ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.10.2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3243/2009

HOTĂRÂRE
14.10.2009
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3243/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursurilor de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin rezoluția din 22 octombrie

2008, pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj s-a dispus

neînceperea urmăririi penale față de G.D. - comisar șef de poliție (r), B.O. -

subcomisar de poliție P.C.P. - subcomisar de politie, D.C.V. - agent principal

de politie, T.A.A. - agent de poliție, T.R.I. - agent de poliție, B.B.V. - elev

agent de poliție, M.I. agent șef adjunct de poliție, D.C.O. - agent principal

de poliție, C.A.G. - agent șef adjunct de poliție, P.A.C. - agent șef adjunct

de poliție, A.A.J. - agent șef adjunct de poliție, M.V.G. - agent de poliție, G.C.C.

agent de poliție, G.C.V. - agent de poliție, P.Ș. - agent de poliție, H.H. -

agent de poliție, C.D.C. - agent de poliție, M.F.I. - agent de poliție, L.T.G. -

agent șef adjunct de poliție, I.M.V. - agent de poliție, polițiști din cadrul

Detașamentului de Poliție pentru Intervenție Rapidă, toți din cadrul

Inspectoratului de Poliție al Județului Cluj, căpitan C.V., Ict. B.O., Ict. C.C.,

plt. maj. P.D., sg. maj. M.G., sg. maj. N.C., plt. C.F., plt. N.A., sg. maj. R.M.,

sg. maj. V.R., sg. maj. M.C., sg. maj. C.C., subofițerii de jandarmi (foști

jandarmi angajați pe bază de contract) S.M., M.S., P.V., D.V., L.D., M.F., M.M.,

I.G., S.A., S.I., M.I., F.G., S.C., V.I., P.A., P.D., Ș.L., P.L., B.A. și C.I.,

toți din cadrul Grupării de Jandarmi Mobilă Cluj-Napoca a Inspectoratului

General al Jandarmeriei Române și lucrători din cadrul Poliției Primăriei

Municipiului Cluj-Napoca, pentru infracțiunile de purtare abuzivă, lovire,

vătămare corporală, amenințare, distrugere prin incendiere și furt calificat,

prev. și ped. de art. 250 alin. (2), (3) și (4) C. pen., art. 180 alin. (1) și (2)

art. 33 lit. a) C. pen.

Pentru a dispune astfel,

Parchetul a reținut că persoanele vătămate L.A., L.L., C.M., L.O., L.D., R.P. și

L.T., au formulat o plângere penală prin avocatul O.P., din cadrul Baroului de

Avocați Cluj, prin care au solicitat cercetarea penală a lui G.D. - comisar șef

de poliție (r), B.O. - subcomisar de poliție, P.C.P. - subcomisar de poliție, D.C.V.

- agent principal de poliție, T.A.A. - agent de poliție, T.R.I. - agent de

poliție, B.B.V. - elev agent de poliție, M.I. - agent șef adjunct de poliție, D.C.O.

- agent principal de poliție, C.A.G. - agent șef adjunct de poliție, P.A.C. agent

șef adjunct de poliție, A.A.J. - agent șef adjunct de poliție, M.V.G. - agent

de poliție, G.C.C. - agent de poliție, G.C.V. - agent de poliție, P.Ș. - agent

de poliție, H.H. - agent de poliție, C.D.C. - agent de poliție, M.F.I. - agent

de poliție, L.T.G. - agent șef adjunct de poliție, I.M.V. - agent de poliție, polițiști

din cadrul Detașamentului de Poliției pentru Intervenție Rapidă, toți din

cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Cluj, căpitan C.V., lct. B.O., lct.

C.C., plt. maj. P.D., sg. maj. M.G., sg. maj. N.C., plt. C.F., plt. N.A., sg. maj.

