ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3243/2009

Asupra recursurilor de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin rezoluția din 22 octombrie 2008, pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de G.D. - comisar șef de poliție (r), B.O. - subcomisar de poliție P.C.P. - subcomisar de politie, D.C.V. - agent principal de politie, T.A.A. - agent de poliție, T.R.I. - agent de poliție, B.B.V. - elev agent de poliție, M.I. agent șef adjunct de poliție, D.C.O. - agent principal de poliție, C.A.G. - agent șef adjunct de poliție, P.A.C. - agent șef adjunct de poliție, A.A.J. - agent șef adjunct de poliție, M.V.G. - agent de poliție, G.C.C. agent de poliție, G.C.V. - agent de poliție, P.Ș.

- agent de poliție, H.H. - agent de poliție, C.D.C. - agent de poliție, M.F.I. - agent de poliție, L.T.G. - agent șef adjunct de poliție, I.M.V. - agent de poliție, polițiști din cadrul Detașamentului de Poliție pentru Intervenție Rapidă, toți din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Cluj, căpitan C.V., Ict. B.O., Ict. C.C., plt. maj. P.D., sg. maj. M.G., sg. maj. N.C., plt. C.F., plt. N.A., sg. maj. R.M., sg. maj. V.R., sg. maj. M.C., sg. maj. C.C., subofițerii de jandarmi (foști jandarmi angajați pe bază de contract) S.M., M.S., P.V., D.V., L.D., M.F., M.M., I.G., S.A., S.I., M.I., F.G., S.C., V.I., P.A., P.D., Ș.L., P.L., B.A. și C.I., toți din cadrul Grupării de Jandarmi Mobilă Cluj-Napoca a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române și lucrători din cadrul Poliției Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, pentru infracțiunile de purtare abuzivă, lovire, vătămare corporală, amenințare, distrugere prin incendiere și furt calificat, prev. și ped.

de art. 250 alin. (2), (3) și (4) C. pen., art. 180 alin. (1) și (2) C. pen., art. 181 C. pen., art. 193 alin. (1) C. pen., art. 217 alin. (1) și (4) C. pen. și art. 208 alin. (1) C. pen. rap. la art. 209 C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. Pentru a dispune astfel, Parchetul a reținut că persoanele vătămate L.A., L.L., C.M., L.O., L.D., R.P. și L.T., au formulat o plângere penală prin avocatul O.P., din cadrul Baroului de Avocați Cluj, prin care au solicitat cercetarea penală a lui G.D. - comisar șef de poliție (r), B.O. - subcomisar de poliție, P.C.P. - subcomisar de poliție, D.C.V. - agent principal de poliție, T.A.A. - agent de poliție, T.R.I. - agent de poliție, B.B.V. - elev agent de poliție, M.I.

- agent șef adjunct de poliție, D.C.O. - agent principal de poliție, C.A.G. - agent șef adjunct de poliție, P.A.C. agent șef adjunct de poliție, A.A.J. - agent șef adjunct de poliție, M.V.G. - agent de poliție, G.C.C. - agent de poliție, G.C.V. - agent de poliție, P.Ș. - agent de poliție, H.H. - agent de poliție, C.D.C. - agent de poliție, M.F.I. - agent de poliție, L.T.G. - agent șef adjunct de poliție, I.M.V. - agent de poliție, polițiști din cadrul Detașamentului de Poliției pentru Intervenție Rapidă, toți din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Cluj, căpitan C.V., lct. B.O., lct. C.C., plt. maj. P.D., sg. maj. M.G., sg. maj. N.C., plt. C.F., plt. N.A., sg. maj. R.M., sg. maj. V.R., sg.

maj. M.C., sg. maj. C.C., subofițerii de jandarmi (foști jandarmi angajați pe bază de contract) S.M., M.S., P.V., D.V., L.D., M.F., M.M., I.G., S.A., S.I., M.I., F.G., S.C., V.I., P.A., P.D., Ș.L., P.L., B.A. și C.I., toți din cadrul Grupării de Jandarmi Mobilă Cluj-Napoca a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române și lucrători din cadrul Poliției Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, pentru infracțiunile de purtare abuzivă, lovire, vătămare corporală, amenințare, distrugere prin incendiere și furt calificat, prev. și ped. de art. 250 alin. (2), (3) și (4) C. pen., art. 180 alin. (1) și (2) C. pen., art. 181 C. pen., art. 193 alin. (1) C. pen., art. 217 alin. (1) și (4) C. pen. și art. 208 alin. (1) C. pen.

