ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.01.2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 429/2010

HOTĂRÂRE
28.01.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 429/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra contestației în anulare de

față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 58/F-C

din 11 martie 2009, Curtea de Apel Pitești, secția comercială

și de contencios administrativ și fiscal, a respins ca nefondată

acțiunea formulată de reclamanta SC T. SRL Râmnicu Vâlcea, reținând

că pârâtul a decis în mod legal să retragă licența de

funcționare nr. 0123/P din 24 ianuarie 2005 eliberată reclamantei,

deoarece aceasta nu a depus documentația necesară reînnoirii

licenței de funcționare pentru a desfășura

activități în domeniul pazei obiectivelor, bunurilor, valorilor

și protecția persoanelor.

Recursul declarat de reclamantă

împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat de către Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, prin decizia nr. 4838 din 4 noiembrie 2009.

Pentru a pronunța această

hotărâre Înalta Curte a reținut că licența de

funcționare nr. 0123/P din 24 ianuarie 2005 eliberată

societății recurente a expirat la data de 24 ianuarie 2008, iar

anterior acestei date nu s-a depus documentația necesară pentru

reînnoirea licenței. Această documentație a fost întocmită

și înregistrată la data de 19 martie 2008, după expirarea

termenului de valabilitate a licenței nr. 0123/P din 24 ianuarie 2005.

Susținerea din acțiune că

întreaga documentație necesară reînnoirii licenței de

funcționare a fost depusă la Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea la data de 24 septembrie 2007, nu a fost dovedită, reține instanța

de recurs, și nu poate fi reținută ca argument pentru

îndeplinirea obligației prevăzută de art. 10 din H.G. nr. 1010/2004

pentru reînnoirea licenței.

Împotriva deciziei nr. 4838 din 4

noiembrie 2009, reclamanta SC T. SRL Râmnicu Vâlcea a formulat contestație

în anulare, în temeiul dispozițiilor art. 317 - 318 C. proc. civ.

Recurentul a susținut, în

esență, că decizia atacată este netemeinică și

nelegală, întrucât la pronunțarea ei instanța a făcut o

gravă greșeală materială, în sensul că a apreciat

că recursul a fost tardiv formulat, ori din analiza actelor de la dosar

rezultă că recursul a fost declarat și motivat în termenul

prevăzut de lege.

Contestatoarea susține că a

luat cunoștință de soluția pronunțată prin

decizia nr. 4838 din 4 noiembrie 2009 la data de 6 noiembrie 2009 de pe pagina

de net a instanței.

Analizând actele și lucrările

dosarului, Înalta Curte va respinge prezenta contestație în anulare ca

nefondată, pentru următoarele considerente:

Art. 317 C. proc. civ. deschide calea

extraordinară a contestației în anulare împotriva hotărârilor

definitive, când procedura de chemare a părții pentru ziua când s-a

judecat pricina n-a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii

și când judecata s-a făcut fără competență.

Această cale de atac este o aplicare a

principiului contradictorialității în procesul civil, care cerere ca

judecarea procesului, în toate fazele sale, să se facă cu regulata

citare a părților, spre a le da putința să-și apere

interesele.

Potrivit art. 318 C. proc. civ., hotărârile

instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație, când

dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când

instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis

din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau

de casare.

Motivul pentru care contestatoarea a

solicitat retractarea deciziei nr. 4838 din 4 noiembrie 2009

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

de contencios administrativ și fiscal, nu se încadrează în ipotezele

juridice reglementate pentru calea extraordinară de atac exercitată.

În cauză, instanța de recurs a

analizat toate motivele de recurs invocate de recurentă și a dispus

respingerea acestuia ca nefondat.

Faptul că pe pagina de net a

instanței a apărut o altă soluție, respectiv că

recursul a fost respins ca tardiv, este o eroare care nu afectează

soluția pronunțată în cauză și nu se înscrie în

motivele limitativ prevăzute de art. 318 C. proc. civ.

Față de considerentele expuse,

constatând că nu sunt întrunite cerințele prevăzute expres în

art. 317 și art. 318 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezenta

contestație în anulare ca nefondată.

Respinge contestația în anulare

formulată de SC T. SRL Râmnicu Vâlcea împotriva deciziei nr. 4838 din 4

noiembrie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

de contencios administrativ și fiscal, ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 28 ianuarie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-11-04
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4838/2009
de valabilitate. Licența de funcționare nr. 0123/P din 24 ianuarie 2005 eliberată societății recurente a expirat la data de 24 ianuarie 2008, iar anterior acestei date nu s-a depus documentația necesară pentru reînnoirea licenței de desfășu
ÎCCJ 2008-05-14
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1911/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Pitești, prin declinare de la Tribunalul Vâlcea, reclamanta SC P.S.G. SRL Râmnicu Vâlcea a chemat în judecată
ÎCCJ 2012-03-07
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1226/2012
Curtea a constatat că la data de 10 august 2011, s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel Brașov, sub nr. 727/64/2011, acțiunea formulată de reclamanta SC D.S. SRL în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Administrației și Internelor - Inspec
ÎCCJ 2014-02-27
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 989/2014
salariaților înregistrați la Inspectoratul Teritorial de Muncă, pe funcții de pază, a certificatului de cazier fiscal și a certificatului de atestare fiscală privind achitarea obligațiilor fiscale la bugetul general consolidat și nedepunere
ÎCCJ 2012-03-22
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1544/2012
Prin Sentința nr. 90 din 30 martie 2011, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta S.C. G.S. Pază și Protecție S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Genera
Sursă