R.M., sg. maj. V.R., sg. maj. M.C., sg. maj. C.C., subofițerii de jandarmi (foști

jandarmi angajați pe bază de contract) S.M., M.S., P.V., D.V., L.D., M.F., M.M.,

I.G., S.A., S.I., M.I., F.G., S.C., V.I., P.A., P.D., Ș.L., P.L., B.A. și C.I.,

toți din cadrul Grupării de Jandarmi Mobilă Cluj-Napoca a Inspectoratului

General al Jandarmeriei Române și lucrători din cadrul Poliției Primăriei Municipiului

Cluj-Napoca, pentru infracțiunile de purtare abuzivă, lovire, vătămare

corporală, amenințare, distrugere prin incendiere și furt calificat, prev. și

ped. de art. 250 alin. (2), (3) și (4) C. pen., art. 180 alin. (1) și (2) C.

pen., art. 181 C. pen., art. 193 alin. (1) C. pen., art. 217 alin. (1) și (4) C.

pen. și art. 208 alin. (1) C. pen. rap. la art. 209 C. pen., toate cu aplic. art.

33 lit. a) C. pen., comise prin aceea că la 5 noiembrie 2005 și 8 noiembrie

2005 au participat la efectuarea unor razii în zona P.R. de la periferia municipiului

Cluj-Napoca, unde locuia o comunitate de cetățeni de etnie rromă și, în

exercitarea atribuțiilor de serviciu, ar fi amenințat și lovit persoanele vătămate

și alți cetățeni de etnie rromă, producându-le vătămări corporale, le-ar fi

distrus, prin incendiere, colibele în care locuiau și bunurile pe care le

dețineau și le-ar fi sustras obiecte proprietate personală.

S-a reținut că acțiunea

penală nu poate fi pusă în mișcare, fiind aplicabile prevederile art. 10 lit. a),

d) și f) C. proc. pen.

La

data de 5 noiembrie 2005, polițiștii D.C.V., T.A.

A., T.R.I. și B.B.V., în calitate de organe de

cercetare penală, sub coordonarea comisarului de poliție (r) G.D., ofițer

desemnat din partea conducerii Poliției Municipiului Cluj-Napoca au efectuat o

descindere în zona P.R. de la periferia municipiului Cluj-Napoca, având date și

informații că în acea locație se aflau inculpații L.A. și L.F.T., care erau

cercetați penal în Dosarele nr. 7213/P/2005 și nr. 7366/P/2005, ale Parchetului

de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt

calificat, prev. și ped. de art. 208 alin. (1) C. pen., rap. la art. 209 alin. (1)

lit. a), g) și i) C. pen., și că au ascuns bunurile sustrase în acea zonă.

Activitățile desfășurate de polițiști la data de 5

noiembrie 2005 s-au efectuat conform art. 200 C. proc. pen., art. 224 C. proc. pen. (acte

premergătoare), art. 26 pct. 1, 6, 8 și 13 din

Legea nr. 218/2002, având drept scop

depistarea

și reținerea făptuitorilor, identificarea și recuperarea bunurilor sustrase

și

nu a constituit o razie.

Pe parcursul

activităților desfășurate la 5 noiembrie 2005, polițiștii nu și-au depășit

atribuțiile de funcționari publici cu regim special, nu au folosit violența și

amenințări asupra cetățenilor români de etnie rromă și nu au distrus bunuri

aparținând acelor cetățeni (f. 33-34, 35-36 - adresele din 30 ianuarie 2007 și din

17 aprilie 2007, ale Inspectoratului de Poliție Județean Cluj).

Actele premergătoare

efectuate, precum și probele și mijloacele de probă administrate, au avut ca

rezultat final trimiterea în judecată a inculpaților L.A. și L.F.T., prin

rechizitoriul nr. 7213/P/2005, din 13 ianuarie 2006, al Parchetului de pe lângă

Judecătoria Cluj-Napoca (la care s-a conexat Dosarul penal nr. 7366/P/2005)

pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin.

(1) C. pen. rap. la art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., cu aplic. art.

art. 41 alin. (2) C. pen. (f. 38-47 -rechizitoriul nr. 7213/P/2005, al

Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și referatul de terminare a

urmăririi penale întocmit de Biroul de Poliție Rurală din cadrul Poliției

Municipiului Cluj-Napoca).

