ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1319/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea adresată Tribunalului

Comercial Argeș, la data de 22 octombrie 2008, reclamantul E.C. a solicitat

acestei instanțe, în contradictoriu cu pârâta SC M.C.F. SA: 1.) să constate

nulitatea absolută a hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor

societății pârâte nr. 1 din 16 martie 2007; 2.) să constate nulitatea absolută

a actului adițional la actul constitutiv al societății pârâte și 3.) să dispună

obligarea pârâtei să anuleze un număr de 256.246 de acțiuni, emise prin

menționata hotărâre și, pe cale de consecință, să constate că societatea pârâtă

are un capital social în valoare de 7.755.806,2 lei, divizat în 347.794

acțiuni, cu cheltuieli de judecată.

Pârâta SC M.C.F. SA a invocat, prin

întâmpinare, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului;

excepția tardivității formulării acțiunii și excepția inadmisibilității

capătului 2 al acțiunii, excepții respinse de tribunal, prin încheierea

pronunțată la data de 29 ianuarie 2009, iar, prin cererea depusă la dosar la

data de 5 martie 2009, pârâta a invocat excepția lipsei de interes a

reclamantului, pe care instanța a unit-o cu fondul cauzei, prin încheierea

pronunțată la data de 5 martie 2009.

Prin sentința comercială nr. 19/CC,

pronunțată la data de 25 mai 2009, Tribunalul Comercial Argeș a respins, ca

neîntemeiată, excepția lipsei de interes a reclamantului E.C., invocată de

pârâta SC M.C.F. SA, a admis acțiunea formulată de reclamant, în contradictoriu

cu societatea pârâtă, a constatat nulitatea absolută a hotărârii A.G.E.A. SC M.C.F.

SA nr. 1 din 16 martie 2007, precum și a actului adițional nr. 44 din 29 mai

2007 la actul constitutiv al societății și a constatat disjuns capătul 3 al

cererii introductive.

Spre

a hotărî astfel, prima instanță a reținut, cu referire la excepția lipsei de

interes a reclamantului, că acesta are un interes legitim să solicite nulitatea

absolută a hotărârii menționatei A.G.E.A., interes dat de calitatea de

dobânditor al unor acțiuni la societatea pârâtă și de protejarea acestora de

eventualele acte frauduloase privind acțiunile și capitalul acesteia, iar, pe

fondul cauzei, că, nici din convocarea publicată în Monitorul Oficial și, nici

din hotărârea nr. 1 din 16 martie 2007 a adunării generale extraordinare a asociaților, nu rezultă modificarea actului constitutiv cu indicarea textelor

ce se modifică și noua formulare a majorării de capital, contrar cerințelor

art. 117 alin. (1), imperative sub acest aspect, considerând că actul

adițional, prin care s-a modificat art. 7 din actul constitutiv, a fost întocmit

nelegal, în lipsa unei hotărâri a adunării generale extraordinare a

acționarilor care să aibă pe ordinea de zi, menționată în convocator, textul

integral al propunerilor de modificare, considerente pentru care A.G.E.A., în

litigiu, este lovită de nulitate absolută.

Apelul

formulat de pârâtă împotriva sentinței tribunalului a fost respins, ca

nefondat, de Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a Curții

de Apel Pitești prin decizia nr. 100/A-C, pronunțată la data de 16 octombrie

2009.

