ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2416/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin cererea adresată Curții de Apel Ploiești, secția

comercială și de contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC C.S. SRL

Târgoviște a chemat în judecată pe pârâții Inspectoratul General al Poliției Române

și Inspectoratul de Poliție al Județului Dâmbovița, solicitând obligarea

acestora la reînnoirea licenței de funcționare, precum și obligarea pârâtului

I.P.J. Dâmbovița la eliberarea avizului consultativ la emiterea acestei

licențe.

În motivarea cererii s-a arătat că,

fiind organizată ca o persoană juridică (având ca obiect de activitate servicii

de pază) la data de 19 noiembrie 2007 a solicitat reînnoirea licenței, potrivit

H.G. nr. 1010/2004, cerere la care nu a primit nicio rezolvare până în prezent.

Prin sentința nr. 237 din 26

noiembrie 2009, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios

administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantă ca

neîntemeiată.

În motivarea soluției, prima instanță a indicat

dispozițiile H.G. nr. 1010/2004, dispoziții în raport de care, reclamanta avea

obligația cu cel puțin 5 luni înaintea expirării termenului de valabilitate a

licenței, să solicite reînnoirea acesteia.

A mai susținut instanța că licența inițială

expirase la data de 15 decembrie 2007, solicitarea reclamantei privind

reînnoirea licenței făcându-se în data de 15 februarie 2008 conform adresei nr.

34 din 15 februarie 2008.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs

reclamanta SC C.S. SRL Târgoviște, considerând-o nelegală și netemeinică.

În motivele de recurs se arată că SC C.S. SRL

are ca obiect de activitate asigurarea pazei bunurilor, obiectivelor, valorilor

și consultanței, fiind înmatriculată la Oficiul Regist rului Comerțului la 11 iunie 2004, iar la data de 15 decembrie 2004, I.G.P.R.

a eliberat licența de funcționare.

În baza art. 7 Secțiunea 3 din H.G. nr. 1010 din

25 iunie 2004, la data de 19 noiembrie 2007 cu adresa nr. 2788, SC C.S. SRL a

solicitat, prin I.P.J. Dâmbovița, reînnoirea licenței de către I.G.P.R., iar

ulterior I.P.J. Dâmbovița a efectuat mai multe controale la societate și s-au

ridicat mai multe înscrisuri.

În luna februarie 2008, pentru că recurenta nu a

primit nici un răspuns din partea I.P.J. Dâmbovița a solicitat I.G.P.R. cu

adresa nr. 34 din 15 februarie 2008, sprijin pentru soluționarea cererii de

reînnoire a licenței de funcționare.

Se mai invocă și faptul că recurenta a acționat

în judecată I.P.J. Dâmbovița, însă prin sentința nr. 1142 din 11 noiembrie 2008

a Tribunalului Dâmbovița, irevocabilă prin Decizia nr. 266 din 17 februarie 2009

a Curții de Apel Ploiești, secția comercială, contencios administrativ și

fiscal, s-a hotărât că autoritatea publică ce are competența soluționării cererii

este I.G.P.R. și nu I.P.J. Dâmbovița.

I.P.J. Dâmbovița și I.G.P.R. au formulat

întâmpinări și au solicitat respingerea recursului.

După examinarea motivelor de recurs, a

dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul

declarat pentru următoarele considerente:

Societatea recurentă a avut ca obiect de

activitate asigurarea pazei lucrurilor, obiectivelor, valorilor și consultanței

și a avut licență de funcționare eliberată la 15 decembrie 2004.

Durata de nelegalitate a acestei licențe a fost

de 3 ani, respectiv până la 15 decembrie 2007.

Potrivit art. 10 din Anexa 1 la H.G. nr. 1010/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003

privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecției persoanelor, cu

modificările și completările ulterioare, documentația pentru avizarea în

vederea reînnoirii licenței de funcționare se depune cu cel puțin 5 luni

înaintea expirării termenului de valabilitate.

În raport de aceste prevederi, cum licența emisă

recurentei expira la 15 decembrie 2007, documentația pentru reînnoirea acesteia

trebuia depusă cel mai târziu la 15 septembrie 2007.

Instanța de fond a reținut că data depunerii

documentației este 15 februarie 2008, dar din probele administrate rezultă că

cererea de reînnoire a fost adresată la 27 noiembrie 2007.

Însă, chiar și în raport de această dată (27

noiembrie 2007) cererea de reînnoire nu a fost depusă cu respectarea

prevederilor legale, deși recurenta susține contrariul, pentru că trebuia

depusă până la 15 septembrie 2007, or acest lucru nu s-a întâmplat.

Prin urmare, recurenta nu a respectat prevederea

legală și nu se poate considera că depunerea documentației înainte de expirarea

valabilității licenței ar fi suficientă pentru că aceasta trebuia depusă cu cel

puțin 5 luni înainte de a expira licența de funcționare.

În aceste condiții, refuzul autorităților de a

reînnoi autorizația de funcționare este justificat

Apreciind că soluția instanței de fond este

legală și temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din

Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta SC C.S.

SRL Târgoviște împotriva sentinței nr. 273 din 26 noiembrie 2009 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 mai

2010.