rap. la art. 209 C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., comise prin aceea că la 5 noiembrie 2005 și 8 noiembrie 2005 au participat la efectuarea unor razii în zona P.R. de la periferia municipiului Cluj-Napoca, unde locuia o comunitate de cetățeni de etnie rromă și, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ar fi amenințat și lovit persoanele vătămate și alți cetățeni de etnie rromă, producându-le vătămări corporale, le-ar fi distrus, prin incendiere, colibele în care locuiau și bunurile pe care le dețineau și le-ar fi sustras obiecte proprietate personală. S-a reținut că acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, fiind aplicabile prevederile art. 10 lit. a), d) și f) C. proc. pen.

La data de 5 noiembrie 2005, polițiștii D.C.V., T.A. A., T.R.I. și B.B.V., în calitate de organe de cercetare penală, sub coordonarea comisarului de poliție (r) G.D., ofițer desemnat din partea conducerii Poliției Municipiului Cluj-Napoca au efectuat o descindere în zona P.R. de la periferia municipiului Cluj-Napoca, având date și informații că în acea locație se aflau inculpații L.A. și L.F.T., care erau cercetați penal în Dosarele nr. 7213/P/2005 și nr. 7366/P/2005, ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin. (1) C. pen., rap. la art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., și că au ascuns bunurile sustrase în acea zonă.

Activitățile desfășurate de polițiști la data de 5 noiembrie 2005 s-au efectuat conform art. 200 C. proc. pen., art. 224 C. proc. pen. (acte premergătoare), art. 26 pct. 1, 6, 8 și 13 din Legea nr. 218/2002, având drept scop depistarea și reținerea făptuitorilor, identificarea și recuperarea bunurilor sustrase și nu a constituit o razie. Pe parcursul activităților desfășurate la 5 noiembrie 2005, polițiștii nu și-au depășit atribuțiile de funcționari publici cu regim special, nu au folosit violența și amenințări asupra cetățenilor români de etnie rromă și nu au distrus bunuri aparținând acelor cetățeni (f. 33-34, 35-36 - adresele din 30 ianuarie 2007 și din 17 aprilie 2007, ale Inspectoratului de Poliție Județean Cluj).

Actele premergătoare efectuate, precum și probele și mijloacele de probă administrate, au avut ca rezultat final trimiterea în judecată a inculpaților L.A. și L.F.T., prin rechizitoriul nr. 7213/P/2005, din 13 ianuarie 2006, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca (la care s-a conexat Dosarul penal nr. 7366/P/2005) pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin. (1) C. pen. rap. la art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., cu aplic. art. art. 41 alin. (2) C. pen. (f. 38-47 -rechizitoriul nr. 7213/P/2005, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și referatul de terminare a urmăririi penale întocmit de Biroul de Poliție Rurală din cadrul Poliției Municipiului Cluj-Napoca).

Identificarea infractorilor și depozitarea unor bunuri sustrase în zona P.R. de la periferia municipiului Cluj-Napoca, existența unor date și informații că în locația respectivă s-ar ascunde persoane suspecte și urmărite local pentru comiterea unor infracțiuni contra patrimoniului pe raza localităților Pata, Dezmir, Sînnicoară, Gheorgheni și Pădureni, din județul Cluj, pentru prevenirea și combaterea fenomenului infracțional și pentru identificarea și contracararea acțiunilor elementelor care periclitau proprietate a privată și publică, precum și a altor interese legitime ale comunității, au determinat conducerea Inspectoratului de Poliție Județean Cluj ca la data de 7 noiembrie 2005 să aprobe executarea unei razii cu efecte mărite în zona P.R.

