentru ca prin hotărâre judecătorească

să fie

obligați să-i lase în deplină proprietate și pașnică posesie imobilul situat

în Drobeta Turnu Severin.

În motivarea

acțiunii a arătat că imobilul situat la adresa indicată mai sus a

fost proprietatea bunicului său

G.I., fiind construit de acesta în timpul

căsătoriei

cu soția sa G.P., în prezent decedată.

Bunicii săi au avut un singur fiu, G.I.I.,

decedat, reclamantul fiind fiul și unicul moștenitor al acestuia.

Au mai precizat că imobilul a fost

naționalizat abuziv prin Decretul

nr.

92/1950, deși bunicii săi erau exceptați de la naționalizare, nefiind mari

comercianți sau exploatatori și că în prezent

imobilul este deținut de pârâții

Preoteasa

în baza contractului de închiriere nr. 234 din 1 iulie 2004.

În drept, au fost invocate disp. art. 480

C. civ. și prin întâmpinarea

formulată

pârâții P.G.C., P.G. și P.E.

au solicitat respingerea acțiunii ca

inadmisibilă.

Prin încheierea de ședință din 14 iunie

2008 s-a precizat că P.L.

poartă numele de

E. și că din eroare a fost menționată cu prenumele

de L.

Tribunalul

Mehedinți, prin sentința civilă nr. 209 din 30 septembrie 2008 a respins

excepțiile invocate în cauză.

A fost admisă acțiunea reclamantului G.I.I.

și pârâții au fost obligați să-i lase în deplină proprietate și pașnică posesie

imobilul situat în

Drobeta Turnu Severin.

S-a luat act că

reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de fond a reținut că bunicul

reclamantului, G.I.I. a cumpărat imobilul în litigiu

de la numiții

G.G.N. și G.G.M. și conform

certificatelor de

moștenitor nr.

131/1998 și 132/1998, emise de notar G.V., reclamantul

este unicul moștenitor al bunicilor săi G.I.I. și

G.P.

În soluționarea

cererii s-au avut în vedere prevederile art. 21 din Constituția

României, care consacră liberul

acces la justiție ca drept fundamental, precum și

art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului

și a libertăților fundamentale.

S-a învederat că protejarea dreptului de

proprietate în justiție poate fi analizată pe orice temei juridic, în baza

principiului disponibilității ce guvernează procesul civil.

S-a menționat că în cuprinsul Legii nr.

10/2001 nu există o dispoziție

potrivit

căreia după intrarea sa în vigoare, acțiunea în revendicare întemeiată pe

dispozițiile

dreptului comun ar fi inadmisibilă.

În litigiul dedus judecății, revendicarea

imobilului pe calea dreptului

comun, în

temeiul art. 480 C. civ. nu aduce atingere niciunui alt drept de

proprietate

și nici securității raporturilor juridice.

Reclamantul a făcut

dovada dreptului de proprietate asupra imobilului în contradictoriu cu pârâții

Preoteasa, care au calitatea de chiriași, în speță nefiind

pus în discuție un alt drept de proprietate pe care

să-1 invoce persoana care deține imobilul cu titlul de locatar.

Acțiunea în revendicare îndreptată

împotriva Consiliului Local care

administrează

fondul locativ din care face parte și imobilul în litigiu ce a fost preluat în

mod abuziv de către stat în baza Decretului nr. 92/1950 este perfect

admisibilă, fiind în deplină concordanță cu legea

fundamentală, cu art. 1 din

Protocolul nr. 1 și art. 6 alin. (1) la

Convenția europeană.

Prin apelul declarat de pârâții Consiliul

Local al Municipiului Drobeta Turnu Severin, P.G.C., P.G. și P.E. s-a solicitat

admiterea căii de atac exercitate, schimbarea în tot a

sentinței instanței de fond și respingerea acțiunii ca inadmisibilă.

Consiliul Local al municipiului Drobeta

Turnu Severin a susținut că imobilul în litigiu a intrat sub incidența Legii

nr. 10/2001, situați în care

persoanele îndreptățite

aveau dreptul și obligația de a urma procedura prevăzută

de această lege

pentru a obține măsuri reparatorii.

Potrivit art. 22

alin. (5) din lege se arată că nerespectarea termenului de șase

luni pentru trimiterea notificării atrage pierderea

dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin

echivalent.

Pârâții P.G.C.,

P.G. și P.E.

au solicitat schimbarea

sentinței instanței de fond și respingerea acțiunii,

susținând că reclamantul nu a făcut dovada dreptului său de proprietate

asupra

imobilului în litigiu și că

instanța a încălcat prevederile Legilor nr. 112/1995 și

nr. 10/2001.

În ședința publică din 19 februarie 2009,

instanța a pus în discuția părților

excepția

lipsei calității procesuale pasive a apelantului-pârât Consiliul Local al

municipiului Drobeta Turnu Severin, asupra căreia părțile au pus concluzii cu

ocazia

dezbaterilor în fond.

Curtea de Apel Craiova, secția civilă,

prin decizia nr. 137 din 16 aprilie 2009

a

admis apelurile declarate de pârâții Consiliul local al municipiului Drobeta

Turnu Severin, P.G.C. și P.E. împotriva sentinței

civile nr. 209 din 30 septembrie 2008 a Tribunalului Mehedinți.

A fost schimbată sentința, în sensul

respingerii acțiunii formulate de reclamantul G.I.I.

S-a reținut că,

potrivit art. 12 din Legea nr. 213/1998 în litigiile referitoare la

dreptul de proprietate al

statului sau al unei unități administrativ teritoriale cu

privire la un imobil, statul - respectiv unitatea

administrativ teritorială - sunt părți prin reprezentanții legali ai acestora,

conform legii. Dacă se dispută un

drept de

administrare sau un alt drept real, în litigiu va sta titularul acestui drept.

