ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3829/2010

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

dosarului se constată că, prin sentința nr. 2123/CA din 10

noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara s-a respins ca

nefondată acțiunea introdusă de reclamanta B.I.L. împotriva

pârâtei SC C. SA Deva.

Pentru a pronunța această

sentință s-a reținut că, potrivit art. 140/1 din Legea nr. 31/1990,

consiliul de administrație alege dintre membri săi un

președinte. Din dispoziția legală susmenționată reiese

că nu cade în atribuțiile A.G.O.A. alegerea președintelui

consiliului de administrație și, ca atare, nu este obligatorie

convocarea A.G.O.A. pentru această problemă.

De altfel, din cuprinsul

procesului-verbal încheiat la data de 25 august 2008 reiese că

într-adevăr consiliul de administrație de la SC C. SA s-a întrunit în

ședință pentru alegerea unui membru în consiliul de

administrație ca urmare a depoziției d-lui P.A..

Prin hotărârea nr. 2 din 26

august 2008, A.G.A. de la SC C. SA nu a făcut altceva decât să ia act

de hotărârea membrilor consiliului de administrație, prin care au

ales în funcția de președinte pe d-nul D.S.

Apelul declarat apel reclamanta B.I.L.

a fost respins prin decizia nr. 52/A din 23 aprilie 2010 de către Curtea

de Apel Alba Iulia, secția.comercială.

Instanța de apel a reținut

că obiectul acțiunii reclamantei îl constituie anularea

hotărârii nr. 2 adoptată la 26 august 2008 de A.G.O.A. pârâtei SC C.

SA Deva. Reclamanta a indicat această hotărâre atât prin cererea

introductivă, cât și prin cererea de apel. În A.G.O.A. din 26 august 2008

s-au adoptat două hotărâri. Hotărârea nr. 1 (dosarul

Tribunalului Hunedoara) viza alegerea unui administrator, membru al consiliului

de administrație. Această hotărâre nu face obiectul prezentei

cauze.

Hotărârea nr. 2 (dosarul

Tribunalului Hunedoara), cea atacată de reclamantă, nu este

rezultatul deliberării acționarilor. Prin această hotărâre

nu s-a adoptat nicio măsură. Hotărârea atacată este, de

fapt, o dovadă că acționarii prezenți la adunare au luat la

cunoștință despre hotărârea consiliului de

administrație de alegere a președintelui acestui consiliu. Prin

hotărârea atacată nici nu a fost ales un administrator și nici

președintele consiliului de administrație.

Actul atacat este denumit impropriu

hotărâre, întrucât nu este rezultatul deliberării și nu este

adoptat în exercitarea prerogativelor A.G.O.A.

Atât motivele cererii, cât și

cele din apel vizând încălcarea prevederilor legale privind

competența statutară a adunării generale a acționarilor

sunt lipsite de relevanță, câta vreme hotărârea atacată nu

este rezultatul exercitării acestor prerogative.

Nici motivele legate de

competența A.G.A. de a numi președintele consiliului de

administrație nu sunt relevante, câtă vreme prin hotărârea

atacată nu s-a ales președintele consiliului de administrație

și nici nu s-a contestat hotărârea consiliului de administrație.

Întrucât hotărârea atacată

nu este una adoptată în urma dezbaterilor nu se poate aprecia că s-au

încălcat prevederile art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990, respectiv art.

129 din aceeași lege.

Instanța de fond a apreciat

corect că alegerea președintelui consiliului de administrație

este atribuția consiliului de administrație, conform prevederilor art.

1401 din Legea nr. 31/1990, în speță nefăcându-se dovada

că, prin actele constitutive, s-a stipulat că acesta este numit de A.G.O.A.

În concluzie, întrucât, în urma

verificării motivelor de apel, nu s-a constatat incidența vreunei

cauze de schimbare a sentinței atacate, curtea de apel a respins,ca

nefondat, apelul reclamantei B.I.L..

Recursul declarat de reclamanta B.I.L.

împotriva acestei decizii a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8

și 9 C. proc. civ., solicitându-se modificarea in totalitate a deciziei

recurate, iar pe fondul cauzei admiterea acțiunii.

