ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1344/2010

Asupra

cererii de revizuire de față,

Din

examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

Prin

cererea înregistrată la 9 noiembrie 2009 , numitul M.C.G. a formulat cerere de

revizuire împotriva următoarelor hotărâri judecătorești pronunțate de instanțe

de recurs: decizia nr. 2993 din 29 mai 2009 pronunțată de Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal; decizia nr. 632/R

din 7 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București, secția de

contencios administrativ și fiscal; decizia nr. 275/R din 15 aprilie 2008

pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și

fiscal.

Motivându-și

cererea, revizuientul a arătat că dreptul de proprietate al statului asupra

albiei râului nu a fost apărat.

Revizuientul

a criticat hotărârile pronunțate în cauză, întrucât Înalta Curte nu a luat în

considerare adevărata situație de fapt, nu a sesizat că instanța de la Brașov a

blocat accesul părții la exercitarea căii de atac - contestație, pe care a

transformat-o într-o altă cale de atac, recurs, fiindu-i violat art. 13 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului, respectiv dreptul la o cale efectivă

de atac.

De

asemenea, revizuientul critică faptul că instanțele au încălcat dispozițiile

art. 21 alin. (1), (2) și (3) din Constituția României și art. 6 paragraf 1 din

C.E.D.O.

A

criticat și faptul că Înalta Curte nu a sesizat abaterile produse de Curtea de

Apel Brașov, privind depășirea competențelor după materie.

Cererea

a fost întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 6 C. proc. civ.

Înalta

Curte de Casație și Justiție,

analizând motivele de

revizuire formulate în raport cu deciziile atacate și dispozițiile legale

incidente în cauză va respinge recursul ca inadmisibil, pentru considerentele

ce urmează.

Prin

decizia nr. 2993 din 29 mai 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost

respins ca inadmisibil recursul formulat de M.G. împotriva deciziei civile nr.

632/R din 7decembrie 2008 a Curții de Apel Brașov.

Pentru

a pronunța această hotărâre, Înalta Curte investită cu soluționarea recursului

declarat de M.G. a reținut că prin decizia nr. 632/R din 7 octombrie 2008 a

Curții de Apel Brașov a fost respinsă contestația în anulare formulată de

contestator împotriva deciziei nr. 275/R din 15 aprilie 2008 pronunțată de

Curtea de Apel Brașov. Instanța a reținut că decizia nr. 275/R/2008 este

irevocabilă, iar decizia nr. 632/R/2008 pronunțată de Curtea de Apel Brașov în

soluționarea contestației în anulare este, de asemenea, revocabilă, motiv

pentru care recursul declarat de M.G. împotriva deciziei pronunțate în

contestația în anulare formulată este inadmisibil.

În conformitate cu dispozițiile art. 125 alin. (3)

și art. 128 din Constituție, competența și procedura de judecată sunt stabilite

de lege, iar împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și

Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.

Codul de procedură civilă reglementează în

Titlul

V -

Capitolul

II,

revizuirea

hotărârilor (art. 322-328), cale extraordinară de atac, iar în conformitate cu

dispozițiile prevăzute de art. 322 pct. 2 C. proc. civ. revizuirea unei

hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a

unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate

cere dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a

pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut, iar în

conformitate cu dispozițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. revizuirea

unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum

și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se

poate cere dacă există hotărâri potrivnice, date de instanțe de același grad

sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane,

având aceeași calitate, iar potrivit art. 322 alin. (6) revizuirea se poate

cere dacă statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate

publică, dispăruții, incapabilii sau cei puși sub curatelă nu au fost apărați

deloc sau au fost apărați cu viclenie de cei însărcinați să-i apere.

Înalta Curte constată că cererea de față nu

întrunește cerințele minime de admisibilitate prevăzute de lege, întrucât

cererea de revizuire a fost formulată împotriva unei hotărâri pronunțate

într-un recurs inadmisibil la o contestație în anulare, astfel că cererea de

revizuire de fată nu se încadrează în limitele stabilite de dispozițiile

legale.

Decizia atacată cu revizuire nu a evocat fondul

litigiului dedus judecății ci a fost respinsă pe excepție.

Văzând și dispozițiile art.

326 alin. (3) C. proc. civ., în conformitate cu care dezbaterile sunt limitate

la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte

va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

Întrucât intimații au solicitat acordarea de

cheltuieli de judecată, reapreciind cuantumul acestora în conformitate cu

dispozițiile art. 274 alin. (3) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de

revizuire formulată de M.G. împotriva deciziei nr. 2993 din 29 mai 2009 a Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, ca

inadmisibilă.

Obligă revizuientul la 1.500 lei cheltuieli de

judecată, către intimații S.A. și S.I., cu aplicarea art. 274 alin. (3) C.

proc. civ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 martie

2010.