Identificarea infractorilor

și depozitarea unor bunuri sustrase în zona

P.R.

de la periferia municipiului Cluj-Napoca, existența unor date și informații

în locația respectivă s-ar ascunde persoane suspecte și urmărite local pentru

comiterea unor infracțiuni contra patrimoniului pe raza localităților Pata,

Dezmir, Sînnicoară, Gheorgheni și Pădureni, din județul Cluj, pentru prevenirea

și combaterea fenomenului infracțional și pentru identificarea și contracararea

acțiunilor elementelor care periclitau proprietate a privată și publică, precum

și a altor interese legitime ale comunității, au determinat conducerea

Inspectoratului de Poliție Județean Cluj ca la data de 7 noiembrie 2005 să

aprobe executarea unei razii cu efecte mărite în zona P.R. de la periferia

municipiului Cluj-Napoca, pentru data de 8 noiembrie 2005. Razia cu efecte

mărite s-a executat în conformitate cu Planul de Razie aprobat de conducerea

Inspectoratului de Poliție al Județului Cluj. Forțele participante au fost

formate din polițiști aparținând Poliției Municipiului Cluj-Napoca, împreună cu

polițiști din cadrul Detașamentului de Poliție pentru Intervenție Rapidă,

jandarmi din cadrul Grupării de Jandarmi Mobilă Cluj-Napoca și polițiști din

cadrul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca (f. 57, 60 - Planul de Razie întocmit

de subcomisar de poliție B.O. - șeful Biroului de Poliție Rurală din cadrul

Poliției Municipiului Cluj-Napoca și planul de cooperare între I.P.J. Cluj și

Gruparea de Jandarmi Mobilă Cluj-Napoca).

Activitatea din 8

noiembrie 2005 a fost legală, acționându-se în baza Legii nr. 550/2004 privind

organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, a Legii nr. 218/2002 privind

organizarea și funcționarea Poliției Române și a dispozițiilor C. proc. pen.,

și a avut ca rezultat final legitimarea unui număr de 74 persoane fizice,

cetățeni români de etnie rromă care nu-și justificau prezența pe raza

municipiului Cluj-Napoca și care au fost trimise ulterior la domiciliul lor,

identificarea, verificarea, amprentarea și fotografierea a 11 persoane,

sancționarea contravențională a 4 persoane, depistarea de bunuri provenite din

comiterea a trei infracțiuni contra patrimoniului pe raza localităților Dezmir,

Sînnicoară și Feleacu (f. 59- buletinul informativ întocmit de Biroul de

Politie Rutieră al Politiei Municipiului Cluj-Napoca către Dispeceratul

Inspectoratului de Poliție al Județului Cluj).

Activitatea

polițiștilor s-a circumscris în prevederile art. 26 din Legea nr. 218/2002, iar

activitatea jandarmilor s-a realizat și conform art. 2 alin. (1), art. 19 lit.

e) și art. 19 lit. g) din Legea nr. 550/2004.

În cadrul raziei,

colibele cetățenilor români de etnie rromă au fost demolate și incendiate

întrucât nu au fost construite pe bază de autorizații de construire, astfel că

această acțiune a avut un caracter legal.

Întrucât cetățenii

români de etnie rromă s-au opus fizic părăsirii colibelor, legitimării în

vederea identificării și deplasării la Poliția Municipiului Cluj-Napoca pentru verificarea identității și amprentării, s-a utilizat

forța fizică de către polițiști, în unele situații, deoarece opunerea

cetățenilor rromi nu ar fi putut fi înlăturată sau anihilată prin utilizarea

celorlalte mijloace nonviolente. Acțiunile polițiștilor, realizate conform

Dispoziției nr. 130 din 10 septembrie 2004 a Inspectoratului General al Poliției Române, au constituit un mijloc de intimidare a cetățenilor români de etnie

rromă, elemente care s-au manifestat turbulent și recalcitrant. Activitățile

realizate de forța publică nu au constituit o purtare abuzivă în sensul art. 250

Comunală Apahida, de a fi folosit bastonul de cauciuc din dotare împotriva lui

C.T., care s-a opus deplasării spre punctul de triere a bărbaților, fără a

efectua somația „încetați, vom folosi forța!”, încălcând astfel prevederile art.

