ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3337/2009

Deliberând asupra recursului de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Reclamantele SC H.P. SA Timișoara și SC M.E., în contradictoriu cu pârâtele SC F.A. SA Timișoara și A.S.C. Timișoara, au solicitat anularea parțială a Hotărârii A.G.E.A. nr. 2/2008 prin care s-a majorat capitalul social, pe motiv de nelegalitate. Acțiunea reclamantelor a fost respinsă prin sentința nr. 46 din 31 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, secția comercială, prin care, în esență, s-a reținut că reclamantele nu sunt îndreptățite la un alt procent în cadrul voturilor din adunarea generală a acționarilor întrucât convenția referitoare la cumpărarea de acțiuni de către acestea nu a fost finalizată.

A mai reținut prima instanță că reclamantele nu apar la depozitul central și în Registrul Acționarilor cu cota de participare de 28,70 % cum au pretins, ceea ce demonstrează că operațiunile de transfer a dreptului de proprietate asupra acțiunilor rezultând din convențiile din 16 martie 2003 și 7 iulie 2004 nu s-au finalizat. Împotriva sentinței fondului au declarat recurs reclamantele SC H.P. SA Timișoara și SC M.E. prin care au dezvoltat critici privind nelegalitatea și netemeinicia sentinței pentru motivul că s-a interpretat greșit actul dedus judecății apreciind că suspendarea de la tranzacționare începând cu 24 februarie 2003, nu dădea dreptul societății să majoreze capitalul social prin A.G.E.A.

din 26 mai 2008. În continuare au arătat că și majorarea capitalului social este o tranzacție care însă nu se poate realiza în cursul suspendării de la tranzacționare. Au mai criticat reclamantele și faptul că instanța de fond nu a analizat aceste susțineri că acțiunea în anulare pe care au promovat-o are caracterul unei acțiuni sociale pornită pentru valorificarea unui interes social și că măsurile care au fost luate în ședința din 26 mai 2008 au avut motivații importante întrucât consolidau capitalul social. Calea de atac a recursului a fost recalificată de Curtea de apel care a motivat, în raport de obiectul cauzei prin raportare la art. 282 1 C. proc. civ. și art. 282 alin. (1) C. proc. civ., că motivele invocate vor fi examinate în conformitate cu dispozițiile procedurale referitoare la apel.

Trecând la analiza apelului, Curtea a reținut că apelantele confirmă faptul că transferul dreptului de proprietate asupra acțiunilor pretins dobândite prin cele două convenții încheiate la 16 martie 2003 și 7 iulie 2004 nu a fost finalizat prin susținerile și argumentele aduse în sprijinul criticilor referitoare la suspendarea de la tranzacționare care în opinia apelantei împiedicau posibilitatea de a fi majorat capitalul social. Curtea a înlăturat însă susținerile privind încălcarea art. 87 din Regulamentul nr. 1/2006 pe considerent că aceste dispoziții nu sunt incidente în cauză întrucât nu se referă la majorarea capitalului social. Ca argument în sprijinul soluției, Curtea a menționat adresa C.N.V.M.

care, ca organism de reglementare, asupra posibilității majorării capitalului social ca efect al suspendării societății de la tranzacționare, a răspuns că reglementările emise în aplicarea Legii nr. 297/2004 nu conțin dispoziții referitoare la interdicția de a se majora capitalul social în perioada suspendării de la tranzacționare. Cu aceste argumente, Curtea de Apel Timișoara a respins, ca nefondat, apelul reclamantelor declarat împotriva sentinței fondului. Împotriva deciziei nr. 32 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, la data de 17 decembrie 2009, au declarat recurs SC H.P. SA Timișoara și SC M.E., cu domiciliul ales în Timișoara. După ce au redat istoricul litigiului în cele două instanțe, recurentele au invocat motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc.

civ., în temeiul cărora s-au considerat îndreptățite să solicite admiterea recursului și modificarea hotărârilor anterior pronunțate, iar în fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. În esență, recurentele au susținut că s-a hotărât în A.G.E. nr. 2/2008, majorarea capitalului social a societății pârâte, hotărâre pe care o consideră nelegală întrucât dreptul lor de vot nu a fost dat în funcție de situația reală a acțiunilor pe care le dețin, în condițiile în care acțiunile au fost achitate în totalitate. În continuare, recurentele au argumentat motivul prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., arătând că au solicitat anularea parțială a hotărârii adunării generale a acționarilor datorită faptului că SC F.A.

