ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4838/2009

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea

înregistrată la 23 iunie 2008, reclamanta SC T. SRL Râmnicu Vâlcea a solicitat

anularea deciziei de retragere a licenței de pază și protecție emisă la data de

23 mai 2008 de pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția

Poliției de Ordine Publică.

În motivarea

acțiunii, reclamanta a susținut că decizia emisă de pârâtă este nelegală,

întrucât a depus în termenul prevăzut de lege toate documentele necesare pentru

reînnoirea licenței de funcționare ca societate specializată de pază și

protecție.

Prin sentința

nr. 58/F-C din 11 martie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția

comercială și de contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă acțiunea

ca nefondată, constatându-se că pârâtul a decis în mod legal să retragă licența

de funcționare nr. 0123/P din 24 ianuarie 2005 eliberată reclamantei, deoarece

aceasta nu a depus documentația necesară reînnoirii licenței de funcționare

pentru a desfășura activități în domeniul pazei obiectivelor, bunurilor,

valorilor și protecția persoanelor.

Împotriva

acestei sentințe, a declarat recurs reclamanta, solicitând casarea hotărârii în

baza dispozițiilor art. 304 pct. 7, 8, 9, 10 și art. 304/1 C. proc. civ.

Recurenta a

susținut că hotărârea atacată nu cuprinde motivele reale pe care se sprijină

sau cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, fiind

rezultatul interpretării greșite a actelor normative indicate în acțiune.

În dezvoltarea

acestor critici , s-a arătat că instanța de fond nu a analizat înscrisurile

aflate la dosarul cauzei și prin care a dovedit respectarea prevederilor art. 7

din anexa nr. 1 la H.G. nr. 1010/2004, depunând întreaga documentație necesară

pentru reînnoirea licențelor de funcționare.

De asemenea,

recurenta a susținut că instanța de fond nu a avut în vedere sensul prevăzut în

actul normativ susmenționat pentru termenii de retragere, reînnoire, suspendare

ori anulare a licențelor de funcționare și nu a exercitat rol activ pentru a

determina intimatul să depună la dosar documentele în baza cărora a fost emisă

decizia atacată.

În ultimele două

motive de recurs, hotărârea instanței de fond a fost criticată pentru aplicarea

greșită a Legii nr. 333/2003, a H.G. nr. 1010/2004 și pentru aprecierea eronată

a probelor administrate. Recurenta a considerat că instanța de fond a avut în

vedere alți termeni decât cei indicați în cele două acte normative și nu a luat

în considerare nici una din probele solicitate, deși acestea erau hotărâtoare

pentru soluționarea corectă a cauzei.

Analizând actele

și lucrările dosarului, în raport de dispozițiile art. 304 și de dispozițiile

art. 304/1 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat

pentru următoarele considerente:

Conform

dispozițiilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 333/2003, societățile

specializate de pază și protecție funcționează în baza licenței eliberate de

Inspectoratul General al Poliției Române care poate fi reînnoită la fiecare 3

ani. În normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1010/2004 s-a prevăzut la

art. 10 că reînnoirea licențelor se poate solicita cu cel puțin 5 luni înaintea

expirării termenului de valabilitate.

Licența de

funcționare nr. 0123/P din 24 ianuarie 2005 eliberată societății recurente a

expirat la data de 24 ianuarie 2008, iar anterior acestei date nu s-a depus

documentația necesară pentru reînnoirea licenței de desfășurare a activității

de pază a transporturilor și servicii de gardă de corp și consultanță în

domeniu.

Instanța de fond

a analizat toate înscrisurile depuse în cauză, stabilind corect situația de

fapt, în raport de care a constatat întemeiat legalitatea deciziei contestate

prin acțiune.

Astfel, s-a

reținut corect că recurenta-reclamantă a întocmit și a înregistrat documentația

în vederea reînnoirii licenței de funcționare la data de 19 martie 2008, după

expirarea termenului de valabilitate a licenței nr. 0123/P din 24 ianuarie

2005, astfel că înscrisurile indicate în recurs nu sunt relevante în

soluționarea cauzei.

De altfel, nici

documentația înregistrată sub nr. 96.414 din 19 martie 2008 la Inspectoratul de

Poliție Județean Vâlcea nu cuprinde toate documentele prevăzute de art. 7 din

Anexa nr. 1 la H.G. nr. 1010/2004 și art. 18 lit. d) din Dispoziția I.G.P.R. nr.

422/2006 pentru reînnoirea licenței de funcționare, respectiv certificatul de

atestare fiscală de la D.G.F.P. Vâlcea din care să rezulte că societatea nu are

înscrise restanțe financiare către bugetul consolidat de stat și avizele

eliberate de Serviciul Poliției de Ordine Publică pentru noii asociați ai

societății.

Susținerea din

acțiune că întreaga documentație necesară reînnoirii licenței de funcționare a

fost depusă la Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea la data de 24

septembrie 2007, anterior expirării duratei de valabilitate a licenței nr.

0123/P din 24 ianuarie 2005, nu a fost dovedită prin probele administrate în

cauză și nu poate fi reținută ca argument pentru îndeplinirea obligației

prevăzută de art. 10 din H.G. nr. 1010/2004 pentru reînnoirea licenței.

În atare

situație, se constată că sunt nefondate motivele de recurs privind

interpretarea și aplicarea greșită a legii, precum și cele prin care s-a

criticat aprecierea dată elementelor de fapt dovedite în cauză.

De asemenea,

este neîntemeiată susținerea recurentei că hotărârea atacată nu cuprinde

motivele avute în vedere de instanța de fond și că motivele expuse sunt

contradictorii ori străine de natura pricinii. Considerentele sentinței atacate

corespund argumentelor de fapt și de drept pentru care a fost respinsă

acțiunea, fiind respectate prevederile art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. privind

motivarea hotărârii judecătorești.

Instanța de fond

a interpretat corect și actul administrativ dedus judecății, al cărui obiect a

fost stabilit în raport de dispozițiile Legii nr. 333/2003 care reglementează

condițiile retragere, reînnoire, suspendare ori anulare a licențelor de

funcționare.

Această critică

nici nu a fost motivată de recurentă, întrucât nu au fost expuse considerentele

pentru care s-a apreciat ca fiind eronată calificarea dată de instanța de fond

conținutului deciziei contestate și nici consecințele unei asemenea

interpretări asupra soluției pronunțate, în condițiile în care reține că prin

acțiune s-a contestat numai îndeplinirea cerințelor legale pentru retragerea licenței

de funcționare și nu natura juridică a actului prin care s-a luat această

măsură.

Față de motivele

prezentate, constatând că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii

pronunțate de instanța de fond, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de SC T. SRL Râmnicu Vâlcea, împotriva sentinței civile nr.

58/F-C din 11 martie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 4 noiembrie 2009.