15 din Dispoziția nr. 130 din 10 septembrie 2004 a I.G.P.R., nu constituie o purtare abuzivă, neexistând această intenție, și pentru că

polițistul a avut un comportament necorespunzător, în temeiul art. 59 din Legea

nr. 360/2002 și art. 17 lit. a) din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004, a fost

sancționat cu „Amânarea promovării în grade profesionale pe o perioadă de 2

ani”, prin dispoziția șefului I.P.J. Cluj nr. 54 din 2 decembrie 2005, emisă în

baza încheierii Consiliului de disciplină nr. 550735 din 30 noiembrie 2005 (f.

82-92, 102 verso-103). C.T. nu a formulat plângere penală pentru infracțiunea

de lovire, prev. și ped. de art. 180 alin. (1) C. pen.

Persoanele vătămate

consemnate în plângerea penală formulată nu au putut prezenta certificate

medico-legale eliberate de instituții medico-legale, din care să rezulte

leziuni corporale și timp de îngrijiri medico-legale, astfel că folosirea

forței fizice de către polițiști, dacă s-a impus, nu a depășit cadrul legal al acțiunilor

desfășurate, astfel că în sarcina forțelor publice care au participat la razia

din 8 noiembrie 2005 nu se poate reține infracțiunea de purtare abuzivă, prev.

și ped. de art. 250 alin. (2), (3) și (4) C. pen.

Pentru considerentele

susmenționate,s-a apreciat că nu se poate reține existența infracțiunilor de

lovire sau vătămare corporală, prev. și ped. de art. 180 alin. (1) și (2) C.

pen. și art. 181 C. pen., reclamate de persoanele vătămate în plângerea penală

formulată (f. 14-17).

S-a mai precizat că în

situația existentă la 8 noiembrie 2005 polițiștii și jandarmii au fost

îndreptățiți să uzeze de forță pentru a-și îndeplini îndatoririle de serviciu,

acest mod de a proceda constituind unica posibilitate de executare a acelor

îndatoriri, nedepășindu-se însă limitele necesității, sens în care nu sunt

realizate elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute în Secțiunea II

din Titlul II - Infracțiuni contra persoanei, a C. pen.

Nu sunt date și indicii

că forțele de ordine participante la razia din 8 noiembrie 2005 ar fi comis

fapte de amenințare, prev. de art. 193 C. pen.

Referitor la

infracțiunile de distrugere prin incendiere, prev. și ped. de art. 217 alin.

(1) și (4) C. pen., este de menționat că forța publică nu a acționat cu

intenția de a distruge bunuri aparținând persoanelor vătămate, consemnate în

plângerea penală. Colibele au fost demolate și incendiate întrucât au fost

construite pe o proprietate publică, aparținând Primăriei Municipiului Cluj-Napoca,

pentru care cetățenii români de etnie rromă nu aveau autorizații de construire

și nici nu aveau domiciliul stabil în municipiul Cluj-Napoca, iar șederea

acestora în zona P.R. nu a fost aprobată de autoritatea locală.

În urma raziei din 8

noiembrie 2005, inculpaților L.T. și C.Z. li s-a întocmit dosar penal, iar prin

rechizitoriul nr. 1126/P/2007 din 1 martie 2007, al Parchetului de pe lângă

Judecătoria Cluj-Napoca au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea

infracțiunilor de fals privind identitatea și furt calificat, prev. și ped. de art.

293 alin. (1) C. pen. și art. 208 alin. (1) C. pen. rap. la art. 209 alin. (1) lit.

a), g) și i) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (f. 48-50 - copia

rechizitoriului nr. 1126/P/2007 din 1 martie 2007, al Parchetului de pe lângă

Judecătoria Cluj-Napoca).