SA Timișoara a fost suspendată de la tranzacționare. În aceste condiții, recurentele au considerat că nu se pot lua măsuri în A.G.E.A. de majorare a capitalului social fără să se încalce art. 87 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006 pe considerentul că această operațiune de majorare este o tranzacție de noi acțiuni. Recursul este nefondat. 1. Chestiune prealabilă. Recurentele au promovat calea de atac fără să țină seama de normele procedurale care instituie o anumită conduită pentru părțile care au deschisă calea recursului extraordinar, conduită care decurge din atributele acestuia. În concret, recursul nu are caracter devolutiv și poate fi promovat numai pentru motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 304 pct. 1 - 9 C. proc.

civ. Prin urmare, fiecare motiv prevăzut de acest articol în condițiile în care vizează o anume nelegalitate se motivează în fapt și în drept în mod distinct, cu trimitere la încălcarea legii. Revenind la recursul declarat de reclamante se va observa că numai motivul prevăzut de art. 304 pct. 8 a fost dezvoltat și argumentat, nu și motivele prevăzute la pct. 7 și 9 din art. 304 C. proc. civ. În consecință, Curtea va lua în examinare numai motivul prevăzut de art. 304 alin. (8) C. proc. civ., întrucât simpla indicare a unor motive neargumentate echivalează cu o nemotivare . 2. Critica întemeiată pe motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., este nefondată. Potrivit acestui motiv, modificarea unei hotărâri poate fi solicitată atunci când aceasta a fost pronunțată cu încălcarea actului dedus judecății.

Din conținutul argumentelor aduse în sprijinul acestui motiv rezultă cu evidență că, în realitate, nu se critică un anume act juridic pentru motivul că instanța i-ar fi dat o interpretare contrară conținutului său. În opinia recurentelor, suspendarea de la tranzacționare a SC F.A. SA Timișoara are ca efect imposibilitatea majorării capitalului social, acesta fiind motivul pentru care au înțeles să solicite anularea parțială a A.G.E.A. din 26 mai 2008. Față de această susținere, Înalta Curte va reține că argumentele aduse în sprijinul criticii soluției pronunțată de Curtea de Apel nu se încadrează în motivul invocat, că nu a fost numit actul juridic interpretat greșit și că nu s-a arătat în concret care sunt dispozițiile legale care interzic majorarea capitalului social.

Cu referire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor menționate, C.N.V.M. conform atribuțiilor conferite de Legea nr. 297/2004, prin adresa nr. 1027/2009, a precizat că Legea nr. 297/2004 privind piața de capital și modificările ulterioare nu conțin dispoziții în legătură cu imposibilitatea majorării capitalului social în cazul suspendării societății de la tranzacționare. În adevăr, art. 87 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006 se referă la posibilitatea suspendării de la tranzacționare a valorilor mobiliare admise la tranzacționare pe o piață reglementată care se realizează în conformitate cu procedurile respectivei piețe emise de către operatorul de piață și aprobate de C.N.V.M. Aprecierea asupra luării acestei măsuri este atribuită C.N.V.M.

care așa cum s-a arătat mai sus în virtutea atribuțiilor conferite de lege a răspuns solicitării intimatei în legătură cu posibilitatea majorării capitalului social în perioada de suspendare. Așadar, art. 87 din Regulamentul nr. 1/2006, pe care și-au întemeiat criticile recurentele, nu sprijină susținerile acestora în legătură cu interzicerea majorării capitalului social în perioada de suspendare. Nu în ultimul rând, trebuie reținut că cele două operațiuni, din punct de vedere juridic, tranzacționarea pe piața de capital și majorarea capitalului social sunt distincte. În concret, majorarea capitalului social este o operațiune juridică ce se realizează prin voința societară în condițiile Legii nr. 31/1990, de regulă, pentru creșterea forței financiare a societății comerciale.

Pentru majorarea capitalului social se cer îndeplinite condițiile prevăzute de L.S.C. pentru modificarea actului constitutiv, A.G.E.A. fiind cadrul juridic admis de lege (L.S.C. și Legea nr. 297/2004 art. 236) pentru a hotărî asupra valorii majorării capitalului social. Distinct de acest aspect, emiterea de acțiuni de către societate nu constituie tranzacție în sensul invocat de recurente ci o consecință a majorării capitalului social, or așa cum s-a arătat mai sus, A.G.E.A. aprobă valoarea majorată a capitalului social iar hotărârea prin care s-a aprobat majorarea nu a încălcat nicio dispoziție legală pentru a fi declarată nulă. În fine, asupra tranzacționării noilor acțiuni se va decide după înlăturarea suspendării de la tranzacționare și după definitivarea operațiunilor de transfer a dreptului de proprietate asupra acestora așa încât nu se va putea reține că A.G.E.A.

încalcă art. 87 din Regulamentul C.N.V.M. pe considerentul că operațiunea de majorare a capitalului social este potrivit recurentelor, o tranzacție de noi acțiuni. Tranzacționarea în accepțiunea Legii nr. 297/2004 se referă la operațiuni cu valori mobiliare realizate pe piața de capital în timp ce majorarea capitalului social vizează societatea însăși, capitalul său ca participantă la tranzacționare așa încât nici aceste susțineri ale recurentelor nu vor fi reținute întrucât majorarea capitalului social nu se confundă cu tranzacționarea ci, este distinctă de aceasta. În consecință, motivul de recurs analizat nu este de natură să atragă modificarea deciziei criticate, astfel că, recursul, în conformitate cu art. 312 C. proc.

civ., va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantele SC H.P. SA TIMIȘOARA și SC M.E. împotriva deciziei comerciale nr. 32 din 17 februarie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 decembrie 2009.