ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1911/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1911/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Pitești,
prin declinare de la Tribunalul Vâlcea, reclamanta SC P.S.G. SRL Râmnicu Vâlcea
a chemat în judecată Ministerul Internelor și Reformei Administrative - Inspectoratul
General al Poliției Române, pentru ca pe cale de ordonanță președințială și fără
citarea părților, să se dispună suspendarea executării măsurii dispusă de către
pârât și anume, aceea a anulării licenței de funcționare din 09 martie 2005 și a
retragerii Regulamentului de funcționare din 08 martie 2004, până la soluționarea
irevocabilă a contestației formulate împotriva acestor măsuri.
Prin încheierea din 19
iunie 2007, reclamanta prin apărător a precizat că obiectul cererii îl constituie
suspendarea executării actului administrativ, în temeiul Legii nr. 333/2003 și
art. 14 din Legea nr. 554/2004, urmând a depune în scris cererea precizatoare.
Prin sentința civilă
nr. 87/F-C din 5 octombrie 2007, Curtea de Apel Pitești, secția comercială, de contencios
administrativ și fiscal, a respins excepția de inadmisibilitate a cererii, invocată
de către pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române; a respins cererea formulată
de reclamanta SC P.S.G. SRL Râmnicu Vâlcea, împotriva pârâtului, pentru suspendarea
executării măsurilor dispuse de către pârât, respectiv anularea licenței de funcționare
din 09 martie 2005 și a retragerii Regulamentului de funcționare din 08 martie 2004.
Împotriva acestei hotărâri
a declarat recurs reclamanta, SC P.S.G. SRL Râmnicu Vâlcea, criticând-o pentru nelegalitate
și netemeinicie.
Înainte de a analiza motivele
de recurs invocate în cauză, Înalta Curte constată că deși recurenta-reclamantă
a fost citată cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru, conform dovezii
anexate la dosar, aceasta nu și-a îndeplinit această obligație legală.
Or, în conformitate cu
prevederile art. 11 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 3 din Legea nr. 146/1997,
precum și cu cele ale art. 3 din O.G. nr. 32/1995, cererea pentru exercitarea recursului
se timbrează prin achitarea taxei judiciare de timbru și prin depunerea timbrului
judiciar.
Aceste taxe se depun la
dosarul cauzei, în momentul înregistrării cererii sau până la primul termen de judecată,
astfel cum prevăd dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997.
În aceste sens sunt și
dispozițiile art. 302
1
alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora: „La cererea
de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii”.
De asemenea, potrivit
dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxa judiciară de
timbru și timbrul judiciar „neîndeplinirea obligației de plată până la termenul
stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii”.
Astfel fiind, Înalta Curte
în temeiul dispozițiilor art. 302
1
alin. (2) C. proc. civ., și ale
art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 va dispune anularea recursului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat
de SC P.S.G. SRL Râmnicu Vâlcea împotriva sentinței civile nr. 87/F-C din 5 octombrie
2007 a Curții de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și
fiscal, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 14 mai 2008.