ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10091/2009
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10091/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Deliberând asupra
recursului civil de față;
Din examinarea
actelor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea
înregistrată la Tribunalul Mehedinți sub nr. 4237/101 din 11
iunie 2008, reclamantul G.I.I.
a chemat în judecată pe pârâții Consiliul
Local
al municipiului Drobeta Turnu Severin, P.G.C.,
P.G. și P.L., pentru ca prin hotărâre judecătorească
să fie
obligați să-i lase în deplină proprietate și pașnică posesie imobilul situat
în Drobeta Turnu Severin.
În motivarea
acțiunii a arătat că imobilul situat la adresa indicată mai sus a
fost proprietatea bunicului său
G.I., fiind construit de acesta în timpul
căsătoriei
cu soția sa G.P., în prezent decedată.
Bunicii săi au avut un singur fiu, G.I.I.,
decedat, reclamantul fiind fiul și unicul moștenitor al acestuia.
Au mai precizat că imobilul a fost
naționalizat abuziv prin Decretul
nr.
92/1950, deși bunicii săi erau exceptați de la naționalizare, nefiind mari
comercianți sau exploatatori și că în prezent
imobilul este deținut de pârâții
Preoteasa
în baza contractului de închiriere nr. 234 din 1 iulie 2004.
În drept, au fost invocate disp. art. 480
C. civ. și prin întâmpinarea
formulată
pârâții P.G.C., P.G. și P.E.
au solicitat respingerea acțiunii ca
inadmisibilă.
Prin încheierea de ședință din 14 iunie
2008 s-a precizat că P.L.
poartă numele de
E. și că din eroare a fost menționată cu prenumele
de L.
Tribunalul
Mehedinți, prin sentința civilă nr. 209 din 30 septembrie 2008 a respins
excepțiile invocate în cauză.
A fost admisă acțiunea reclamantului G.I.I.
și pârâții au fost obligați să-i lase în deplină proprietate și pașnică posesie
imobilul situat în
Drobeta Turnu Severin.
S-a luat act că
reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța
această hotărâre, instanța de fond a reținut că bunicul
reclamantului, G.I.I. a cumpărat imobilul în litigiu
de la numiții
G.G.N. și G.G.M. și conform
certificatelor de
moștenitor nr.
131/1998 și 132/1998, emise de notar G.V., reclamantul
este unicul moștenitor al bunicilor săi G.I.I. și
G.P.
În soluționarea
cererii s-au avut în vedere prevederile art. 21 din Constituția
României, care consacră liberul
acces la justiție ca drept fundamental, precum și
art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului
și a libertăților fundamentale.
S-a învederat că protejarea dreptului de
proprietate în justiție poate fi analizată pe orice temei juridic, în baza
principiului disponibilității ce guvernează procesul civil.
S-a menționat că în cuprinsul Legii nr.
10/2001 nu există o dispoziție
potrivit
căreia după intrarea sa în vigoare, acțiunea în revendicare întemeiată pe
dispozițiile
dreptului comun ar fi inadmisibilă.
În litigiul dedus judecății, revendicarea
imobilului pe calea dreptului
comun, în
temeiul art. 480 C. civ. nu aduce atingere niciunui alt drept de
proprietate
și nici securității raporturilor juridice.
Reclamantul a făcut
dovada dreptului de proprietate asupra imobilului în contradictoriu cu pârâții
Preoteasa, care au calitatea de chiriași, în speță nefiind
pus în discuție un alt drept de proprietate pe care
să-1 invoce persoana care deține imobilul cu titlul de locatar.
Acțiunea în revendicare îndreptată
împotriva Consiliului Local care
administrează
fondul locativ din care face parte și imobilul în litigiu ce a fost preluat în
mod abuziv de către stat în baza Decretului nr. 92/1950 este perfect
admisibilă, fiind în deplină concordanță cu legea
fundamentală, cu art. 1 din
Protocolul nr. 1 și art. 6 alin. (1) la
Convenția europeană.