Nu sunt date și indicii

că la razia din 8 noiembrie 2005 s-au sustras, de către polițiști și jandarmi,

bani și bunuri aparținând persoanelor care au formulat plângerea penală.

Simplele afirmații ale acestor persoane nu constituie probă pentru că nu se

coroborează cu alte probe și mijloace de probă, conform art. 75 C. proc. pen. Față de această situație, se va dispune neînceperea urmăririi penale față de

polițiști și jandarmi pentru infracțiunile de furt calificat, prev. și ped. de art.

208 alin. (1) C. pen. rap. la art. 209 C. pen.

Împotriva acestei

rezoluții petentii au formulat plângere către procurorul general al Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel Cluj, care a respins-o prin Rezoluția din 28

noiembrie 2008 dată în Dosar nr. 1013/II/2/2008.

Împotriva rezoluției

procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj din 28

noiembrie 2008 au formulat plângere la instanță petentii L.A., L.L., C.M., L.O.,

L.D., R.P., L.T. și C.T. în baza art. 278

1

desființarea rezoluției ca nelegală și netemeinică și în măsura în care se

apreciază că la dosar există probe suficiente raportat la fiecare infracțiune

(respectiv amenințare, purtare abuzivă și distrugere prin incendiere prev. de

art. 193, art. 250 alin. (2) și art. 217 alin.

(4) C. pen.) pentru care s-a formulat plângere, să se

rețină cauza spre

rejudecare. În măsura în care se apreciază că probele existente la dosar nu

sunt suficiente, să se trimită cauza la procuror în vederea începerii urmăririi

penale in rem, deoarece din actele de urmărire penală nu rezultă care anume

acte au fost săvârșite de fiecare dintre intimați, iar față de intimatul A.J. in

personam pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă prev. de art. 250 alin.

(2) C. pen.

Prin sentința penală nr. 26 din 7

aprilie 2009, Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în baza art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca nefondată, plângerea formulată

de petenții

C.M., L.O., L.D., R.P., L.T. și C.T.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța a apreciat, în esență, fără a relua considerentele ample ale hotărârii

atacate, că, în mod corect s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru toate

infracțiunile reclamate deoarece, printre altele, intimații s-au aflat la acea

dată în exercițiul atribuțiunilor de serviciu, acționând fiecare în baza unui

ordin legal, înfruntând pericolele care incumbă profesiilor acestora, respectiv

polițiști și jandarmi, aflându-se într-o zonă cu un potențial infracțional

ridicat, neacționând în interes propriu.

Referitor la susținerea că

procurorul nu a administrat probele necesare soluționării cauzei, în sensul că

nu a făcut demersuri pentru a audia reporterii de la televiziune ce au fost

solicitați să participe la acea acțiune comună a poliției și jandarmeriei,

instanța a apreciat că nu corespunde realității, întrucât din adresele de la

filele 136, 142, rezultă fie că aceste televiziuni au refuzat să ofere numele

cameramanilor ce au filmat în acea zi, fie că nu se mai păstrează materialele brute

filmate în acea zi.

De asemenea, prin plângere s-a

arătat că procurorul nu a administrat toate probele necesare soluționării cauzei,

aspect ce nu corespunde adevărului, întrucât s-au solicitat de la I.P.J. Cluj toate documentele ce au stat la baza raziei din 8 noiembrie 2005 și toate

rapoartele întocmite în acest sens, acte ce au fost depuse la dosar, s-au

solicitat rapoartele întocmite de intimați, s-au audiat părțile vătămate, s-a

purtat corespondență cu televiziunile, au fost audiați martori.

Prin urmare, instanța, soluționând plângerea,

a verificat rezoluția atacată, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul

cauzei, apreciind materialul probator administrat de procuror a fost suficient pentru

a putea soluționa plângerea.

