ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1906/2009

Asupra

recursului de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

rezoluția din 28 mai 2008,

dispusă

în dosarul nr. 882/II/2/2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Secția de Combatere a

Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție, a fost respinsă plângerea

formulată de S.L.M. Vaslui împotriva ordonanței din 22 iunie 2007 dată de

procuror în dosarul nr. 8/P/2007 al Direcției Naționale Anticorupție -

Serviciul Teritorial Iași.

Împotriva rezoluției și a ordonanței a formulat

plângere petentul S.L.M. Vaslui cu o motivare care privește modul de

soluționare a plângerii penale formulată împotriva intimaților V.Ș., N.M. și L.C.N.

pentru fapte prevăzute de art. 165 C. pen. și art. 215 C. pen.

Prin ordonanța din 22 iunie 2007, dată de

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională

Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași, a fost declinată competența de

soluționare a plângerii formulată de S.L.M. Vaslui, în favoarea Parchetului de

pe lângă Curtea de Apel Iași.

Împotriva ordonanței a formulat plângere, prin reprezentant

legal, S.L.M. Vaslui.

Prin rezoluția procurorului ierarhic superior

din 28 mai 2008 dată în dosarul nr. 882/II/2/2008 plângerea a fost respinsă ca

nefondată.

Prin

sentința penală nr. 40 din 31 martie 2009, Curtea de Apel Iași a respins ca inadmisibilă,

plângerea formulată de petentul S.L.M. Vaslui, avându-se în vedere cadrul

procesual în care a fost investită instanța.

Împotriva

acestei hotărâri, petentul petiționarul S.L.M. Vaslui a formulat recurs,

solicitând casarea ei și începerea urmăririi penale față de intimații N.M., L.C.N.

și V.Ș..

Recursul

este nefondat.

Potrivit

art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen., se poate formula plângere

împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de neîncepere a urmăririi

penale, clasare, scoatere ori încetare a urmăririi penale.

Din

analiza textului de lege menționat, rezultă că ordonanțele prin care se declină

competența de soluționare a unei plângeri penale nu sunt supuse controlului

judecătoresc, astfel că în mod corect a fost respinsă plângerea formulată de

petent împotriva rezoluției nr. 2206/2007 dată în dosarul nr. 8/P/2007 al DNA –

Serviciul Teritorial Iași, prin care s-a declinat competența de soluționare a

plângerii petentului în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași,

ca fiind inadmisibilă.

În

consecință, pentru considerentele ce preced, conform art. 385/15 pct. 1 lit. b)

C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefiind fondat recursul declarat de

petent.

Văzând

și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul S.L.M. Vaslui

împotriva sentinței penale nr. 40 din 31 martie 2009 a Curții de Apel Iași, secția

penală.

Obligă

recurentul petiționar la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 22 mai 2009.