de la periferia municipiului Cluj-Napoca, pentru data de 8 noiembrie 2005. Razia cu efecte mărite s-a executat în conformitate cu Planul de Razie aprobat de conducerea Inspectoratului de Poliție al Județului Cluj. Forțele participante au fost formate din polițiști aparținând Poliției Municipiului Cluj-Napoca, împreună cu polițiști din cadrul Detașamentului de Poliție pentru Intervenție Rapidă, jandarmi din cadrul Grupării de Jandarmi Mobilă Cluj-Napoca și polițiști din cadrul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca (f. 57, 60 - Planul de Razie întocmit de subcomisar de poliție B.O. - șeful Biroului de Poliție Rurală din cadrul Poliției Municipiului Cluj-Napoca și planul de cooperare între I.P.J. Cluj și Gruparea de Jandarmi Mobilă Cluj-Napoca).

Activitatea din 8 noiembrie 2005 a fost legală, acționându-se în baza Legii nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, a Legii nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române și a dispozițiilor C. proc. pen., și a avut ca rezultat final legitimarea unui număr de 74 persoane fizice, cetățeni români de etnie rromă care nu-și justificau prezența pe raza municipiului Cluj-Napoca și care au fost trimise ulterior la domiciliul lor, identificarea, verificarea, amprentarea și fotografierea a 11 persoane, sancționarea contravențională a 4 persoane, depistarea de bunuri provenite din comiterea a trei infracțiuni contra patrimoniului pe raza localităților Dezmir, Sînnicoară și Feleacu (f. 59- buletinul informativ întocmit de Biroul de Politie Rutieră al Politiei Municipiului Cluj-Napoca către Dispeceratul Inspectoratului de Poliție al Județului Cluj).

Activitatea polițiștilor s-a circumscris în prevederile art. 26 din Legea nr. 218/2002, iar activitatea jandarmilor s-a realizat și conform art. 2 alin. (1), art. 19 lit. e) și art. 19 lit. g) din Legea nr. 550/2004. În cadrul raziei, colibele cetățenilor români de etnie rromă au fost demolate și incendiate întrucât nu au fost construite pe bază de autorizații de construire, astfel că această acțiune a avut un caracter legal. Întrucât cetățenii români de etnie rromă s-au opus fizic părăsirii colibelor, legitimării în vederea identificării și deplasării la Poliția Municipiului Cluj-Napoca pentru verificarea identității și amprentării, s-a utilizat forța fizică de către polițiști, în unele situații, deoarece opunerea cetățenilor rromi nu ar fi putut fi înlăturată sau anihilată prin utilizarea celorlalte mijloace nonviolente.

Acțiunile polițiștilor, realizate conform Dispoziției nr. 130 din 10 septembrie 2004 a Inspectoratului General al Poliției Române, au constituit un mijloc de intimidare a cetățenilor români de etnie rromă, elemente care s-au manifestat turbulent și recalcitrant. Activitățile realizate de forța publică nu au constituit o purtare abuzivă în sensul art. 250 C. pen. Acțiunea lui A.A.J., agent de poliție în cadrul Biroului de Poliție Comunală Apahida, de a fi folosit bastonul de cauciuc din dotare împotriva lui C.T., care s-a opus deplasării spre punctul de triere a bărbaților, fără a efectua somația „încetați, vom folosi forța!”, încălcând astfel prevederile art. 15 din Dispoziția nr. 130 din 10 septembrie 2004 a I.G.P.R., nu constituie o purtare abuzivă, neexistând această intenție, și pentru că polițistul a avut un comportament necorespunzător, în temeiul art. 59 din Legea nr. 360/2002 și art. 17 lit. a) din Ordinul M.A.I.

nr. 400/2004, a fost sancționat cu „Amânarea promovării în grade profesionale pe o perioadă de 2 ani”, prin dispoziția șefului I.P.J. Cluj nr. 54 din 2 decembrie 2005, emisă în baza încheierii Consiliului de disciplină nr. 550735 din 30 noiembrie 2005 (f. 82-92, 102 verso-103). C.T. nu a formulat plângere penală pentru infracțiunea de lovire, prev. și ped. de art. 180 alin. (1) C. pen. Persoanele vătămate consemnate în plângerea penală formulată nu au putut prezenta certificate medico-legale eliberate de instituții medico-legale, din care să rezulte leziuni corporale și timp de îngrijiri medico-legale, astfel că folosirea forței fizice de către polițiști, dacă s-a impus, nu a depășit cadrul legal al acțiunilor desfășurate, astfel că în sarcina forțelor publice care au participat la razia din 8 noiembrie 2005 nu se poate reține infracțiunea de purtare abuzivă, prev. și ped.

