ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 30 iulie 2009, pe rolul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost înregistrată plângere petiționarului A.I., formulată împotriva rezoluției nr. 710/P/2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, potrivit art. 278

1

C. proc. pen.

Petiționarul susține că soluția dată de Parchet este nelegală și netemeinică întrucât procurorul care a dispus-o se afla în stare de incompatibilitate, potrivit art. 49 alin. (2) C. proc. pen., a ignorat înscrisurile doveditoare atașate plângerii și nu a indicat temeiurile legale pe care și-a întemeiat rezoluția.

Din oficiu, Înalta Curte a dispus atașarea Dosarului penal nr. 710/P/2009 și a lucrării nr. 7179/3389/II/2/2009 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Judecând plângerea, potrivit dispozițiilor art. 278

1

alin. (7) C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:

Prin rezoluția nr. 710/P/2009 din 25 iunie 2009, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, a dispus, în temeiul art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de procurorul P.E. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246, 264 și 289 C. pen.

Din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat că procurorul P.E. a făcut obiectul unei plângeri penale formulată de petiționarul A.I. în legătură cu modul de rezolvare a Dosarului penal nr. 507/P/2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Soluția de neîncepere a urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246, 264, 289 C. pen. dispusă în acest dosar de către procurorul P.E. se referea la procurorul H.F. din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, la rândul său reclamat de același petiționar pentru modul de instrumentare al Dosarului penal nr. 1641/P/2007 în care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistrații B.L., A.M., B.A., D.I., D.A., G.F., G.L., M.N., R.V., judecători în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, D.O., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen.

Verificările efectuate au stabilit că în cauză nu există indicii de săvârșire a vreunei fapte penale de către procurorul P.E. în legătură cu modul în care și-a exercitat atribuțiile de serviciu, iar rezoluția de neîncepere a urmăririi penale nr. 507/P/2008 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost menținută în urma verificării ei de către procurorul șef al Secției de urmărire penală și criminalistică.

De altfel, și rezoluția nr. 710/P/2009 din 25 iunie 2009 a fost supusă verificării procurorului șef al Secției penale care, prin rezoluția nr. 7179/3389/II/2/2009 din 20 iulie 2009, a respins ca neîntemeiată plângerea petiționarului.

În conformitate cu dispozițiile art. 278

1

C. proc. pen., petiționarul s-a adresat instanței cu plângere împotriva rezoluției de netrimitere în judecată.

Plângerea este nefondată.

Soluția de neîncepere a urmăririi penale dată de procuror prin rezoluția nr. 710/P/2009 din 25 iunie 2009 este legală și temeinică.

Procurorul a motivat soluția în fapt și în drept, constatând în mod corect inexistența faptei penale sesizate, împrejurare în care acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare.

Nemulțumirea petiționarului față de soluțiile date de organele de urmărire penală plângerilor sale nu poate constitui temei al tragerii la răspundere penală a persoanelor investite cu rezolvarea acestora, în lipsa oricăror dovezi.

Cât privește susținerea petentului că procurorul care a dispus rezoluția nr. 710/P/2009 s-ar fi aflat în stare de incompatibilitate, Înalta Curte constată că această împrejurare nu a fost valorificată de petent la momentul aflării cauzei pe rolul organelor de urmărire penală, iar la acest moment al procesului penal ea nu influențează asupra legalității și temeiniciei soluției pronunțate.

Așa fiind, Înalta Curte va menține rezoluția atacată, respingând ca nefondată plângerea petiționarului, în conformitate cu dispozițiile art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petiționarul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiționarul A.I. împotriva rezoluției nr. 710/P/2009 din 25 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, pe care o menține.

Obligă petiționarul la 120 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, azi 25 noiembrie 2009.