Pentru

a pronunța această decizie, instanța de control judiciar a reținut,

raportându-se la motivele de apel invocate în cauză, că, în mod legal, prima

instanță a respins excepțiile invocate de pârâtă, prin încheierea din 29

ianuarie 2009, dând o corectă soluționare excepției lipsei calității procesuale

active a reclamantului, excepției tardivității acțiunii și excepției

inadmisibilității capătului 2 al acțiunii, având în vedere că, potrivit art. 132

alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicată, când se invocă motive de nulitate

absolută, dreptul la acțiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi

formulată de orice persoană interesată, reclamantul având calitatea de persoană

interesată, întrucât, chiar dacă nu-i era recunoscută calitatea de acționar, pe

rolul Tribunalului Argeș se afla în curs de soluționare dosarul nr. 499/1259/2006,

având ca obiect obligarea pârâtei să înscrie în registrul acționarilor dreptul

său de proprietate asupra unui număr de acțiuni dobândite de la aceasta; că,

potrivit art. 129 alin. (7) din Legea nr. 31/1990, nu pot fi adoptate hotărâri

asupra unor puncte de pe ordinea de zi care nu au fost publicate în Monitorul

Oficial, iar modificarea actului constitutiv s-a realizat prin actul adițional,

fără a figura pe ordinea de zi a adunării din 16 martie 2007, neputând fi

primită susținerea apelantei – pârâte în sensul că Legea nr. 31/1990 prevede o

singură acțiune procesuală împotriva unui act adițional, respectiv opoziția

prevăzută de art. 62 din menționata lege, apreciind, ca fiind corectă, și

soluția dată excepției lipsei de interes a reclamantului, față de sentința nr. 710/C

din 21 iunie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, prin care societatea pârâtă

a fost obligată să înscrie în Registrul acționarilor dreptul de proprietate

asupra acțiunilor dobândite ca efect al unor contracte de gaj exercitate,

acesta având calitatea de acționar încă de la data dobândirii acțiunilor,

sentința având efect declarativ nu constitutiv de drepturi.

În

ce privește fondul cauzei, instanța de apel a apreciat că prima instanță a

reținut, corect, încălcarea de către pârâtă a art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990

privind conținutul convocatorului, deoarece modificarea actului constitutiv al

societății pârâte nu s-a aflat pe ordinea de zi a hotărârii A.G.E.A. din 16

martie 2007 cu textul integral al propunerilor, întocmirea actului adițional

ulterior, făcându-se cu încălcarea dispozițiilor legale în materie, cu referire

la art. 204 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 și art. 114 alin. (1) din Legea nr.

31/1990 și că apelanta pârâtă nu a făcut dovada că a fost delegată consiliului

de administrație atribuția privind majorarea capitalului social, astfel că,

dacă hotărârea nr. 1 din 16 martie 2007 nu a fost dusă la îndeplinire, în

conformitate cu prevederile art. 219 alin. (1) din menționata lege, se impunea

ținerea unei a doua adunări generale extraordinare, care nu a avut loc.

Împotriva

deciziei pronunțate în apel a formulat recurs apelanta pârâtă, invocând, în

drept, dispozițiile art. 304 pct. 7, pct. 8 și pct. 9 C. proc. civ.

Recurenta

nu a structurat și dezvoltat, distinct, motivele de recurs invocate, arătând,

în esență, în motivarea recursului, că, în soluționarea excepției lipsei

calității procesuale active a reclamantului, a excepției lipsei sale de interes

și a excepției tardivității formulării acțiunii, instanțele au încălcat

prevederile art. 132 alin. (2) și (3) din Legea nr. 31/1990, având în vedere că

motivele invocate de reclamant nu sunt motive de nulitate absolută, ci

relativă, și că acesta nu își justifică interesul lezat la data ținerii

adunării generale, iar, în soluționarea excepției inadmisibilității capătului 2

al acțiunii, instanța de apel a interpretat greșit prevederile Legii nr. 31/1990

și cele ale Legii nr. 26/1990, în conformitate cu care împotriva unui act

adițional nu se poate formula cerere în constatarea nulității, ci opoziție,

conform art. 62 din Legea nr. 31/1990 sau cerere de radiere, conform art. 25

din Legea nr. 26/1990.

