ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.09.2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6340/2013

HOTĂRÂRE
25.09.2013
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6340/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra contestației

în anulare de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

cauzei

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ

și fiscal, reclamanta SC M.A. SA Brașov a solicitat instanței de judecată

anularea Dispoziției nr. 27 din 23 februarie 2010 emisă de Direcția Fiscală a

Municipiului Brașov, admiterea contestației formulată de reclamantă împotriva

Deciziei de impunere nr. 440382 din 30 decembrie 2009 și anularea Deciziei de

impunere nr. 440382 din 30 decembrie 2009 emisă de Direcția Fiscală a

Municipiului Brașov, suma contestată și menționată în Dispoziția fiscală nr. 27

din 23 februarie 2010 fiind de 7.873.128 lei, din care impozit pe clădiri în

sumă de 7.593.486 lei, respectiv 279.642 lei impozit pe teren.

instanțe

Prin Sentința nr. 88

din 4 mai 2011, Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrative și

fiscal, a hotărât următoarele:

- a respins excepția

necompetenței materiale a Curții de Apel Brașov, excepția autorității de lucru

judecat, excepția lipsei de interes și excepția tardivității acțiunii formulate

de reclamanta SC M.A. SA, invocate de pârâta Direcția Fiscală Brașov;

- a admis acțiunea

formulată de reclamanta SC M.A. SA Brașov, în contradictoriu cu pârâta Direcția

Fiscală a Municipiului Brașov și, în consecință, a anulat Dispoziția nr. 27 din

23 februarie 2010 emisă de Direcția Fiscală a Municipiului Brașov, a admis

contestația formulată de reclamantă împotriva Deciziei de impunere nr. 440.382

din 30 decembrie 2009 și a anulat Decizia de impunere nr. 440.382 din 30

decembrie 2009 emisă de Direcția Fiscală a Municipiului Brașov.

împotriva sentinței pronunțate de Curtea de apel

Împotriva sentinței

pronunțate de Curtea de apel a declarat recurs pârâtul Consiliul Local Brașov -

Direcția Fiscală Brașov.

pronunțată de instanța de recurs

Prin Decizia nr. 1942

din 6 aprilie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios

administrativ și fiscal, a admis recursul declarat de Direcția Fiscală Brașov

împotriva sentinței nr. 88 din 4 mai 2011 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, a modificat, în parte, sentința atacată în

sensul respingerii acțiunii reclamantei SC M.A. SA Brașov, ca neîntemeiată, și

a menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

anulare formulată de SC M.A. SA Brașov

Împotriva Deciziei nr.

1942 din 6 aprilie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios

administrativ și fiscal, SC M.A. SA Brașov a formulat contestație în anulare,

întemeiată pe prevederile art. 318 C. proc. civ.

Contestatoarea expune

istoricul împrejurărilor de fapt și de drept ale litigiului soluționat prin

Decizia nr. 1942 din 6 aprilie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

contencios administrativ și fiscal.

În esență,

contestatoarea invocă aspecte referitoare la nulitatea deciziei de impunere și

la temeinicia cererii de suspendare a executării aceleiași decizii, iar, pe

fondul cauzei, expune ample argumente în susținerea dreptului de a beneficia de

scutirea de la plata impozitelor și taxelor locale.

Prin întâmpinarea

depusă la dosar, intimata Direcția Fiscală Brașov a solicitat respingerea

contestației în anulare.

Înaltei Curți asupra contestației în anulare

Examinând cauza și

decizia atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu

dispozițiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că prezenta

contestație în anulare este inadmisibilă, pentru considerentele ce vor fi

arătate în continuare.

Conform celor expuse

anterior, SC M.A. SA Brașov a formulat contestație în anulare în temeiul art. 318

Art. 318 - Hotărârile

instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată

este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul

sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre

motivele de modificare sau de casare.”

Contestația în

anulare este o cale extraordinară de atac, ce poate fi exercitată numai în

condițiile și pentru motivele expres prevăzute de lege.

Motivele contestației

în anulare speciale sunt, așadar, expres și limitativ prevăzute de lege, iar

textele care o reglementează sunt de strictă interpretare.

