ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3739/2008

Asupra recursului de față. Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 1101 din 24 ianuarie 2008, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a respins ca nefondată cererea formulată de reclamanți, având ca obiect retragerea acestora din societatea pârâtă SC R.L. SRL București și obligarea acesteia la plata drepturilor asociatului retras. Pentru a pronunța această soluție, instanța fondului a reținut că motivele invocate de reclamanți nu sunt de natura celor prevăzute de dispozițiile art. 226 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 31/1990, astfel încât să poată justifica retragerea acestora din societate. Soluția instanței de fond a fost menținută de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, care prin decizia nr. 644 din 27 mai 2008, a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanți.

Împotriva acestei decizii, au declarat recurs reclamanții SC R. SA Târgoviște, B.D., M.G. și B.E., solicitând în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ., casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare. În argumentarea motivelor invocate, recurenții au susținut, în esență, că în mod greșit curtea de apel a calificat calea de atac împotriva sentinței fondului, ca fiind recurs și nu apel, deoarece numai hotărârea în baza căreia s-a admis cererea de retragere din societate este supusă recursului. Au mai susținut recurenții că instanța de apel a pronunțat o hotărâre cu încălcarea dispozițiilor art. 295 alin. (1) C. proc. civ. și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 226 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 31/1990.

Față de motivele invocate, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (3) C. proc. civ., recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare. Recursul este inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare: Potrivit art. 129 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina persoanelor interesate exercițiul drepturilor procesuale în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege. Totodată, aceleași dispoziții legale exclud examinarea în fond a unei cereri formulate sau a unei căi de atac, în alte condiții decât cele determinate prin legea procesuală. În raport de principiul consacrat prin textul de lege sus menționat, admisibilitatea unei căi de atac, și pe cale de consecință, provocarea unui control judiciar al hotărârii atacate este condiționată de exercitarea acesteia în condițiile legii.

În cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată cu recursul declarat împotriva unei decizii a curții de apel prin care a fost soluționat recursul declarat împotriva sentinței instanței de fond, astfel că, hotărârea atacată de către recurenți a dobândit caracter irevocabil odată cu soluționarea recursului și prin urmare, nu mai poate fi supusă unui nou control judiciar specific căii de reformare. Se constată așadar că recursul declarat în cauză nu este admisibil, ca urmare a neîndeplinirii condiției prevăzute de dispozițiile art. 299 C. proc. civ. și art. 226 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 31/1990, cu referire la existența unei hotărâri susceptibile de reformare pe această cale.

Pe cale de consecință, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va respinge recursul reclamanților, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanții SC R. SA Târgoviște, B.D., M.G. și B.E., împotriva deciziei nr. 644 din 27 mai 2008, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, ca inadmisibil. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 11 decembrie 2008.