ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4426/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Tribunalul Tulcea la 1 august 2007 reclamanta S.I. a solicitat anularea dispoziției nr. 2576 din 28 iunie 2007 emisă de Primăria orașului Măcin prin care s-a respins notificarea nr. 79 din 1 iunie 2001 având ca obiect restituirea în natură a terenului în suprafață de 1024 mp, situat în Măcin, județul Tulcea. Prin sentința civilă nr. 75/C pronunțată la 10 ianuarie 2008, Tribunalul Tulcea a admis contestația reclamantei și a anulat dispoziția nr. 2576 din 28 iunie 2007, emisă de Primăria Orașului Măcin și a obligat pârâta la restituirea suprafeței de 1000 mp, situate în Măcin, astfel cum a fost identificată prin expertiza topografică efectuată de expert G.P.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta Primăria orașului Măcin, arătând că s-a reținut eronat că reclamanta a făcut dovada proprietății și a preluării abuzive a terenului a cărui restituire s-a solicitat. Prin decizia civilă nr. 117 din 21 mai 2008, Curtea de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale, a admis apelul pârâtei și a schimbat în tot sentința apelată în sensul respingerii contestației ca nefondate, reținând că, printr-o analiză eronată a probelor administrate, prima instanță a considerat că reclamanta a dovedit dreptul de proprietate al autorului său pentru terenul în litigiu. Împotriva deciziei menționate a declarat recurs reclamanta S.I., susținând că instanța de apel a făcut confuzie între terenul în litigiu și un alt teren pentru care a solicitat emiterea titlului de proprietate conform dispozițiilor Legii nr. 18/1991.

La termenul de judecată din 17 februarie 2009, Curtea a dispus suspendarea judecății în temeiul dispozițiilor art. 242 pct. 2 C. proc. civ., constatând că niciuna dintre părți nu s-a prezentat la strigarea cauzei și nici nu a solicitat judecarea în lipsă. Prin rezoluția din 6 mai 2010, în temeiul art. 252 alin. (1) C. proc. civ., s-a dispus din oficiu repunerea cauzei pe rol în vederea constatării perimării. Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea va constata că prezenta cerere de recurs a rămas în nelucrare din vina părții (a recurentei) timp de mai mult de 1 an, astfel încât sunt întrunite dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. În consecință, se va constata că a operat perimarea de drept a recursului declarat de reclamantă împotriva deciziei nr. 117 din 21 mai 2008 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată perimat recursul declarat de reclamanta S.I. împotriva deciziei nr. 117 din 21 mai 2008 a Curții de Apel Constanța, secția civilă minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 septembrie 2010.