Împotriva acestei hotărâri, în

termen legal, au declarat recurs petiționarii L.A., L.L., C.M., L.O., L.D., R.P.,

L.T. și C.T., solicitând admiterea recursurilor, astfel cum s-a reținut în

practicarea prezentei decizii.

Examinând hotărârea atacată prin

prisma motivelor de recurs formulate, Înalta Curte constată că aceasta este

criticată pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Potrivit art. 3 din Convenția

europeană a drepturilor omului, nimeni nu poate fi supus torturii, nici

pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante.

Din

actele cauzei, există indicii

privind suferirea de tratamente contrare art. 3 din C.E.D.O., de către

următorii petenți:

- L.A., în acest sens

fiind declarațiile lui L.L., L.O., L.D., L.H.;

- L.T., declarația sa coroborându-se

cu declarațiile lui L.A., L.L., C.M., L.D.;

- aceleași aspecte

rezultă și cu privire la C.M. și C.T., declarațiile lor coroborându-se cu cele

ale martorilor P.P., L.T., L.Z., L.L., cu ocazia raziei efectuate la data de 5

noiembrie 2005, în zona P.R., de la periferia municipiului Cluj-Napoca, precum

și cu ocazia raziei cu efecte mărite din 7, respectiv 9 noiembrie 2005.

De altfel, chiar actele

premergătoare efectuate relevă împrejurarea că, în cadrul raziei, colibele

cetățenilor de etnie rromă au fost demolate și incendiate întrucât nu au fost

construite pe bază de autorizații de construcție(apreciere făcută ad-hoc) și, „întrucât

cetățenii de etnie rromă s-au opus fizic părăsirii colibelor”, s-a utilizat

forța fizică de către polițiști.

Așadar, reiese că

aceste persoane afirmă în mod credibil că au suferit din partea poliței și

jandarmeriei tratamente contrare art. 3 din C.E.D.O. Într-o astfel de situație,

textul invocat din Convenție impune existența unei anchete oficiale care să fie

de natură să conducă la identificarea și pedepsirea persoanelor vinovate.

În acest sens este,

printre alte spețe relevante, și cauza Labita împotriva Italiei.

Cu această ocazie, Curtea

a reamintit că, atunci când o persoană afirmă în mod credibil că a suferit, din

partea Poliției sau a altor servicii asemănătoare ale statului, tratamente

contrare art. 3 din Convenție, această dispoziție este combinată cu obligația

generală impusă statului prin art. 1 din Convenție de a „recunoaște oricărei

persoane aflate sub jurisdicția sa drepturile și libertățile definite (.) în

Convenție”.

Pentru ca ancheta să

poată fi considerată efectivă este necesar ca persoanele competente să

desfășoare ancheta, precum și cele care au desfășurat cercetările să fie

independente de persoanele implicate în evenimente.

Aceasta presupune nu

numai absența legăturii ierarhice, ci și o independență practică.

O situație similară,

rezolvată de Guvernul Român în fața Curții Europene pe cale amiabilă, pentru o

parte dintre reclamanți și în mod definitiv pentru cei care au refuzat

soluționarea amiabilă(context în care statul roman a și fost condamnat), a

riscat să pună în discuție probleme excepționale sub aspectul respectării art. 3,

precum și a art. 6, a art 8 și a art. 14 din Convenție (Cauza Moldovan și alții,

publicată în M.Of. nr. 317 din 30 aprilie 2006).

Guvernul s-a angajat,

în acel context, printre altele, să emită instrucțiuni corespunzătoare și să

adopte toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea în viitor a

drepturilor individuale garantate de aceste articole.

În prezenta cauză,

ancheta a fost desfășurată de către procurorii militari care au calitatea de

ofițeri activi, la fel ca și jandarmii participanți la evenimente (art. 1 alin.

(1) și art. 4 din Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea

jandarmeriei Române), toți făcând parte din structura militară, având la bază

principiul subordonării ierarhice: ei beneficiază de grade militare, se bucură

de toate privilegiile în materie și răspund pentru încălcarea regulilor de

disciplină militară.

