ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3065/2010

Asupra cauzei de față;

Prin sentința

civilă nr. 2186 din 29 noiembrie 2007 a Tribunalului Constanța s-a admis

acțiunea formulată de reclamanții P.D. și Z.M.G. și s-a dispus anularea

dispoziției nr. 352 din 05 septembrie 2006, emisă de Primarul orașului Eforie,

cu consecința obligării pârâților să restituie reclamanților, în natură,

terenul în suprafață de 300 mp, situat în Orașul Eforie, reprezentând lotul

595, astfel cum a fost identificat prin Anexa 1 la raportul de expertiză

tehnică judiciară.

Apelul declarat de pârâții Primarul

orașului Eforie și Orașul Eforie, prin primar împotriva acestei hotărâri a fost

respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 78/C din 11 aprilie 2008 a Curții de Apel Constanța.

Prin decizia civilă nr. 1429 din 12

februarie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul pârâților

declarat împotriva deciziei menționate anterior, a casat hotărârea și a trimis

cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, cu îndrumarea de a se lămuri pe

deplin circumstanțele cauzei legate de persoana juridică deținătoare a bunului.

După casarea cu trimitere, Curtea de

Apel Constanța a pronunțat decizia civilă nr. 252/C din 28 octombrie 2009 prin

care a fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâții Primarul orașului

Eforie și Orașul Eforie, prin primar, constatându-se că prima instanță a dispus

în mod corect restituirea în natură către reclamanți a terenului în litigiu.

Împotriva acestei decizii au

declarat recurs pârâții Primarul orașului Eforie și Orașul Eforie, prin primar,

invocând motivul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 C.

proc. civ.

În motivarea recursului, recurenții

au prezentat doar derularea procesului, fără să formuleze, în concret, critici

privind soluția instanței de apel, care să poată face posibilă încadrarea

acestora într-unul din motivele prevăzute de dispozițiile art. 304.

Înalta Curte, fiind investită cu

soluționarea recursului, constată că acesta este nul pentru considerentele ce

succed.

Potrivit dispozițiilor art. 304 C.

proc. civ., recursul este o cale extraordinară de atac prin care se invocă

motive de nelegalitate a unei hotărâri.

Art. 302

1

alin. (1) pct.

c C. proc. civ. arată că cererea de recurs va cuprinde, printre alte mențiuni,

sub sancțiunea nulității, și motivele de nelegalitate pe care se întemeiază

recursul, precum și dezvoltarea lor.

Instanța investită cu judecarea

recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în

care astfel de motive sunt indicate și dezvoltate într-o formă explicită și se

referă la una din situațiile cuprinse în art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.

Din dezvoltarea criticilor formulate

de recurenți, astfel cum sunt expuse, se constată că acestea vizează istoricul

litigiului și soluțiile date de instanțe, fără însă a evoca motive de

nelegalitate, în sensul textului procedural amintit.

Astfel, întrucât criticile formulate

nu fac posibilă încadrarea acestora, în mod concret, în vreunul din motivele de

nelegalitate expres prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ. și nefiind

constatate nici motive de ordine publică care să ducă la analizarea din oficiu

a hotărârii criticate, se va constata nul recursul declarat de pârâții Primarul

orașului Eforie și Orașul Eforie, prin primar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul

recursul declarat de pârâții

Primarul orașului Eforie și Orașul Eforie, prin primar împotriva deciziei

civile nr. 252/C din 28 octombrie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale

.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 mai 2010.