ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4159/2010

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4159/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar constată

următoarele:

Prin

acțiunea formulată de reclamanta SC A.M. SRL și înregistrată pe rolul

Tribunalului Dolj împotriva pârâtei SC A.S. SRL s-a solicitat să se constate

valabilitatea precontractului de vânzare-cumpărare încheiat între părți la data

de 26 iunie 2008, având ca obiect ”Ferma Măceșu” din comuna Măceșu de Sus,

județul Dolj, compusă din teren, construcții, utilități și căi de acces,

hotărârea urmând a ține loc de act autentic de vânzare - cumpărare.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că la data

de 26 iunie 2008, între părți a intervenit un antecontract de vânzare –

cumpărare pentru imobilul situat în comuna Măceșu de Sus, județul Dolj, compus

din teren intravilan și construcții aferente individualizate conform planului

de individualizare și delimitare, imobil înscris în CF, antecontractul sus

menționat fiind înregistrat la Primăria Măceșu din 1 iulie 2008. În continuare,

reclamanta a arătat că prețul de vânzare al imobilului a fost stabilit la suma

de 156.000 euro, dacă achitarea sa integrală se făcea până la data de 12 august

2008, contractul de vânzare-cumpărare urmând a fi încheiat cel mai târziu până

la data de 12 august 2008 în fața notarului public. În situația în care prețul

era achitat după 12 august 2008, prețul total al imobilului era de 158.500 euro,

promitenții având obligația de a informa vânzătorul prin scrisoare recomandată

în decurs de 7 zile lucrătoare. Pârâta a refuzat încheierea contractului în

formă autentică.

Acțiunea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art.

5 alin. (2) din Legea nr. 247/2005 și art. 1294 și urm. C. civ., art. 111 C.

proc. civ.

În fața Tribunalului, reclamanta și-a precizat

acțiunea în sensul că solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 31.200 euro,

în echivalent în lei la cursul BNR de la data plății efective, sumă ce reprezintă

dublul avansului achitat pârâtei ca preț al imobilului în litigiu.

Tribunalul Dolj, secția comercială, prin sentința nr.

809 din data de 2 iunie 2009 a admis cererea precizată formulată de reclamantă

și a obligat pârâta să achite reclamantei suma de 31.200 euro în echivalent în

lei la cursul BNR de la data plății efective.

Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut că

antecontractul nu cuprinde nici un pact comisoriu expres pentru care acesta să

poată fi considerat rezolvit, iar prin clauza de dezicere părțile au stabilit

anticipat întinderea despăgubirilor care sunt datorate pentru neexecutarea

obligațiilor contractuale, datorată cu titlu de daune interese.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâta SC

A.S. SRL Vela, prin care a invocat că i-a fost încălcat dreptul la apărare și

dreptul la un proces echitabil, precum și faptul că procedura de citare a fost

viciată. Pe fondul cauzei a arătat că nu au fost avute în vedere apărările sale

privind nerespectarea și neexecutarea culpabilă a obligațiilor contractuale ale

reclamantei.

Curtea de Apel Craiova, secția comercială, prin

decizia nr. 16 din data de 27 ianuarie 2010 a admis apelul pârâtei, a schimbat

sentința atacată în sensul că a respins acțiunea precizată; a dat în debit

reclamanta cu suma de 1.838 lei reprezentând taxă judiciară de timbru aferentă

cererii de repunere pe rol.

Pentru a aprecia apelul fondat, Curtea a reținut în

ceea ce privește netimbrarea cererii privind repunerea cauzei pe rol, aceasta nu

atrage nulitatea actelor de procedură. Cu referire la dreptul la apărare al

societății pârâte, instanța a constatat că acesta nu a fost încălcat. De

asemenea, a reținut că acțiunea este admisibilă.

Cu referire la fondul cauzei, Curtea a constatat că

sentința de fond este nelegală, întrucât instanța deși a constatat că

reclamanta nu și-a îndeplinit obligația contractuală de a o informa pe pârâtă

despre motivul neîncheierii contractului, a reținut că această parte este în

culpă. Ori, partea care nu și-a îndeplinit propriile obligații, nu poate

pretinde îndeplinirea obligației corelative. Prin urmare, Curtea a reținut că

reclamanta nu a făcut nici o dovadă că în vreun mod anume ar fi anunțat

societatea pârâtă despre voința de a încheia ulterior actul. În ceea ce

privește suma consemnată la C.E.C., Curtea a apreciat că aceasta a fost în mod

greșit consemnată la dispoziția executorului judecătoresc și nu la dispoziția SC

A.S. SRL Vela.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs

reclamanta SC A.M. SRL Măceșu de Sus, în temeiul motivelor de nelegalitate

prevăzute de art. 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ.

În temeiul motivului prevăzut de art. 304 pct. 5 C.

proc. civ., recurenta a susținut că partea nu a fost citată la sediul ales,

indicat prin concluziile scrise depuse la Tribunalul Dolj, în cadrul apelului

fiind citată la fostul sediu social. Din acest punct de vedere, recurenta a

susținut că i-a fost încălcat dreptul la apărare, neavând cunoștință de

existența procesului în fața instanței de apel.