Procurorul de caz din

cadrul Parchetului de pe lână Curtea de Apel Cluj a preluat necritic actele

premergătoare efectuate de procurorul militar, pe baza cărora a emis rezoluția

de neîncepere a urmăririi penale.

Referirile la

onestitatea petenților și la modul lor de viață, care emană de la autoritățile

publice învestite cu soluționarea plângerilor acestora, par a fi, dată fiind

absența oricărei fundamentări, esențialmente discriminatorii.

Procurorul trebuia să

examineze dacă scopul aplicării tratamentelor învederate de petiționari cu

ocazia efectuării raziilor, de către polițiști și jandarmi, a fost acela de a

umili sau înjosi victimele și dacă, prin efectele produse, a fost adusă o

atingere personalității acestora, chiar dacă sânt de etnie rromă. Cu toate

acestea, absența unui asemenea scop nu exclude într-o manieră definitivă

posibilitatea ca, într-adevăr, să fi fost supuși la tratamente inumane ori

degradante.

De aceea, după momentul

învestirii prin declinarea competenței de către Parchetul de pe lângă Curtea

Militară de Apel, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Cluj trebuia să efectueze concret acte de cercetare penală care să conducă la

aflarea adevărului intr-un termen rezonabil, și anume:

- audierea reporterului

și cameramanului indicați de conducerea postului A. Cluj în adresa de la fila

142 din Dosarul nr. 97/P/2006 al Parchetului de pe lângă Curtea Militară de

Apel;

- atașarea copiei video

a reportajului pe care o deține postul P., după cum rezultă din adresa de la

fila 136 din același dosar;

- audierea polițiștilor

participanți la evenimente, indicați în adresa primită de la I.P.J. Cluj,

existentă la fila 28;

- atașarea actelor

medicale privind pe L.A., care, în declarația din 28 februarie - fila 145-

arată că a fost dus la spital de o reprezentantă a unei asociații pentru

protecția romilor;

- reaudierea

persoanelor vătămate.

Față de aceste

considerente, Înalta Curte constată că se impune admiterea recursurilor

formulate de petiționari, casarea sentinței penale atacate și, în rejudecare, admiterea

plângerii petiționarilor, desființarea rezoluției nr. 311/P/2007 din 22

octombrie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj și trimiterea cauzei

la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în vederea începerii urmăririi

penale, în măsura în care procurorul va constata în urma actelor premergătoare efectuate,

că există indicii de săvârșire a faptelor de către intimați.

Admite recursurile declarate de

petiționarii L.A., L.L., C.M., L.O., L.D., R.P., L.T. și C.T. împotriva

sentinței penale nr. 26 din 7 aprilie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Casează

sentința penală atacată și, în rejudecare, admite plângerea petiționarilor,

desființează rezoluția nr. 311/P/2007 din 22 octombrie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj și trimite cauza la.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

14 octombrie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-05-12
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1889/2010
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 22 din 03 martie 2010 Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în temeiul art. 278 1 alin. (8) lit. b) C. proc. pen., a admis
ÎCCJ 2009-07-07
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2580/2009
2008 dată în Dosarul nr. 234/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în temeiul art. 228 alin. (1) și art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de M.O., V.F. și C.T.(inspectori de poliție), M.
ÎCCJ 2010-09-23
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3295/2010
Asupra recursului penal de față; Prin sentința penală nr. 52 din 17 februarie 2010 a Curții de Apel București, secția a ll-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a fost respinsă plângerea petentului S.G. împotriva ordonanței nr.
ÎCCJ 2009-09-29
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3033/2009
instanța de fond a constatat că prin rezoluția din 18 noiembrie 2008 pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București în Dosar nr. 698/P/2008, în temeiul art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., art. 209 ali
ÎCCJ 2010-01-25
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 239/2010
, reținând în mod corect situația de fapt și apreciind ca fiind legală și temeinică rezoluția nr. 255/P/2009 din data de 11 august 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București prin care s-a dispus, în baza art. 228 alin. (1) rapo
Sursă