ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1039/2007

Asupra recursurilor de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Primarul Municipiului Tulcea prin

dispoziția nr. 33 din 10 ianuarie 2005 a respins notificarea din 1 noiembrie

2001 formulată de petenta B.E., având ca obiect acordarea de despăgubiri

bănești pentru suprafața de 20373 mp teren situat în Tulcea, cu motivarea că

aceasta a beneficiat de prevederile Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar.

Prin dispoziția nr. 34 din 10

ianuarie 2005 Primarul Municipiului Tulcea a respins ca tardivă notificarea din

23 decembrie 2002 formulată de petenta B.E., având ca obiect acordarea de

despăgubiri pentru o altă suprafață de 20373 mp teren situat în Tulcea.

Tribunalul Tulcea, prin sentința

civilă nr. 1100 din 16 iunie 2005 a respins contestația petentei B.E. împotriva

dispozițiilor art. 33 și nr. 34 din 10 ianuarie 2005 emise de Primarul

Municipiului Tulcea.

S-a reținut că pentru suprafața de 2

ha 3783 mp teren situat în Tulcea nu pot fi acordate despăgubiri bănești

petentei întrucât acesteia i-au fost aplicate dispozițiile Legii nr. 18/1991

privind fondul funciar și i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru o

suprafață totală de 10 ha teren, în care este inclusă și suprafața în litigiu.

Referitor la cererea de acordare de

despăgubiri bănești pentru cealaltă suprafață de 2 ha 3783 mp teren situat în

Tulcea, fostă proprietatea M.B., s-a reținut că notificarea a fost formulată

peste termenul prevăzut de art. 21 din Legea nr. 10/2001.

Curtea de Apel Constanța, secția

civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări, prin decizia civilă

nr. 100/C din 31 mai 2006 a admis apelul declarat de contestatoarea B.E.

împotriva sentinței civile nr. 1100 din 16 iunie 2005 a Tribunalului Tulcea pe

care a admis-o în tot în sensul că a anulat dispozițiile art. 33 și art. 34 din

10 ianuarie 2005 emise de Primarul Municipiului Tulcea și a constatat că B.E.

este îndreptățită să primească despăgubiri bănești în sumă de 237.830 RON

pentru suprafața de 2 ha 3783 mp teren situat în intravilanul Municipiului

Tulcea.

S-a reținut că prin actul de partaj

voluntar din 19 mai 1950 prin care s-au împărțit bunurile succesorale rămase de

pe urma defunctului Ț.S. între moștenitorii acestuia, reclamanta B.E. a primit

suprafața de 2 ha 3783 mp teren situat în Municipiul Tulcea.

S-a arătat că terenul în litigiu nu

poate fi restituit în natură, zona este sistematizată precum și că B.E. urmează

să beneficieze de măsuri reparatorii în condițiile Legii nr. 10/2001.

La data de 19 iunie 2006

contestatoarea B.E. a solicitat, în temeiul art. 281

1

C. proc. civ.,

îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul deciziei civile nr. 100/C

din 31 mai 2006 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie,

litigii de muncă și asigurări sociale în sensul că greșit expertul a stabilit

valoarea terenului la suma de 237.830 lei în loc de 2.378.300 lei.

La data de 26 iunie 2006

contestatoarea B.E. a solicitat, în temeiul art. 281

2

C. proc. civ.

completarea dispozitivului deciziei menționate în sensul de a se acorda

despăgubiri în sumă de 2.378.300 RON și pentru suprafața de 2 ha 3783 mp teren

ce a revenit prin actul de partaj din 19 mai 1950 M.Ț., decedată la data de 18

decembrie 1989.

Prin decizia nr. 158/C din 13

septembrie 2006 Curtea de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie,

litigii de muncă și asigurări sociale, a admis cererea de îndreptare a erorii

materiale strecurate în dispozitivul deciziei civile nr. 100/C din 31 mai 2006

pronunțată de aceeași instanță în sensul de a se trece 2.378.800 RON în loc de

237.830 RON. Prin aceeași deciziei a fost respinsă cererea de completare a

dispozitivului aceleiași sentințe referitor la acordarea de despăgubiri pentru

suprafața de teren atribuită M.Ț. prin actul de partaj din 19 mai 1950.

