ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin plângerea formulată la 14 iulie 2009,

petiționara D.C.D. a solicitat tragerea la răspundere penală a magistraților

procurori

P.N., M.T., N.D. și S.M.A.,

toți din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București pentru săvârșirea

infracțiunilor prev. de art. 246, art. 247, art. 242, art. 264, art. 289 și

art. 261 C. pen.

În motivarea plângerii petiționara a

susținut că persoanele reclamate au adoptat, în calitate de procurori, soluții

nelegale și netemeinice în dosarul înregistrat sub nr. 1719/P/2009 al

Parchetului de pe lângă Tribunalul București, dispunând neînceperea urmăririi

penale față de numiții H.B., K.A., E.C., E.C., A.G. pentru infracțiunea prevăzută

de art. 255 C. pen. și de petiționara D.C.D. pentru infracțiunea prevăzută de

art. 254 C. pen.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, prin

rezoluția nr. 958 din 2 noiembrie 2009 a dispus, în baza art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. neînceperea urmăririi penale,

reținând, din actele premergătoare efectuate, că faptele sesizate nu există,

întrucât procurorii și-au exercitat atribuțiile cu respectarea legii fără să

îngrădească în vreun fel drepturile persoanei vătămate, fără să sustragă ori să

distrugă înscrisuri din dosar, înscrisuri care conțin date conforme cu

realitatea.

Prin rezoluția nr. 11429/5767/II/2/2009 din

2 decembrie 2009 a procurorului șef al Secției de urmărire penală și

criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție a fost respinsă plângerea petiționarei, cu motivarea că soluția de

neîncepere a urmăririi penale față de magistrații procurori reclamați este

legală și temeinică și că faptele reclamate nu există în materialitatea lor.

Împotriva soluției de netrimitere în

judecată, petiționara a formulat plângere în baza art. 278

1

alin. (1)

C. proc. pen., susținând că magistrații procurori reclamați se fac vinovați de

săvârșirea infracțiunilor menționate în plângere, întrucât ei și-au încălcat atribuțiile

de serviciu la soluționarea dosarului nr. 1719/P/2007, că i-au încălcat

drepturile petiționarei prin aceea că nu au audiat-o și nu au verificat susținerile

pe care aceasta le-a făcut în plângerile sale.

S-a solicitat admiterea plângerii, desființarea

rezoluțiilor atacate și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii

urmăririi penale împotriva magistraților procurori reclamați.

Plângerea formulată nu este întemeiată.

Din examinarea actelor premergătoare

efectuate constată că petiționara a solicitat Parchetului de pe lângă

Tribunalul București cercetarea penală a mai multor persoane, care, între

altele i-ar fi oferit suma de 3000 Euro pentru a o determina să demisioneze din

funcție deținută la reprezentanța K.Q.I.S. SA cu sediul în București, sector 2,

cauza înregistrată sub nr. 1719/P/2009, fiind repartizată și soluționată de

către procurorul P.N., prin neînceperea urmăririi penale.

Rezoluția emisă de procuror a fost

menținută de procurorul ierarhic superior N.D. prim-procuror al Parchetului de

pe lângă Tribunalul București.

Împotriva acestei soluții petiționara a

formulat plângere care a fost admisă prin sentința penală nr. 883 din 29 iulie 2008 a Tribunalului București.

Prin decizia penală nr. 1216 din 7

octombrie 2008 a Curții de Apel București, s-a dispus trimiterea dosarului la

Parchetul de pe lângă Tribunalul București, în vederea începerii urmăririi

penale         Prin rezoluția nr. 1719/P/2007 din 19 ianuarie 2009 - procurorul

M.T. a dispus în baza art. 278 alin. (4) raportat la art. 10 lit. d) C. proc.

pen., neînceperea urmăririi penale față de numiții H.B., K.A., E.C., T.C., A.G.

pentru infracțiunea prevăzută de art. 255 C. pen. și față de petiționara D.C.D.

pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 C. pen.

Totodată, s-a mai dispus declinarea

competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă

Judecătoria Sectorului 2 București, pentru efectuarea de cercetări sub aspectul

infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 258, art. 247 C. pen. și de art. 6

din Legea nr. 251/2005.

S-a apreciat de către procuror că faptele

reclamate nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor reclamate, prevăzute

de art. 255 și art. 254 C. pen.

Plângerea petiționarei împotriva acestei

soluții a fost respinsă prin rezoluția nr. 355/II/2/2009 din 14 aprilie 2009 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul București, S.A.M. – magistrat cu grad de parchet

de curte de apel.

În contra rezoluției de neîncepere a

urmăririi penale petiționara a formulat, în baza art. 278

1

alin. (1)

C. proc. pen., plângere la Tribunalul București, cauza fiind înregistrată sub nr. 11607/3/2009.

Actele premergătoare efectuate nu au

confirmat că la adoptarea soluției de neîncepere a urmăririi penale în dosarul

nr. 1719/P/2007 magistrații procurori, intimați în prezenta cauză ar fi comis infracțiunile

reclamate de petiționară, care nu există în materialitatea lor.

Împrejurarea că soluțiile adoptate de

procurori în dosarul menționat au nemulțumit-o pe petiționară, poate constitui

temei de exercitare a căii legale de atac prevăzute de art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen., drept de care aceasta s-a folosit.

Ca atare, soluția pronunțată de procurori

în dosarul nr. 1719/P/2007, este conformă de dispozițiile procesuale penale

incidente în cauză și fundamentată pe libera apreciere a lucrărilor și

materialului din dosar.

Întrucât faptele penale reclamate nu

există, soluția de neîncepere a urmăririi penale a celor patru magistrați

procurori este legală și temeinică.

Susținerea petiționarei că nu ar fi fost

invitată pentru declarații, în cadrul actelor premergătoare, nu poate constitui

temei de desființare a rezoluției atacate, întrucât poziția petiționarei,

precizată în plângerile succesive depuse la parchet, a fost avută în vedere de

procuror.

Față de considerentele ce preced, Curtea,

în baza art. 278

1

alin. (8) lit. a) și a art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., urmează a respinge plângerea petiționarei, ca nefondată și a menține

rezoluția atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de

petiționara D.C.D. împotriva rezoluției nr. 958/P/2009 din 2 noiembrie 2009

dată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de

urmărire penală și criminalistică, pe care o menține.

Obligă petiționara la plata sumei de 100 lei cu titlu

de cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică,

azi 15 februarie 2010.