de art. 250 alin. (2), (3) și (4) C. pen. Pentru considerentele susmenționate,s-a apreciat că nu se poate reține existența infracțiunilor de lovire sau vătămare corporală, prev. și ped. de art. 180 alin. (1) și (2) C. pen. și art. 181 C. pen., reclamate de persoanele vătămate în plângerea penală formulată (f. 14-17). S-a mai precizat că în situația existentă la 8 noiembrie 2005 polițiștii și jandarmii au fost îndreptățiți să uzeze de forță pentru a-și îndeplini îndatoririle de serviciu, acest mod de a proceda constituind unica posibilitate de executare a acelor îndatoriri, nedepășindu-se însă limitele necesității, sens în care nu sunt realizate elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute în Secțiunea II din Titlul II - Infracțiuni contra persoanei, a C. pen.

Nu sunt date și indicii că forțele de ordine participante la razia din 8 noiembrie 2005 ar fi comis fapte de amenințare, prev. de art. 193 C. pen. Referitor la infracțiunile de distrugere prin incendiere, prev. și ped. de art. 217 alin. (1) și (4) C. pen., este de menționat că forța publică nu a acționat cu intenția de a distruge bunuri aparținând persoanelor vătămate, consemnate în plângerea penală. Colibele au fost demolate și incendiate întrucât au fost construite pe o proprietate publică, aparținând Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, pentru care cetățenii români de etnie rromă nu aveau autorizații de construire și nici nu aveau domiciliul stabil în municipiul Cluj-Napoca, iar șederea acestora în zona P.R.

nu a fost aprobată de autoritatea locală. În urma raziei din 8 noiembrie 2005, inculpaților L.T. și C.Z. li s-a întocmit dosar penal, iar prin rechizitoriul nr. 1126/P/2007 din 1 martie 2007, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de fals privind identitatea și furt calificat, prev. și ped. de art. 293 alin. (1) C. pen. și art. 208 alin. (1) C. pen. rap. la art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (f. 48-50 - copia rechizitoriului nr. 1126/P/2007 din 1 martie 2007, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca). Nu sunt date și indicii că la razia din 8 noiembrie 2005 s-au sustras, de către polițiști și jandarmi, bani și bunuri aparținând persoanelor care au formulat plângerea penală.

Simplele afirmații ale acestor persoane nu constituie probă pentru că nu se coroborează cu alte probe și mijloace de probă, conform art. 75 C. proc. pen. Față de această situație, se va dispune neînceperea urmăririi penale față de polițiști și jandarmi pentru infracțiunile de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin. (1) C. pen. rap. la art. 209 C. pen. Împotriva acestei rezoluții petentii au formulat plângere către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, care a respins-o prin Rezoluția din 28 noiembrie 2008 dată în Dosar nr. 1013/II/2/2008. Împotriva rezoluției procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj din 28 noiembrie 2008 au formulat plângere la instanță petentii L.A., L.L., C.M., L.O., L.D., R.P., L.T.

și C.T. în baza art. 278 1 C. proc. pen., solicitând desființarea rezoluției ca nelegală și netemeinică și în măsura în care se apreciază că la dosar există probe suficiente raportat la fiecare infracțiune (respectiv amenințare, purtare abuzivă și distrugere prin incendiere prev. de art. 193, art. 250 alin. (2) și art. 217 alin. (4) C. pen.) pentru care s-a formulat plângere, să se rețină cauza spre rejudecare. În măsura în care se apreciază că probele existente la dosar nu sunt suficiente, să se trimită cauza la procuror în vederea începerii urmăririi penale in rem, deoarece din actele de urmărire penală nu rezultă care anume acte au fost săvârșite de fiecare dintre intimați, iar față de intimatul A.J.