În cadrul

contestației în anulare nu se analizează temeinicia soluției cu privire la

drepturile subiective deduse judecății, ci se verifică incidența vreunuia

dintre motivele prevăzute de normele menționate anterior.

Se observă că, în

raport cu dispozițiile citate, toate susținerile din contestația în anulare se

referă exclusiv la fondul litigiului soluționat irevocabil prin decizia ce

formează obiectul contestației, fără a fi formulată vreo critică de natură a fi

încadrată în ipotezele reglementate de art. 318 C. proc. civ., respectiva dezlegarea

dată să fie rezultatul unei greșeli materiale ori omisiunea instanței de a cerceta

vreunul dintre motivele de modificare sau de casare a sentinței atacate cu

recurs.

În soluționarea

prezentei cauze, Înalta Curte are în vedere, mutatis mutandis, și jurisprudența

Curții Europene a Drepturilor Omului, în care se reținut, cu referire la

cererea de revizuire, că „în conformitate cu jurisprudența sa

constantă, dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 §1 trebuie

interpretat în lumina preambulului Convenției, care consacră, printre altele,

preeminența dreptului ca parte a moștenirii comune a părților contractante.

Unul dintre aspectele fundamentale ale supremației dreptului este principiul

securității juridice, care impune, inter alia, ca, atunci când instanțele au

pronunțat o soluție definitivă, soluția lor să nu poată fi repusă în discuție

(Brumărescu, citată mai sus, § 61). Securitatea juridică

implică respectul pentru principiul res judicata, care constituie principiul

caracterului definitiv al hotărârilor judecătorești. Acest principiu subliniază

că nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive și

obligatorii doar pentru a obține o nouă rejudecare a cauzei. Puterea de

revizuire a instanțelor superioare ar trebui utilizată pentru a corecta erorile

judiciare, și nu pentru a se ajunge la o nouă examinare a cauzei. Revizuirea nu

ar trebui tratată ca un apel deghizat […]. O îndepărtare de la acest principiu

este justificată doar când devine necesară ca urmare a unor circumstanțe având

un caracter substanțial și obligatoriu (Cauza Mitrea împotriva României,

Hotărârea din 29 iulie 2008, definitivă la 1 decembrie 2008, §23-24, publicată

în M. Of. al României, Partea I, nr. 855 din 21 decembrie 2010)”.

Criticile formulate

în cuprinsul contestației în anulare reprezintă veritabile critici referitoare

la fondul cauzei, soluționat irevocabil prin Decizia nr. 1942 din 6 aprilie

2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ

și fiscal.

Or, analiza

aspectelor de fapt și de drept, invocate de contestatoare, privind fondul

cauzei excede cadrului procesual în calea extraordinară de atac a contestației

în anulare, restrânsă la motivele expres și limitativ reglementate de art. 317

și art. 318 C. proc. civ.

Prin criticile

formulate, contestatorul tinde, în realitate, la o nouă apreciere cu privire la

fondul cauzei, care, în actuala fază procesuală, în sensul celor reținute și de

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ar aduce atingere principiului res

judicata a cărui respectare impune ca exercitarea unei asemenea căi de atac

(contestația în anulare de față) să nu presupună o nouă judecare a cauzei.

Pentru considerentele

expuse, în temeiul art. 320 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestația

în anulare, ca nefondată.

Respinge contestația

în anulare formulată de SC M.A. SA Brașov împotriva Deciziei nr. 1942 din 6

aprilie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 25 septembrie 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-04-06
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1942/2012
Asupra recursului de față: Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele. I. Circumstanțele cauzei. l. Obiectul cererii de chemare în judecată. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov - secția de conten
ÎCCJ 2010-12-07
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5454/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Brașov, reclamanta SC R. SA Brașov a solicitat, în contradictor
ÎCCJ 2012-11-20
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4897/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Brașov, sub nr. 10172/62/2011, reclamanta SC I.U.S. SRL, în contradictoriu cu pârâtul C.L. al Mun
ÎCCJ 2010-01-26
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 331/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 47/F/2009 din 6 martie 2009, Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de r
ÎCCJ 2019-06-07
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3782/2019
Ședința publică din data de 7 iunie 2019 Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Litigiul dedus judecății și cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată formulată și precizată, int
Sursă