Împotriva deciziei civile nr. 158/C

din 3 septembrie 2006 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, minori și

familie, litigii de muncă și asigurări sociale, a declarat recurs

contestatoarea B.E. a solicitat modificarea acesteia în sensul de a se acorda

despăgubiri bănești în sumă de 2.378.300 RON și pentru suprafața de 2 ha 3783

mp situat în Municipiul Tulcea, atribuită M.Ț. prin actul de partaj din 19 mai

1950.

Recursul urmează să fie respins

pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 281

2

C.

proc. civ. dacă prin hotărâre instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt

de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale

se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara,

după caz, apel sau recurs.

În speță, admițând apelul și

schimbând sentința primei instanțe, curtea de apel nu a omis să se pronunțe asupra

contestației prin care contestatoarea B.E. a solicitat anularea dispoziției nr.

34 din 10 ianuarie 2005 emisă de Primarul Municipiului Tulcea. În dispozitivul

deciziei civile nr. 100/C din 31 mai 2006 Curtea de Apel Constanța, secția

civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale, a menționat

expres: „anulează dispozițiile art. 33 din 10 ianuarie 2005 și nr. 34 din 10

ianuarie 2005 emise de Primarul municipiului Tulcea”.

Cum prin hotărârea pronunțată curtea

de apel, admițând apelul și schimbând sentința primei instanțe, nu a omis să se

pronunțe asupra cererii de anulare a celor două decizii, recursul declarat

împotriva încheierii din 6 septembrie 2006 va fi respins ca nefondat.

Împotriva deciziei civile nr. 100/C

din 31 mai 2006 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie,

litigii de muncă și asigurări sociale, a declarat recurs contestatoarea B.E. a

solicitat modificarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și a susținut,

în esență că se impunea să-i fi acordate despăgubiri în valoare de 2.378.300

RON și pentru suprafața de 2 ha 3783 mp teren situat în municipiul Tulcea, ce a

revenit prin actul de partaj din 19 mai 1950 M.B., decedată la data de 18

decembrie 1989, sora sa.

La data de 15 noiembrie 2006 a

decedat B.E. ai cărei moștenitori sunt B.D.E. și B.T.R.

Prin declarația autentică din 29

ianuarie 2007 aceștia și-au manifestat voința de a renunța la judecata

recursului declarat de autoarea lor împotriva deciziei civile nr. 100/C din 31

mai 2006 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie, litigii

de muncă și asigurări sociale.

Astfel fiind, potrivit art. 246 C.

proc. civ., Curtea urmează să ia act de renunțarea la judecata recursului.

Împotriva deciziei civile nr. 100/C

din 31 mai 2006 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie,

litigii de muncă și asigurări sociale, a declarat recurs și Primăria

Municipiului Tulcea a solicitat modificarea potrivit art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. și a susținut, în esență, că prin actul de partaj voluntar din 19 mai 1950

B.E. a primit din succesiunea tatălui său Ț.S.I. suprafața totală de 8 ha. 3783

mp, acesteia i-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra a 8,07 ha teren

în temeiul Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar; dispozițiile Legii nr. 10/2001

nu sunt aplicabile în speță, conform art.8 din acest act normativ.

Recursul urmează să fie respins ca

tardiv pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 301 C. proc. civ.

termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii.

În speță, decizia recurată a fost

comunicată Primăriei Municipiului Tulcea la data de 15 iunie 2006 iar recursul

a fost declarat la data de 5 iulie 2006, peste termenul legal menționat.

Astfel fiind, Curtea va respinge

recursul ca tardiv.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca tardiv formulat recursul declarat de

Primăria municipiului Tulcea împotriva deciziei civile nr. 100/C din 31 mai

2006 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie, asigurări

sociale și litigii de muncă.

Ia act

de renunțarea reclamantei la judecata recursului declarat împotriva aceleiași

decizii.

Respinge ca nefondat recursul declarat de

reclamantă împotriva deciziei civile nr. 158/C din 13 septembrie 2006 a Curții

de Apel Constanța, de completare a dispozitivului deciziei civile nr. 100/C din

31 mai 2006 a aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 februarie

2007.