in personam pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă prev. de art. 250 alin. (2) C. pen. Prin sentința penală nr. 26 din 7 aprilie 2009, Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în baza art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petenții L.A., L.L., C.M., L.O., L.D., R.P., L.T. și C.T. Pentru a se pronunța astfel, instanța a apreciat, în esență, fără a relua considerentele ample ale hotărârii atacate, că, în mod corect s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru toate infracțiunile reclamate deoarece, printre altele, intimații s-au aflat la acea dată în exercițiul atribuțiunilor de serviciu, acționând fiecare în baza unui ordin legal, înfruntând pericolele care incumbă profesiilor acestora, respectiv polițiști și jandarmi, aflându-se într-o zonă cu un potențial infracțional ridicat, neacționând în interes propriu.

Referitor la susținerea că procurorul nu a administrat probele necesare soluționării cauzei, în sensul că nu a făcut demersuri pentru a audia reporterii de la televiziune ce au fost solicitați să participe la acea acțiune comună a poliției și jandarmeriei, instanța a apreciat că nu corespunde realității, întrucât din adresele de la filele 136, 142, rezultă fie că aceste televiziuni au refuzat să ofere numele cameramanilor ce au filmat în acea zi, fie că nu se mai păstrează materialele brute filmate în acea zi. De asemenea, prin plângere s-a arătat că procurorul nu a administrat toate probele necesare soluționării cauzei, aspect ce nu corespunde adevărului, întrucât s-au solicitat de la I.P.J.

Cluj toate documentele ce au stat la baza raziei din 8 noiembrie 2005 și toate rapoartele întocmite în acest sens, acte ce au fost depuse la dosar, s-au solicitat rapoartele întocmite de intimați, s-au audiat părțile vătămate, s-a purtat corespondență cu televiziunile, au fost audiați martori. Prin urmare, instanța, soluționând plângerea, a verificat rezoluția atacată, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, apreciind materialul probator administrat de procuror a fost suficient pentru a putea soluționa plângerea. Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat recurs petiționarii L.A., L.L., C.M., L.O., L.D., R.P., L.T. și C.T., solicitând admiterea recursurilor, astfel cum s-a reținut în practicarea prezentei decizii.

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, Înalta Curte constată că aceasta este criticată pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare: Potrivit art. 3 din Convenția europeană a drepturilor omului, nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Din actele cauzei, există indicii privind suferirea de tratamente contrare art. 3 din C.E.D.O., de către următorii petenți: - L.A., în acest sens fiind declarațiile lui L.L., L.O., L.D., L.H.; - L.T., declarația sa coroborându-se cu declarațiile lui L.A., L.L., C.M., L.D.; - aceleași aspecte rezultă și cu privire la C.M.

și C.T., declarațiile lor coroborându-se cu cele ale martorilor P.P., L.T., L.Z., L.L., cu ocazia raziei efectuate la data de 5 noiembrie 2005, în zona P.R., de la periferia municipiului Cluj-Napoca, precum și cu ocazia raziei cu efecte mărite din 7, respectiv 9 noiembrie 2005. De altfel, chiar actele premergătoare efectuate relevă împrejurarea că, în cadrul raziei, colibele cetățenilor de etnie rromă au fost demolate și incendiate întrucât nu au fost construite pe bază de autorizații de construcție(apreciere făcută ad-hoc) și, „întrucât cetățenii de etnie rromă s-au opus fizic părăsirii colibelor”, s-a utilizat forța fizică de către polițiști. Așadar, reiese că aceste persoane afirmă în mod credibil că au suferit din partea poliței și jandarmeriei tratamente contrare art. 3 din C.E.D.O.

Într-o astfel de situație, textul invocat din Convenție impune existența unei anchete oficiale care să fie de natură să conducă la identificarea și pedepsirea persoanelor vinovate. În acest sens este, printre alte spețe relevante, și cauza Labita împotriva Italiei. Cu această ocazie, Curtea a reamintit că, atunci când o persoană afirmă în mod credibil că a suferit, din partea Poliției sau a altor servicii asemănătoare ale statului, tratamente contrare art. 3 din Convenție, această dispoziție este combinată cu obligația generală impusă statului prin art. 1 din Convenție de a „recunoaște oricărei persoane aflate sub jurisdicția sa drepturile și libertățile definite (.) în Convenție”. Pentru ca ancheta să poată fi considerată efectivă este necesar ca persoanele competente să desfășoare ancheta, precum și cele care au desfășurat cercetările să fie independente de persoanele implicate în evenimente.

