ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1344/2010

Asupra cererii de revizuire de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele: Prin cererea înregistrată la 9 noiembrie 2009 , numitul M.C.G. a formulat cerere de revizuire împotriva următoarelor hotărâri judecătorești pronunțate de instanțe de recurs: decizia nr. 2993 din 29 mai 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal; decizia nr. 632/R din 7 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal; decizia nr. 275/R din 15 aprilie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal. Motivându-și cererea, revizuientul a arătat că dreptul de proprietate al statului asupra albiei râului nu a fost apărat.

Revizuientul a criticat hotărârile pronunțate în cauză, întrucât Înalta Curte nu a luat în considerare adevărata situație de fapt, nu a sesizat că instanța de la Brașov a blocat accesul părții la exercitarea căii de atac - contestație, pe care a transformat-o într-o altă cale de atac, recurs, fiindu-i violat art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, respectiv dreptul la o cale efectivă de atac. De asemenea, revizuientul critică faptul că instanțele au încălcat dispozițiile art. 21 alin. (1), (2) și (3) din Constituția României și art. 6 paragraf 1 din C.E.D.O. A criticat și faptul că Înalta Curte nu a sesizat abaterile produse de Curtea de Apel Brașov, privind depășirea competențelor după materie.

Cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 6 C. proc. civ. Înalta Curte de Casație și Justiție, analizând motivele de revizuire formulate în raport cu deciziile atacate și dispozițiile legale incidente în cauză va respinge recursul ca inadmisibil, pentru considerentele ce urmează. Prin decizia nr. 2993 din 29 mai 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost respins ca inadmisibil recursul formulat de M.G. împotriva deciziei civile nr. 632/R din 7decembrie 2008 a Curții de Apel Brașov. Pentru a pronunța această hotărâre, Înalta Curte investită cu soluționarea recursului declarat de M.G. a reținut că prin decizia nr. 632/R din 7 octombrie 2008 a Curții de Apel Brașov a fost respinsă contestația în anulare formulată de contestator împotriva deciziei nr. 275/R din 15 aprilie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Brașov.

Instanța a reținut că decizia nr. 275/R/2008 este irevocabilă, iar decizia nr. 632/R/2008 pronunțată de Curtea de Apel Brașov în soluționarea contestației în anulare este, de asemenea, revocabilă, motiv pentru care recursul declarat de M.G. împotriva deciziei pronunțate în contestația în anulare formulată este inadmisibil. În conformitate cu dispozițiile art. 125 alin. (3) și art. 128 din Constituție, competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. Codul de procedură civilă reglementează în Titlul V - Capitolul II, revizuirea hotărârilor (art. 322-328), cale extraordinară de atac, iar în conformitate cu dispozițiile prevăzute de art. 322 pct. 2 C. proc.

civ. revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut, iar în conformitate cu dispozițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate, iar potrivit art. 322 alin. (6) revizuirea se poate cere dacă statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publică, dispăruții, incapabilii sau cei puși sub curatelă nu au fost apărați deloc sau au fost apărați cu viclenie de cei însărcinați să-i apere. Înalta Curte constată că cererea de față nu întrunește cerințele minime de admisibilitate prevăzute de lege, întrucât cererea de revizuire a fost formulată împotriva unei hotărâri pronunțate într-un recurs inadmisibil la o contestație în anulare, astfel că cererea de revizuire de fată nu se încadrează în limitele stabilite de dispozițiile legale.

Decizia atacată cu revizuire nu a evocat fondul litigiului dedus judecății ci a fost respinsă pe excepție. Văzând și dispozițiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ., în conformitate cu care dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă. Întrucât intimații au solicitat acordarea de cheltuieli de judecată, reapreciind cuantumul acestora în conformitate cu dispozițiile art. 274 alin. (3) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de M.G. împotriva deciziei nr. 2993 din 29 mai 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă. Obligă revizuientul la 1.500 lei cheltuieli de judecată, către intimații S.A. și S.I., cu aplicarea art. 274 alin. (3) C. proc. civ. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 martie 2010.