Prin apelul declarat de pârâții Consiliul
Local al Municipiului Drobeta Turnu Severin, P.G.C., P.G. și P.E. s-a solicitat
admiterea căii de atac exercitate, schimbarea în tot a
sentinței instanței de fond și respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
Consiliul Local al municipiului Drobeta
Turnu Severin a susținut că imobilul în litigiu a intrat sub incidența Legii
nr. 10/2001, situați în care
persoanele îndreptățite
aveau dreptul și obligația de a urma procedura prevăzută
de această lege
pentru a obține măsuri reparatorii.
Potrivit art. 22
alin. (5) din lege se arată că nerespectarea termenului de șase
luni pentru trimiterea notificării atrage pierderea
dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin
echivalent.
Pârâții P.G.C.,
P.G. și P.E.
au solicitat schimbarea
sentinței instanței de fond și respingerea acțiunii,
susținând că reclamantul nu a făcut dovada dreptului său de proprietate
asupra
imobilului în litigiu și că
instanța a încălcat prevederile Legilor nr. 112/1995 și
nr. 10/2001.
În ședința publică din 19 februarie 2009,
instanța a pus în discuția părților
excepția
lipsei calității procesuale pasive a apelantului-pârât Consiliul Local al
municipiului Drobeta Turnu Severin, asupra căreia părțile au pus concluzii cu
ocazia
dezbaterilor în fond.
Curtea de Apel Craiova, secția civilă,
prin decizia nr. 137 din 16 aprilie 2009
a
admis apelurile declarate de pârâții Consiliul local al municipiului Drobeta
Turnu Severin, P.G.C. și P.E. împotriva sentinței
civile nr. 209 din 30 septembrie 2008 a Tribunalului Mehedinți.
A fost schimbată sentința, în sensul
respingerii acțiunii formulate de reclamantul G.I.I.
S-a reținut că,
potrivit art. 12 din Legea nr. 213/1998 în litigiile referitoare la
dreptul de proprietate al
statului sau al unei unități administrativ teritoriale cu
privire la un imobil, statul - respectiv unitatea
administrativ teritorială - sunt părți prin reprezentanții legali ai acestora,
conform legii. Dacă se dispută un
drept de
administrare sau un alt drept real, în litigiu va sta titularul acestui drept.
Această normă legală este aplicabilă în
litigiul de față prin analogie, întrucât din relațiile comunicate la cererea
instanței (adresa nr. 647 din 16 martie 2009, fila 36 dosar apel) rezultă că
imobilul în litigiu face parte din domeniul privat al statului, nu din domeniul
public.
Apartenența bunului în litigiu la
domeniul privat al statului a dus la
concluzia
că în litigiul de față Consiliul local al municipiului Drobeta Turnu
Severin nu are calitate procesuală pasivă, acesta
deținând bunul pentru altul,
respectiv
pentru Statul Român. în aceste condiții, față de acest pârât și, ca o
consecință
și față de pârâții persoane fizice, care dețin bunul în calitate de
locatari în baza unui contract de închiriere cu
Consiliul Local al municipiului Drobeta Turnu Severin, acțiunea în revendicare
se impunea a fi respinsă pentru
lipsa calității procesual pasive.
Excepția analizată mai sus este una de
fond, dirimantă și absolută,
prioritară în
cauză, în raport cu excepția inadmisibilității acțiunii.
Împotriva acestei
decizii, în termen legal, a declarat recurs reclamantul G.I.I., fără a indica
în drept niciunul dintre motivele art. 304 C. proc. civ.
Critica adusă hotărârii instanței de apel
vizează nelegalitatea ei sub următoarele aspecte:
Recurentul susține că instanța de apel a
făcut o greșită interpretare și aplicare a Legii nr. 213/1998. Or, susține
recurentul că, în conformitate cu practica Înaltei Curți de Casație și Justiție,
consiliile locale au calitate procesuală pasivă în materia revendicării
imobilelor preluate în mod abuziv de stat.