Această normă legală este aplicabilă în

litigiul de față prin analogie, întrucât din relațiile comunicate la cererea

instanței (adresa nr. 647 din 16 martie 2009, fila 36 dosar apel) rezultă că

imobilul în litigiu face parte din domeniul privat al statului, nu din domeniul

public.

Apartenența bunului în litigiu la

domeniul privat al statului a dus la

concluzia

că în litigiul de față Consiliul local al municipiului Drobeta Turnu

Severin nu are calitate procesuală pasivă, acesta

deținând bunul pentru altul,

respectiv

pentru Statul Român. în aceste condiții, față de acest pârât și, ca o

consecință

și față de pârâții persoane fizice, care dețin bunul în calitate de

locatari în baza unui contract de închiriere cu

Consiliul Local al municipiului Drobeta Turnu Severin, acțiunea în revendicare

se impunea a fi respinsă pentru

lipsa calității procesual pasive.

Excepția analizată mai sus este una de

fond, dirimantă și absolută,

prioritară în

cauză, în raport cu excepția inadmisibilității acțiunii.

Împotriva acestei

decizii, în termen legal, a declarat recurs reclamantul G.I.I., fără a indica

în drept niciunul dintre motivele art. 304 C. proc. civ.

Critica adusă hotărârii instanței de apel

vizează nelegalitatea ei sub următoarele aspecte:

Recurentul susține că instanța de apel a

făcut o greșită interpretare și aplicare a Legii nr. 213/1998. Or, susține

recurentul că, în conformitate cu practica Înaltei Curți de Casație și Justiție,

consiliile locale au calitate procesuală pasivă în materia revendicării

imobilelor preluate în mod abuziv de stat.

Potrivit art. 6

alin. (3) din Legea nr. 213/1998, se menționează că instanțele

judecătorești sunt competente să

stabilească valabilitatea titlului statului asupra bunurilor care au intrat în

proprietatea sa în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, iar

conform art. 12 alin. (5) din

aceeași lege, în litigiile care privesc astfel de bunuri,

statul este reprezentat de Ministerul Finanțelor

Publice, iar „unitățile administrativ teritoriale de consiliile județene,

Consiliul General al

municipiului București

sau de consiliile locale care dau mandat scris în fiecare

caz,

președintelui consiliului județean sau primarului''.

Se susține că

dispozițiile legale citate se armonizează cu cele cuprinse în

legile succesive ale

administrației publice locale (Legea nr. 215/2001, în vigoare la data

introducerii acțiunii), potrivit cărora administrația publică a municipiului

Drobeta Turnu Severin se realizează de către

Consiliul local al acestuia ca

autoritate

deliberativă, precum și de către primar ca autoritate executivă.

Recurentul mai

învederează că instanța de apel a ignorat dispozițiile Legii

administrației publice locale

nr. 215/2001, în vigoare la data promovării acțiunii,

care stabilesc unitățile administrativ teritoriale cu

personalitate juridică -

comunele, orașele

(municipiile) și județele și că autoritățile publice prin care se

realizează

autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale, ca

autorități deliberative și primarii ca autorități

executive [art. 23 alin. (1) din Legea

nr. 215/2001].

Consiliilor locale

li se prevăd atribuții de administrare a domeniului public și privat al comunei

ori orașului (municipiului) conform art. 10 alin. (5) lit. a) și b)

din aceeași lege citată anterior.

Recursul declarat de

reclamant este fondat.

In speță, se pune în discuție dreptul de

proprietate asupra imobilului care

face

parte din domeniul privat al statului, aflat în administrarea Consiliului local

al municipiului Drobeta Turnu

Severin, care, ca și autoritate deliberativă are

calitate procesual

pasivă.

Potrivit art. 6

alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și

regimul juridic al acesteia, instanțele judecătorești

sunt competente să stabilească valabilitatea titlului statului asupra bunurilor

care au intrat în proprietatea sa în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

In același sens,

statuează și art. 12 alin. (5) din aceeași lege, învederând că în

litigiile care privesc astfel de bunuri, statul este

reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, iar unitățile administrativ

teritoriale de către consiliile județene (...) sau de consiliile locale care

dau mandat scris în fiecare caz în parte președintelui consiliului județean sau

primarului.

Dispozițiile legale citate se armonizează

cu cele cuprinse în legile

succesive ale

administrației publice locale, potrivit cărora administrația publică

a municipiului Drobeta Turnu Severin se realizează

de către Consiliul Local ca autoritate deliberativă, precum și de către primari

ca autorități executive.

În considerarea

celor expuse se constată că pârâtul Consiliul Local al

municipiului Drobeta Turnu Severin ca autoritate

deliberativă are calitate procesual pasivă.

În această calitate

a încheiat cu intimații-pârâți P. contractul de

închiriere nr. 234 din 1 iulie 2004. Față de situația expusă și

intimații-persoane fizice au calitate procesuală pasivă în raport de obiectul

acțiunii - revendicare,

ce este acțiunea

proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar.

Soluția contrară

adoptată de instanța de apel, nefiind legală, urmează ca recursul să fie admis,

să se caseze decizia atacată, iar cauza să fie trimisă spre

rejudecarea apelului Curții de Apel Craiova.

În rejudecare,

instanța reținând calitatea procesuală pasivă a pârâților va

analiza în fond cauza sub toate aspectele, pentru a

pronunța o hotărâre temeinică și legală.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul

declarat de reclamantul G.I.I. împotriva deciziei

nr.137 din 16 aprilie 2009 a

Curții de Apel Craiova, secția

I

civilă și pentru

cauze cu minori

și de familie.

Casează decizia atacată și

trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi, 14 decembrie 2009.