Aceasta presupune nu numai absența legăturii ierarhice, ci și o independență practică. O situație similară, rezolvată de Guvernul Român în fața Curții Europene pe cale amiabilă, pentru o parte dintre reclamanți și în mod definitiv pentru cei care au refuzat soluționarea amiabilă(context în care statul roman a și fost condamnat), a riscat să pună în discuție probleme excepționale sub aspectul respectării art. 3, precum și a art. 6, a art 8 și a art. 14 din Convenție (Cauza Moldovan și alții, publicată în M.Of. nr. 317 din 30 aprilie 2006). Guvernul s-a angajat, în acel context, printre altele, să emită instrucțiuni corespunzătoare și să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea în viitor a drepturilor individuale garantate de aceste articole.

În prezenta cauză, ancheta a fost desfășurată de către procurorii militari care au calitatea de ofițeri activi, la fel ca și jandarmii participanți la evenimente (art. 1 alin. (1) și art. 4 din Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea jandarmeriei Române), toți făcând parte din structura militară, având la bază principiul subordonării ierarhice: ei beneficiază de grade militare, se bucură de toate privilegiile în materie și răspund pentru încălcarea regulilor de disciplină militară. Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lână Curtea de Apel Cluj a preluat necritic actele premergătoare efectuate de procurorul militar, pe baza cărora a emis rezoluția de neîncepere a urmăririi penale.

Referirile la onestitatea petenților și la modul lor de viață, care emană de la autoritățile publice învestite cu soluționarea plângerilor acestora, par a fi, dată fiind absența oricărei fundamentări, esențialmente discriminatorii. Procurorul trebuia să examineze dacă scopul aplicării tratamentelor învederate de petiționari cu ocazia efectuării raziilor, de către polițiști și jandarmi, a fost acela de a umili sau înjosi victimele și dacă, prin efectele produse, a fost adusă o atingere personalității acestora, chiar dacă sânt de etnie rromă. Cu toate acestea, absența unui asemenea scop nu exclude într-o manieră definitivă posibilitatea ca, într-adevăr, să fi fost supuși la tratamente inumane ori degradante.

De aceea, după momentul învestirii prin declinarea competenței de către Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj trebuia să efectueze concret acte de cercetare penală care să conducă la aflarea adevărului intr-un termen rezonabil, și anume: - audierea reporterului și cameramanului indicați de conducerea postului A. Cluj în adresa de la fila 142 din Dosarul nr. 97/P/2006 al Parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel; - atașarea copiei video a reportajului pe care o deține postul P., după cum rezultă din adresa de la fila 136 din același dosar; - audierea polițiștilor participanți la evenimente, indicați în adresa primită de la I.P.J.

Cluj, existentă la fila 28; - atașarea actelor medicale privind pe L.A., care, în declarația din 28 februarie - fila 145- arată că a fost dus la spital de o reprezentantă a unei asociații pentru protecția romilor; - reaudierea persoanelor vătămate. Față de aceste considerente, Înalta Curte constată că se impune admiterea recursurilor formulate de petiționari, casarea sentinței penale atacate și, în rejudecare, admiterea plângerii petiționarilor, desființarea rezoluției nr. 311/P/2007 din 22 octombrie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj și trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în vederea începerii urmăririi penale, în măsura în care procurorul va constata în urma actelor premergătoare efectuate, că există indicii de săvârșire a faptelor de către intimați.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de petiționarii L.A., L.L., C.M., L.O., L.D., R.P., L.T. și C.T. împotriva sentinței penale nr. 26 din 7 aprilie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori. Casează sentința penală atacată și, în rejudecare, admite plângerea petiționarilor, desființează rezoluția nr. 311/P/2007 din 22 octombrie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj și trimite cauza la. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 14 octombrie 2009.