ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2366/2010

Deliberând asupra recursurilor

civile de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin contestația formulată la 3

martie 2009, B.K.I. și B.E., au solicitat instanței, în contradictoriu cu

Primarul Municipiului Cluj-Napoca și Consiliul local al Municipiului

Cluj-Napoca, lămurirea înțelesului și respectiv întinderii dispozitivului

sentinței nr. 140 din 13 februarie 2004 pronunțată de Tribunalul Cluj, secția civilă,

în sensul de a se constata că prin această hotărâre le-a fost restituit,

alături de apartamentul nr. 6/a, situat în Cluj-Napoca, și garajul, cu

suprafața de 17,68 mp, în cotă de 0,58/100, identificat sub nr. 6/b, înscris în

C.F. 135848/A Cluj.

Investit în primă instanță,

Tribunalul Cluj, secția civilă, prin sentința nr. 386 din 10 iunie 2009, a

admis contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării

titlului executoriu și în consecință a precizat că prin sentința civilă nr.

140/2004 a aceleiași instanțe, s-a restituit în natură contestatorilor,

inclusiv garajul ce a intrat în componența inițială a apartamentului nr. 6,

înscris în C.F. 135848/A, de sub A + 2, nr. top 23984/S/VI/b, iar dispoziția de

întabulare se referă inclusiv la acesta.

Pentru a se pronunța astfel, prima

instanță a reținut în esență că prin sentința ce constituie titlu executoriu,

s-a restituit în natură către reclamanți, apartamentul nr. 6, situat în

Cluj-Napoca, și s-a dispus ca la rămânerea irevocabilă a hotărârii să se

întabuleze în cartea funciară dreptul de proprietate dobândit de aceștia, cu

„titlu de lege”, ca bun comun.

Cum, se mai arată, în cartea funciară

apartamentul nr. 6 a fost dezmembrat în apartamentul nr. 6/a, constând din

locuința propriu zisă și apartamentul nr. 6/b, constând din garaj, în timp ce

sentința civilă nr. 140/2003 a Tribunalului Cluj, se referă generic la

apartamentul nr. 6 din Cluj-Napoca, prima instanță a apreciat că lămurirea

întinderii titlului executoriu este într-adevăr necesară, respingerea cererii

de intabulare formulată în baza acestuia dovedind că dispozițiile hotărârii nu

au fost lămuritoare.

Soluția a fost menținută de Curtea

de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și

familie, care, prin decizia nr. 235/A din 7 octombrie 2009, a respins ca

nefondat apelul declarat de pârâți, reținând că prima instanță a restituit

contestatorilor inclusiv garajul ce a intrat în componența inițială a

apartamentului nr. 6, din C.F. nr. 135848/A Cluj, nr. top 23984/S/VI/b.

În cauză, au declarat recurs în

termen legal atât Consiliul local al Municipiului Cluj-Napoca cât și Primarul

Municipiului Cluj-Napoca, care, fără a indica temeiurile pe care-și

fundamentează calea extraordinară de atac, critică hotărârile date în cauză, pe

considerentul greșitei restituiri a garajului ce a intrat în componența

inițială a apartamentului nr. 6 din C.F. 135848/A Cluj-Napoca.

Astfel, se arată, contrar celor

susținute de instanțe, prin notificarea formulată în baza Legii nr. 10/2001,

reclamanții au solicitat doar apartamentul nr. 6/a, reprezentând spațiul de

locuit, astfel că instanța care a soluționat contestația formulată împotriva

dispoziției prin care s-a respins cererea de restituire, nu se putea pronunța

decât asupra acestuia.

De altfel, se mai susține, garajul

este distinct ca locație și respectiv funcționalitate, de locuința propriu-zisă

și ca atare nu se poate presupune că a fost solicitat împreună cu apartamentul,

nefiind aferent acestuia, prin însăși destinația sa.

Se constată că motivele de recurs

formulate, pot fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., urmând a fi examinate în consecință.

Recursurile se privesc ca nefondate,

urmând a fi respinse, în considerarea argumentelor ce succed.

Este de necontestat că reclamanții,

au fost proprietari extratabulari a apartamentului nr. 6, situat în Cluj

Napoca, trecut abuziv în proprietatea statului, prin decretul nr. 223/1974.

Din cuprinsul deciziei de preluare,

nr. 9 din 16 ianuarie 1984 și respectiv al memoriului tehnic justificativ

întocmit în vederea întabulării – ulterior preluării – dreptului de proprietate

al Statului Român (fila 12 și 15 – dosar 10891/2003 al Tribunalului Cluj)

rezultă fără putință de tăgadă că imobilul în litigiu era compus dintr-un

apartament de 4 camere, garaj și dependințe în suprafață construită de 77,66 mp.

Tot astfel, procesul verbal de

evaluare, întocmit la 28 decembrie 1983, în vederea preluării nemișcătorului,

în proprietatea statului, atestă că apartamentul nr. 6, scara 1, etaj II,

situat în Municipiul Cluj Napoca, , proprietatea lui B.C.Ș. și B.E. se compunea

din 4 camere locuibile, dependințe, pivniță și garaj (fila 18 – dosar

10891/2003 al Tribunalului Cluj).

Chiar dacă, prin notificarea

formulată în baza Legii nr. 10/2001, contestatorii au făcut trimitere la

imobilul din str..., apartamentul 6 a, în dezvoltarea acestuia, arătând

componența nemișcătorului, persoanele îndreptățite au făcut o referire expresă

la restituirea atât a spațiului locuibil cât și a dependințelor și garajului

(fila 9 – dosar fond).

Ca atare, cererea de restituire în

natură a vizat retrocedarea imobilului, în componența pe care acesta a avut-o

la data preluării, în care, fără echivoc, intra și garajul auto.

Așa fiind, în considerarea celor ce

preced, recursurile urmează a se respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondate, recursurile

declarate de pârâții Primarul municipiului Cluj Napoca și Consiliul local al

municipiului Cluj-Napoca împotriva deciziei nr. 235/A din 7 octombrie 2009 a Curții

de Apel Cluj, secția civilă de muncă și asigurări sociale pentru minori și

familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 20 aprilie 2010.