ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin plângerea formulată la 14 iulie 2009, petiționara D.C.D. a solicitat tragerea la răspundere penală a magistraților procurori P.N., M.T., N.D. și S.M.A., toți din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 246, art. 247, art. 242, art. 264, art. 289 și art. 261 C. pen. În motivarea plângerii petiționara a susținut că persoanele reclamate au adoptat, în calitate de procurori, soluții nelegale și netemeinice în dosarul înregistrat sub nr. 1719/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, dispunând neînceperea urmăririi penale față de numiții H.B., K.A., E.C., E.C., A.G.

pentru infracțiunea prevăzută de art. 255 C. pen. și de petiționara D.C.D. pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 C. pen. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, prin rezoluția nr. 958 din 2 noiembrie 2009 a dispus, în baza art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. neînceperea urmăririi penale, reținând, din actele premergătoare efectuate, că faptele sesizate nu există, întrucât procurorii și-au exercitat atribuțiile cu respectarea legii fără să îngrădească în vreun fel drepturile persoanei vătămate, fără să sustragă ori să distrugă înscrisuri din dosar, înscrisuri care conțin date conforme cu realitatea.

Prin rezoluția nr. 11429/5767/II/2/2009 din 2 decembrie 2009 a procurorului șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost respinsă plângerea petiționarei, cu motivarea că soluția de neîncepere a urmăririi penale față de magistrații procurori reclamați este legală și temeinică și că faptele reclamate nu există în materialitatea lor. Împotriva soluției de netrimitere în judecată, petiționara a formulat plângere în baza art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen., susținând că magistrații procurori reclamați se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor menționate în plângere, întrucât ei și-au încălcat atribuțiile de serviciu la soluționarea dosarului nr. 1719/P/2007, că i-au încălcat drepturile petiționarei prin aceea că nu au audiat-o și nu au verificat susținerile pe care aceasta le-a făcut în plângerile sale.

S-a solicitat admiterea plângerii, desființarea rezoluțiilor atacate și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale împotriva magistraților procurori reclamați. Plângerea formulată nu este întemeiată. Din examinarea actelor premergătoare efectuate constată că petiționara a solicitat Parchetului de pe lângă Tribunalul București cercetarea penală a mai multor persoane, care, între altele i-ar fi oferit suma de 3000 Euro pentru a o determina să demisioneze din funcție deținută la reprezentanța K.Q.I.S. SA cu sediul în București, sector 2, cauza înregistrată sub nr. 1719/P/2009, fiind repartizată și soluționată de către procurorul P.N., prin neînceperea urmăririi penale. Rezoluția emisă de procuror a fost menținută de procurorul ierarhic superior N.D.

prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul București. Împotriva acestei soluții petiționara a formulat plângere care a fost admisă prin sentința penală nr. 883 din 29 iulie 2008 a Tribunalului București. Prin decizia penală nr. 1216 din 7 octombrie 2008 a Curții de Apel București, s-a dispus trimiterea dosarului la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, în vederea începerii urmăririi penale Prin rezoluția nr. 1719/P/2007 din 19 ianuarie 2009 - procurorul M.T. a dispus în baza art. 278 alin. (4) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de numiții H.B., K.A., E.C., T.C., A.G. pentru infracțiunea prevăzută de art. 255 C. pen. și față de petiționara D.C.D.

pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 C. pen. Totodată, s-a mai dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, pentru efectuarea de cercetări sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 258, art. 247 C. pen. și de art. 6 din Legea nr. 251/2005. S-a apreciat de către procuror că faptele reclamate nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor reclamate, prevăzute de art. 255 și art. 254 C. pen. Plângerea petiționarei împotriva acestei soluții a fost respinsă prin rezoluția nr. 355/II/2/2009 din 14 aprilie 2009 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul București, S.A.M. – magistrat cu grad de parchet de curte de apel.

În contra rezoluției de neîncepere a urmăririi penale petiționara a formulat, în baza art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen., plângere la Tribunalul București, cauza fiind înregistrată sub nr. 11607/3/2009. Actele premergătoare efectuate nu au confirmat că la adoptarea soluției de neîncepere a urmăririi penale în dosarul nr. 1719/P/2007 magistrații procurori, intimați în prezenta cauză ar fi comis infracțiunile reclamate de petiționară, care nu există în materialitatea lor. Împrejurarea că soluțiile adoptate de procurori în dosarul menționat au nemulțumit-o pe petiționară, poate constitui temei de exercitare a căii legale de atac prevăzute de art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen., drept de care aceasta s-a folosit.

Ca atare, soluția pronunțată de procurori în dosarul nr. 1719/P/2007, este conformă de dispozițiile procesuale penale incidente în cauză și fundamentată pe libera apreciere a lucrărilor și materialului din dosar. Întrucât faptele penale reclamate nu există, soluția de neîncepere a urmăririi penale a celor patru magistrați procurori este legală și temeinică. Susținerea petiționarei că nu ar fi fost invitată pentru declarații, în cadrul actelor premergătoare, nu poate constitui temei de desființare a rezoluției atacate, întrucât poziția petiționarei, precizată în plângerile succesive depuse la parchet, a fost avută în vedere de procuror. Față de considerentele ce preced, Curtea, în baza art. 278 1 alin. (8) lit. a) și a art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., urmează a respinge plângerea petiționarei, ca nefondată și a menține rezoluția atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiționara D.C.D. împotriva rezoluției nr. 958/P/2009 din 2 noiembrie 2009 dată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, pe care o menține. Obligă petiționara la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cu recurs. Pronunțată în ședință publică, azi 15 februarie 2010.