În temeiul motivului de nelegalitate prevăzut de art.

304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta a arătat că au fost aplicate greșit

dispozițiile art. 977 și art. 982 C. civ., în sensul că instanța de apel nu a

cercetat voința reală a părților la data încheierii antecontractului, respectiv

aceea de a stabili două situații distincte în cazul perfectării actului de

vânzare cumpărare. Procedura ofertei de plată a fost interpretată greșit de

instanța de apel.

Recursul este fondat urmând a fi admis pentru

considerentele care urmează:

În raport de motivul de recurs invocat, respectiv art.

304 pct. 5 C. proc. civ., recursul declarat de reclamanta SC A.M. SRL Măceșu de

Sus este fondat, întrucât instanța de apel a pronunțat o hotărâre nelegală,

încălcând dispozițiile procedurale privitoare la citarea părților.

Din actele dosarului rezultă că aspectele relevate,

privitoare la citarea reclamantei, se confirmă.

Astfel, citarea reclamantei în cadrul judecății în

fața instanței de apel s-a realizat la sediul din Comuna Bârca, sat Bârca,

județul Dolj, procedura de citare fiind îndeplinită prin afișare la sediu, iar

comunicarea deciziei s-a realizat în comuna Măceșu de Sus, județul Dolj.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că reclamanta

SC A.M. SRL Bârca, prin cererea de chemare în judecată a indicat sediul social

fiind în comuna Bârca, sat Bârca, județul Dolj. Prin precizarea de acțiunea,

reclamanta a solicitat citarea la sediul procedural ales din Craiova, județul

Dolj. Ulterior, prin concluziile scrise existente la dosarul de fond, SC A.M.

SRL a indicat sediul social fiind în Comuna Măceșu de Sus, sat Măceșu de Sus,

județul Dolj, și sediul procedural ales pentru comunicarea actelor de procedură

la CIA S.A. din Craiova. Comunicarea sentinței de fond s-a efectuat la fostul

sediu social din Comuna Bârca, județul Dolj.

Conform art. 90 C. proc. civ., înmânarea citației și

a tuturor actelor de procedură se face la domiciliul sau reședința celui citat.

Potrivit dispozițiilor art. 93 C. proc. civ., în caz

de alegere de domiciliu, dacă partea a arătat și persoana însărcinată cu

primirea actelor de procedură, comunicarea acestora se va face la acea

persoană, iar în lipsa unei asemenea arătări la domiciliul părții.

Pe cale de consecință, Înalta Curte constată că prin

concluziile scrise depuse la Tribunalul Dolj, reclamanta și-a indicat sediul social

din Comuna Măceșu de Sus, județul Dolj, și a făcut mențiunea că are domiciliul

ales pe durata procesului la sediul CIA S.A., astfel încât faptul alegerii unui

domiciliu și indicarea numelui persoanei la care se va face comunicarea,

instituie pentru instanță obligația comunicării actelor de procedură la

domiciliul ales.

În procedura ce s-a derulat în fața Curții de Apel

Craiova, reclamanta a fost citată la fostul sediu social din Comuna Bârca,

județul Dolj, iar comunicarea deciziei recurată s-a efectuat la actualul sediu

social din Comuna Măceșu de Sus, județul Dolj (sediu schimbat la data de 4 mai

2009, conform certificatului de înmatriculare depus în fața instanței de

recurs).

Deși, conform dispozițiilor art. 85 C. proc. civ.,

procedura de citare în fața instanței de apel a fost legal îndeplinită, în

condițiile afișării citației la sediul destinatarului, Înalta Curte constată că

pe de o parte, pentru judecata apelului, reclamanta a fost citată la vechiul

sediu social, numai comunicarea deciziei realizându-se la actualul sediu, partea

nefiind prezentă la niciunul dintre termenele de judecată.

Reclamanta nu a cunoscut întreaga derulare a

procesului, întrucât instanța de control judiciar nu a procedat la comunicarea

actelor de procedură la domiciliul ales, respectiv la CIA S.A. din Craiova,

conform dispozițiilor art. 93 C. proc. civ.

Procedând la judecarea cauzei cu încălcarea

dispozițiilor privitoare la citare, instanța de apel a încălcat dreptul

reclamantei la apărare și dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6

paragraf 1 al Convenției Europene sub aspectul egalității armelor și asigurării

contradictorialității dezbaterilor.

În raport de aceste considerente, Înalta Curte în

raport de dispozițiile art. 299 raportat la art. 312 pct. 5 C. proc. civ., urmează

a admite recursul, a casa decizia recurată și a trimite cauza spre rejudecare

în fond aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta SC A.M. SRL

Măceșu de Sus împotriva deciziei nr. 16 din data de 27 ianuarie 2010 pronunțată

de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, casează decizia recurată și

trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 noiembrie

2010.