Recurenta a subsumat motivului de

recurs prev. art. 304 pct. 8 C. proc. civ. următoarele critici:

Instanța de apel refuza actului

juridic atacat natura neindoielnica de voința sociala, de hotărâre a

adunării generale a acționarilor. Eroarea instanței este

evidenta fata de forma si conținutul actului juridic. Respectiv, în Monitorul

Oficial al României, Partea a IV-a, este publicată, in respectarea

regimului juridic al acestor acte, "hotărârea nr. 2 din 28 iunie 2008”

a A.G.O.A. SC C. SA.

Prin aceasta hotărâre, in urma

deliberărilor adunării, se "ia act de hotărârea membrilor C.A.

de alegere in funcția de președinte al C.A. Adunarea generala, in

calitate de organ social cu plenitudine de competenta, putea sa valideze sau sa

invalideze alegerea făcuta de nivelul administrativ al

societății. Prin hotărârea sa adunarea a inteles sa exprime o

voința sociala in sensul validării mandatului de președinte al

Consiliului de administrație.

Instanța de apel

denaturează înțelesul si natura vădita a actului atacat, aceea

de hotărâre a adunării generale a acționarilor, concluzionând ca

"actul atacat este denumit impropriu hotărâre".

Fata de aceasta eroare, recurenta a

solicitat casarea hotărârii instanței de apel si rejudecare a cauzei

cu analizarea motivelor de nulitate invocate relativ Ia actul juridic

reprezentat de hotărârea nr. 2 din 28 iunie 2008 a A.G.A. SC C. SA.

Conform art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., recurenta a mai susținut că instanța de apel a interpretat

in mod eronat dispozițiile legii comerciale. Recurenta a afirmat că A.G.A.

are plenitudinea de competenta in privința funcționarii

societății comerciale. Faptul ca președintele consiliului de

administrație poate fi numit de administratori nu exclude din

atribuțiile adunării generale o asemenea prerogativa, respectiv

validarea sau invalidarea deciziei nivelului administrativ, subordonat.

Înalta Curte, analizând decizia

atacată prin prisma criticilor formulate, va respinge recursul pentru

următoarele considerente:

Criticile subsumate motivului

prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ sunt nefondate întrucât

instanța de apel nu a interpretat greșit și nici nu a denaturat

actul juridic dedus judecății. Dimpotrivă, instanța a

reținut în mod corect că „hotărârea nr. 2 (dosarul Tribunalului

Hunedoara), cea atacată de reclamantă, nu este rezultatul

deliberării acționarilor. Prin această hotărâre nu s-a

adoptat nicio măsură. Hotărârea atacată este, de fapt, o

dovadă că acționarii prezenți la adunare au luat la

cunoștință despre hotărârea consiliului de

administrație de alegere a președintelui acestui consiliu.

Prin hotărârea atacată

nici nu a fost ales un administrator și nici președintele consiliului

de administrație”.

Actul atacat, deși denumit

hotărâre, nu este rezultatul deliberării și nu este adoptat în

exercitarea prerogativelor adunării generale ordinare a acționarilor.

Nici critica subsumată

motivului prev. de art. 304 pct. 9 nu este fondată pentru că, prin

hotărârea atacată nu s-a ales președintele consiliului de

administrație și nici nu s-a contestat hotărârea C.A. Întrucât

hotărârea atacată nu este una adoptată în urma dezbaterilor nu

se poate aprecia că s-au încălcat prevederile art. 117 alin. (7) din

Legea nr. 31/1990, respectiv art. 129 din aceeași lege.

Instanța de fond a apreciat

corect că alegerea președintelui consiliului de administrație

este atribuția consiliului de administrație, conform prevederilor art.

1401 din Legea nr. 31/1990, în speță nefăcându-se dovada

că, prin actele constitutive, s-ar stipulat că acesta este numit de A.G.O.A.

Pentru aceste considerente, conform art.

312 C. proc. civ. se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta B.I.L.

Nicosia împotriva deciziei comerciale nr. 52/A din 23 aprilie 2010 a

Curții de Apel Alba – Iulia, secția comercială.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de reclamanta B.I.L. Nicosia împotriva deciziei comerciale nr. 52/A din

23 aprilie 2010 a Curții de Apel Alba – Iulia, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 10 noiembrie 2010.