Referindu-se

la modul de soluționare a fondului cauzei, prin decizia pronunțată în apel,

recurenta a arătat că aceasta cuprinde motive contradictorii, cu referire la

faptul că, deși, nici în convocator și nici în hotărârea A.G.E.A. atacată, nu

se face vorbire despre modificarea actului constitutiv, instanța de apel a

considerat că hotărârea în litigiu încalcă dispozițiile art. 117 alin. (7) din

Legea nr. 31/1990 și că această instanță a interpretat greșit actul adițional,

care este legal, iar neaducerea la îndeplinire a hotărârii de majorare de

capital social nr. 1 din 16 martie 2007 nu afectează legalitatea acesteia sau a

actului adițional.

Intimatul

– reclamant a solicitat, prin întâmpinare, respingerea recursului și menținerea

deciziei recurate, apreciind, neîntemeiate, criticile invocate în susținerea acestei

cereri.

Recursul

este nefondat.

Astfel,

potrivit art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicată, când se invocă

motive de nulitate absolută dreptul la acțiune este imprescriptibil, iar

cererea poate fi formulată de orice persoană interesată.

Reținând,

cu justețe, că la data formulării acțiunii reclamantul avea calitatea de

acționar al societății pârâte, iar, prin hotărârea atacată, s-a modificat

procentul de participare la capitalul social; că încălcarea dispozițiilor

imperative, prevăzute de art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990, cu privire

la conținutul convocatorului, este motiv de nulitate absolută, aspect ce

conferă acțiunii promovate caracter imprescriptibil, și, înlăturând, judicios,

afirmația apelantei pârâte, în sensul că Legea nr. 31/1990 prevede o singură

cale împotriva unui act adițional, respectiv opoziția, în termen de 30 de zile

de la data publicării în Monitorul Oficial, conform art. 62 din menționata

lege, se constată că instanța de apel a dat o corectă soluționare criticii

vizând interpretarea și aplicarea precitatelor dispoziții legale de către prima

instanță, în soluționarea excepțiilor invocate în cauză de societatea pârâtă.

Este

de observat, că instanța de apel a constatat legalitatea soluției dată, pe

fond, cererii reclamantului, din perspectiva dispozițiilor art. 117 alin. (7)

din Legea nr. 31/1990, republicată, corect interpretate și aplicate, având în

vedere că, nici în convocarea publicată în Monitorul Oficial, nici în hotărârea

A.G.E.A. atacată, nu se regăsește modificarea actului constitutiv, cu indicarea

textelor ce se modifică și noua lor formulare, și că, potrivit art. 204 alin. (1)

din menționata lege, acesta poate fi modificat doar prin hotărârea adunării

generale ori a consiliului de administrație, respectiv directoratului, adoptată

în temeiul art. 114 alin. (1), în conformitate cu care exercițiul atribuțiilor

prevăzute la art. 113 lit. f), referitoare la majorarea capitalului social, va

putea fi delegat consiliului de administrație sau, după caz, directoratului, prin

actul constitutiv sau prin hotărâre a adunării generale extraordinare a

acționarilor, cerințe neîndeplinite în speță, așa încât nu se poate reține

incidența motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Cu

referire la motivele invocate, prevăzute de art. 304 pct. 7 și 8 C. proc. civ.,

se constată că aspectele invocate de recurentă nu constituie motive

contradictorii în sensul art. 304 pct. 7 C. proc. civ., iar simpla afirmație a

greșitei interpretări a actului adițional în susținerea motivului prevăzut de

art. 304 pct. 8 C. proc. civ. nu răspunde cerinței prevăzute de art. 302

1

lit. c) C. proc. civ., în ce privește dezvoltarea acestui motiv de recurs și nu

permite a fi analizat.

Așa

fiind, în temeiul art. 312 alin. (1) teza 2 C. proc. civ., Înalta Curte va

respinge recursul formulat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de pârâta SC

M.C.F. SA Pitești împotriva deciziei nr. 100/A-C din 16 octombrie 2009,

pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ

și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi

21 aprilie 2010.