Potrivit art. 6
alin. (3) din Legea nr. 213/1998, se menționează că instanțele
judecătorești sunt competente să
stabilească valabilitatea titlului statului asupra bunurilor care au intrat în
proprietatea sa în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, iar
conform art. 12 alin. (5) din
aceeași lege, în litigiile care privesc astfel de bunuri,
statul este reprezentat de Ministerul Finanțelor
Publice, iar „unitățile administrativ teritoriale de consiliile județene,
Consiliul General al
municipiului București
sau de consiliile locale care dau mandat scris în fiecare
caz,
președintelui consiliului județean sau primarului''.
Se susține că
dispozițiile legale citate se armonizează cu cele cuprinse în
legile succesive ale
administrației publice locale (Legea nr. 215/2001, în vigoare la data
introducerii acțiunii), potrivit cărora administrația publică a municipiului
Drobeta Turnu Severin se realizează de către
Consiliul local al acestuia ca
autoritate
deliberativă, precum și de către primar ca autoritate executivă.
Recurentul mai
învederează că instanța de apel a ignorat dispozițiile Legii
administrației publice locale
nr. 215/2001, în vigoare la data promovării acțiunii,
care stabilesc unitățile administrativ teritoriale cu
personalitate juridică -
comunele, orașele
(municipiile) și județele și că autoritățile publice prin care se
realizează
autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale, ca
autorități deliberative și primarii ca autorități
executive [art. 23 alin. (1) din Legea
nr. 215/2001].
Consiliilor locale
li se prevăd atribuții de administrare a domeniului public și privat al comunei
ori orașului (municipiului) conform art. 10 alin. (5) lit. a) și b)
din aceeași lege citată anterior.
Recursul declarat de
reclamant este fondat.
In speță, se pune în discuție dreptul de
proprietate asupra imobilului care
face
parte din domeniul privat al statului, aflat în administrarea Consiliului local
al municipiului Drobeta Turnu
Severin, care, ca și autoritate deliberativă are
calitate procesual
pasivă.
Potrivit art. 6
alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și
regimul juridic al acesteia, instanțele judecătorești
sunt competente să stabilească valabilitatea titlului statului asupra bunurilor
care au intrat în proprietatea sa în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
In același sens,
statuează și art. 12 alin. (5) din aceeași lege, învederând că în
litigiile care privesc astfel de bunuri, statul este
reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, iar unitățile administrativ
teritoriale de către consiliile județene (...) sau de consiliile locale care
dau mandat scris în fiecare caz în parte președintelui consiliului județean sau
primarului.
Dispozițiile legale citate se armonizează
cu cele cuprinse în legile
succesive ale
administrației publice locale, potrivit cărora administrația publică
a municipiului Drobeta Turnu Severin se realizează
de către Consiliul Local ca autoritate deliberativă, precum și de către primari
ca autorități executive.
În considerarea
celor expuse se constată că pârâtul Consiliul Local al
municipiului Drobeta Turnu Severin ca autoritate
deliberativă are calitate procesual pasivă.
În această calitate
a încheiat cu intimații-pârâți P. contractul de
închiriere nr. 234 din 1 iulie 2004. Față de situația expusă și
intimații-persoane fizice au calitate procesuală pasivă în raport de obiectul
acțiunii - revendicare,
ce este acțiunea
proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar.
Soluția contrară
adoptată de instanța de apel, nefiind legală, urmează ca recursul să fie admis,
să se caseze decizia atacată, iar cauza să fie trimisă spre
rejudecarea apelului Curții de Apel Craiova.
În rejudecare,
instanța reținând calitatea procesuală pasivă a pârâților va
analiza în fond cauza sub toate aspectele, pentru a
pronunța o hotărâre temeinică și legală.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul
declarat de reclamantul G.I.I. împotriva deciziei
nr.137 din 16 aprilie 2009 a
Curții de Apel Craiova, secția
I
civilă și pentru
cauze cu minori
și de familie.
Casează decizia atacată și
trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi, 14 decembrie 2009.