ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3119/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea introductivă de instanță, reclamanta SC T. SA SUCEAVA a solicitat obligarea pârâților ȘCOALA CU CLASELE I-VIII SUCEAVA, P. SUCEAVA și M. SUCEAVA, la plata sumei de 119.312,70 lei reprezentând penalități de întârziere la plata energiei termice furnizate. Prin sentința nr. 1616 din 12 octombrie 2009, Tribunalul Suceava, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea reclamantei față de P.M. Suceava și M. Suceava prin P., reținând excepția lipsei calității procesuale pasive a acestora și a admis acțiunea față de pârâta ȘCOALA CU CLASELE I-VIII SUCEAVA, sens în care a dispus obligarea acestei pârâte la plata sumei de 119.312,70 lei cu titlu de penalități.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că, în raport de dispozițiile art. 77 din Legea nr. 215/2001 și cele cuprinse în contractele de prestări servicii nr. 2431/2005 și nr. 2419/2006 încheiate între reclamantă și instituția școlară, pârâții P. și M. Suceava nu justifică calitatea procesuală pasivă. A mai reținut instanța că, deși reclamanta și-a onorat la timp obligațiile asumate prin cele două contracte, instituția școlară nu a onorat plata penalităților de întârziere în cuantumul solicitat, astfel încât instanța a apreciat ca fiind întemeiată acțiunea, în considerarea dispozițiilor art. 969 C. civ.

Sentința primei instanțe a fost apelată de către reclamanta SC T. SA SUCEAVA, iar prin decizia nr. ll din 18 februarie 2010, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a admis apelul reclamantei, a schimbat în parte sentința, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a M. Suceava prin P., a obligat pârâții ȘCOALA CU CLASELE I-VIII SUCEAVA și M. SUCEAVA să plătească în solidar suma de 119.412,70 lei penalități de întârziere și a menținut dispoziția privind admiterea acțiunii.

În argumentarea soluției pronunțate, instanța a reținut că potrivit art. 120 alin. (1) din Constituție și art. 2 alin. (l) din Legea nr. 215/2001, administrația publică locală se organizează și funcționează în temeiul unor principii, printre care principiul autonomiei locale, principiul descentralizării și principiul deconcentrării serviciilor publice, iar potrivit art. 4 alin. (2) din aceeași lege, autonomia locală privește două aspecte: organizarea și funcționarea administrației publice locale și gestionarea sub propria responsabilitate a resurselor care aparțin unităților administrativ - teritoriale. Au mai fost avute în vedere dispozițiile O.U.G. nr. 32/2001 privind reglementarea unor probleme financiare, aprobată prin Legea nr. 3 74/2001, care prevăd că finanțarea învățământului preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea.

Din perspectiva dispozițiilor legale sus menționate, s-a reținut că unitatea administrativ teritorială are obligația legală de a prevedea în bugetul local sumele de bani necesare pentru asigurarea, respectiv finanțarea instituției școlare pârâte, în sensul achitării contravalorii serviciilor prestate de societatea reclamantă. Pentru aceste considerente, instanța de control judiciar a admis apelul reclamantei și a schimbat sentința primei instanțe, în sensul obligării și a M. Suceava prin P., la plata penalităților de întârziere solicitate, prin înlăturarea excepției lipsei calității procesuale pasive, greșit reținute. Împotriva deciziei sus menționate, a declarat recurs pârâtul M. SUCEAVA prin P., invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., în temeiul cărora a solicitat admiterea recursului, desființarea sentinței recurate în sensul admiterii excepțiilor invocate, iar pe fondul cauzei, obligarea unității școlare la plata penalităților datorate. În argumentarea criticilor formulate, recurentul - pârât a arătat, în esență, că instanța de apel a pronunțat o soluție netemeinică și nelegală prin respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a M. Suceava, având în vedere că între reclamantă și pârât nu există nici un fel de relație contractuală cu privire la furnizarea de servicii către unitatea școlară, aceasta din urmă fiind semnatara contractului, prin urmare, calitate de pârât are numai unitatea școlară. A mai susținut recurentul că instanța a interpretat și aplicat greșit dispozițiile art. 42 C. com., nefiind aplicabile în cauză, deoarece raportul juridic dedus judecății are un singur debitor, respectiv unitatea școlară.

În ceea ce privește dispozițiile O.U.G. nr. 32/2001, recurenta a susținut că acestea reglementează exclusiv raporturile dintre unitatea administrativ - teritorială și unitatea școlară, iar obligarea municipalității la plata unor penalități de întârziere ce decurg dintr-un contract față de care are calitatea de terț, reprezintă o eroare a instanței. Recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează: Motivul prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., are de regulă, în vedere, încălcarea legii de drept substanțial, mai precis aplicarea unui text de lege străin de situația de fapt dedusă judecății sau extinderea normei de drept la situații neaplicabile în speță.

Din această perspectivă și în raport de dispozițiile legale ce reglementează calea de atac extraordinară a recursului, ca fiind o cale de atac de reformare, nedevolutivă, se vor analiza doar criticile formulate împotriva deciziei recurate, ce vizează eventuale aspecte de nelegalitate, respectiv aplicarea dispozițiilor O.U.G. nr. 32/2001, Legii nr. 215/2001 și art. 42 C. com., pretins a fi fost încălcate de către instanța de apel. În raport de criticile formulate și analizând decizia recurată sub acest aspect, se constată că dezlegarea dată de instanța de apel s-a fundamentat pe aplicarea corectă a dispozițiilor legale sus menționate, având în vedere că potrivit dispozițiilor O.G. nr. 32/2001, finanțarea învățământului preuniversitar se realizează din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe raza cărora acestea își desfășoară activitatea.

Potrivit art. 63 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 215/2001, primarul exercită funcția de ordonator principal de credite, iar potrivit art. 63 alin. (4) lit. b) acesta întocmește proiectul bugetului local, care cuprinde, ca și capitol distinct, bugetul unităților de învățământ și îl supune aprobării consiliului local, iar potrivit art. 40 alin. (3) din Normele metodologice privind finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, după aprobare, bugetul unităților de învățământ preuniversitar de stat reprezintă documentul pe baza căruia se asigură finanțarea cheltuielilor acestora în exercițiul financiar respectiv. Cu alte cuvinte, chiar dacă recurentul nu a fost parte în contractele încheiate între unitatea școlară și reclamantă, obligația sa izvorăște din lege, respectiv asigurarea fondurilor necesare plăților contravalorii serviciilor furnizate.

Referitor la critica privind interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 42 C. com., se constată, de asemenea, a fi nefondată, având în vedere că pentru a opera prezumția de solidaritate, legea cere ca obligația codebitorilor să aibă caracter comercial și întrucât solidaritatea este de natura obligațiilor comerciale, nu trebuie stipulată expres. În speță, izvorul obligației recurentului, ce atrage solidaritatea răspunderii, rezultă din lege, astfel cum s-a arătat anterior, respectiv O.G. nr. 32/2001, Legea nr. 215/2001 și Normele metodologice privind finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, astfel încât, și sub acest aspect, soluția recurată este în acord cu dispozițiile legale incidente în cauză.

În consecință, față de cele ce preced, potrivit dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., recursul pârâtului M. SUCEAVA prin P. va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul M. SUCEAVA PRIN P., împotriva deciziei nr. ll din 18 februarie 2010, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 octombrie 2010.