ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4119/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 20

martie 1996 la Judecătoria Craiova, V.C., asociatul unic al SC V.C. SRL comuna

Podari, județul Dolj, a solicitat, în contradictoriu cu Direcția Generală a

Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat Dolj, anularea

procesului-verbal nr. 1 din 31 ianuarie 1996, prin care a fost obligat să

vireze la bugetul statului sumele de 25.980.800 lei - subvenții încasate

necuvenit și 2.411.236 lei – majorări de întârziere aferente, precum și

suspendarea măsurilor de reținere a sumelor menționate.

În motivarea acțiunii, reclamantul a

arătat că beneficiază de prevederile H.G. nr. 660/1994 și nr. 460/1995, fiind

unitate specializată în prelucrarea și industrializarea cărnii de porc, astfel

că, în mod greșit a fost obligat la restituirea sumei încasate cu titlu de

subvenții de la buget pentru animalele achiziționate, sacrificate și predarea

cărnii la fondul de consum.

Judecătoria Craiova, prin sentința

civilă nr. 2463 din 3 martie 1998, a respins contestația ca neîntemeiată,

reținând, în esență, legalitatea și temeinicia procesului-verbal atacat.

Prin decizia nr. 3040 din 19

octombrie 1998, Tribunalul Dolj, secția civilă, a admis apelul declarat de

contestator împotriva sentinței de mai sus și a trimis cauza spre rejudecare la

aceiași instanță, cu motivarea că instanța de fond avea obligația, pe de o

parte, să citeze în cauză și societatea  comercială care a fost sancționată

prin actul de control contestat, iar, pe de altă parte, să pună în discuție

calificarea juridică a cererii și, în raport de aceasta, să-și verifice

competența în soluționarea cauzei.

Rejudecând pricina după casare,

Judecătoria Craiova, prin sentința civilă nr. 2503 din 25 februarie 1999, a

respins contestația, cu motivarea că societatea nu a prezentat documente legal

întocmite, nu a întocmit evidența financiar-contabilă și nu a prezentat

autorizația sanitar-veterinară pentru funcționarea abatorului.

Și împotriva acestei sentințe

reclamantul a declarat apel care a fost admis prin decizia nr. 4371/1999,

pronunțată de Tribunalul Dolj, secția civilă, s-a desființat hotărârea apelată

și s-a trimis cauza spre soluționare Curții de Apel Craiova, reținând că, în

cauză, sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 105/1997.

Curtea de Apel Craiova, secția de

contencios administrativ, prin sentința nr. 419 din 1 septembrie 2000, a admis

acțiunea reclamantei SC V.C. SRL, comuna Podari, județul Dolj, reprezentată

prin asociatul unic V.C., a anulat procesul-verbal de control nr. 1 din 31

ianuarie 1996, întocmit de Direcția de Control Financiar Fiscal Dolj și decizia

nr. 1072/1997 emisă de Ministerul Finanțelor, a exonerat pe reclamantă de plata

sumelor de 25.980.800 lei și 2.411.236 lei – majorări.

Pentru a hotărî astfel, instanța a

reținut că din actele dosarului și din raportul de expertiză întocmit în cauză

rezultă că societatea comercială reclamantă a încasat întemeiat subvențiile

acordate de la bugetul de stat.

Împotriva acestei sentințe, Direcția

Generală a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat a județului

Dolj, în nume propriu și pentru Ministerul Finanțelor și Direcția de Control

Financiar Fiscal Dolj a declarat recurs, susținând, în esență, că instanța a

apreciat greșit probele administrate în cauză și a reținut eronat că reclamanta

a îndeplinit condițiile legale pentru a beneficia de prime de la bugetul de

stat.

Prin decizia nr. 1775 din 10 mai

2001, Curtea Supremă de Justiție, secția de contencios administrativ, a admis

recursul autorității fiscale, a casat sentința atacată și a trimis cauza spre

rejudecare aceleiași instanțe pentru suplimentarea probelor.

Curtea de Apel Craiova, secția de

contencios administrativ, prin sentința nr. 151 din 17 mai 2002, a admis

acțiunea reclamantei, a anulat procesul-verbal de control nr. 1 din 31 ianuarie

1996, încheiat de Direcția de Control Financiar Fiscal Dolj și decizia nr.

1072/1997 a Ministerului Finanțelor și a exonerat-o de plata sumelor de

25.980.800 lei, reprezentând subvenții încasate necuvenit și 2.411.236 lei

majorări, reținând, în esență, că din probele administrate, inclusiv noul

raport de expertiză, rezultă că aceasta îndeplinește toate condițiile pentru a

beneficia de subvenții.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, în termen legal, Direcția Generală a Finanțelor Publice a

județului Dolj, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând

casarea acesteia cu menținerea actelor autorităților fiscale și invocând

dispozițiile art. 299-316 C. proc. civ.

Criticile formulate se referă la

lipsa de relevanță a probelor administrate în fond după casare, respectiv :

adresa Circumscripției Sanitar-Veterinare, Abator Podari, expertiza contabilă

și celelalte documente existente la dosar, prin care, în opinia

recurentei-pârâte nu s-a clarificat modalitatea prin care au fost achiziționate

animalele și au fost primite subvențiile, nu se atestă corelația dintre numărul

și greutatea animalelor și cantitățile din documentele de achiziție.

Examinând sentința atacată în raport

cu toate criticile formulate, cu toate probele administrate în cauză și cu

dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv cele ale art. 304

1

C.

proc. civ., se constată că recursul nu este fondat pentru considerentele ce vor

fi expuse în continuare.

Cu ocazia rejudecării cauzei s-a

depus la dosarul cauzei autorizația sanitar-veterinară de funcționare nr.

276/1995, adeverința nr. 1 din 1 martie 1996 a Circumscripției

Sanitar-Veterinare, cu privire la supravegherea sacrificărilor de animale și a

livrărilor de carne, deconturi justificative, raportul de expertiză contabilă

dispus a se efectua în acest ciclu procesual, situațiile privind primele

încasate, balanța de verificare, alte documente justificative, precum și

suplimentul la raportul de expertiză contabilă, însoțit de situația

achizițiilor în timp, referitor la numărul de animale, greutate, valoare, din

care rezultă, astfel cum corect a reținut și instanța de fond că SC V.C. SRL

Podari a îndeplinit condițiile legale, reglementate prin H.G. nr. 729/1999,

H.G. nr. 768/1994 și H.G. nr. 460/1995, a normelor și anexelor acestora, de a

beneficia de primele de la bugetul de stat, în sumă de 25.980.800 lei pentru

porcinele achiziționate în perioada iulie – noiembrie 1995.

În plus, se constată că deși

instanța a acordat un termen pentru observarea răspunsului dat de expert la

obiecțiunile formulate la raportul de expertiză (încheierea din 19 aprilie

2002), totuși, autoritățile fiscale nu numai că nu și-au spus părerea, dar nici

nu s-au mai prezentat la termenul acordat.

Prin urmare, constatându-se că

motivele de recurs formulate în cauză nu sunt fondate, iar sentința atacată

este legală și temeinică, amplu și corect motivată, se va respinge recursul ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

Direcția Generală a Finanțelor Publice Dolj, împotriva sentinței civile nr. 151

din 17 mai 2001 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ,

ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 25 noiembrie 2003.