ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 32/2010

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin

rezoluția nr. 523/P/2009 dată de procurorul de la Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Craiova la data de 14 iulie 2009, s-a dispus, în temeiul

dispozițiilor art. 228 alin. (6) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen.,

neînceperea urmăririi penale fașă de magistrații judecători

O.I. și M.C. - din cadrul Tribunalului Dolj - sub aspectul

săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246 C. pen.

Din

examinarea actelor premergătoare efectuate, procurorului de caz a

reținut că, prin plângerea formulată la data de 27 mai 2009,

persoana vătămată T.A. a solicitat efectuarea de cercetări

penale față de magistrații judecători O.I. și M.C.,

pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra

intereselor persoanelor susținând în fapt că magistratul

judecător O.I., timp de patru ani de zile " a târât reclamantul prin

instanțe pentru a constata nulitatea absolută a unui act

inexistent", iar magistratul M.C. nu a soluționat competent cererea

cu nr. 8483R din 14 aprilie 2009.

S-a

constat, în final, că faptele în legătură cu care s-a solicitat

efectuarea de cercetări penale nu există, fiind incidente

dispozițiile art. 10 lit. a) C. proc. pen. deoarece, în ceea ce

privește conduita manifestată de magistratul judecător O.I.

În

legătură cu conduita manifestată de magistratul judecător M.C.,

verificările efectuate au dus la concluzia că cererea formulată

de petentul T.A. și înregistrată la Tribunalul Dolj sub nr. 8483R din

14 aprilie 2009 a fost repartizată conform ordinului de serviciu nr. 4 din

03 februarie 2009 - magistratul judecător A.M., Președintele

Secției Comerciale care, prin adresa nr. 8483R din 14 aprilie 2009 a

comunicat petentului T.A. modul de soluționare a cererii.

Prin

sentința penală nr. 146 din 2 noiembrie 2009, Curtea de Apel Craiova,

secția penală și pentru cauze cu minori, a respins plângerea

formulată de petentul T.A., împotriva rezoluției nr. 523/P/ 2009 din

data de 14 iulie 2009, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Craiova, confirmată prin rezoluția din 11 august 2009 a procurorului

general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, dată în

dosarul nr. 1455/11/2/2009, privind pe intimatele O.I. și M.C.,

magistrați judecători în cadrul Tribunalului Dolj.

Pentru

a hotărî astfel a reținut că obiectul și caracterul

plângerilor formulate de petiționarul T.A. împotriva intimaților

magistrați excede cadrul penal, în condițiile în care, prin

rezoluția atacată s-a constatat că cei doi magistrați nu se

fac vinovați de săvârșirea faptei prevăzută de art.

246 C. pen., iar plângerea petentului vizează elemente ce nu intră în

conținutul constitutiv al acestei fapte penale.

Î

mpotriva

sentinței penale nr. 146 din 02 noiembrie 2009 a Curții de Apel

Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a formulat

recurs petiționarul T.A.

În

motivele de recurs formulate în scris și depuse la dosarul cauzei a

reiterat, în esență, criticile formulate anterior la instanța de

fond, în sensul rejudecării cauzei, admiterii plângerii sale, infirmarea

rezoluțiilor pronunțate de către Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Craiova și trimiterea cauzei la Parchet în vederea

începerii urmăririi penale față de făptuitorii O.I. și

M.C., și trimiterea acestora în judecată pentru faptele

săvârșite.

Examinând

cauza sub toate aspectele conform art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen.,

Înalta Curte constată că recursul nu este fondat, pentru

considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Î

n mod

corect Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a constatat că nu

se poate reține, în sarcina făptuitorilor O.I. și M.C.,

săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor

persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen. Din actele

premergătoare în cauză ce au format obiectul dosarului penal nr.

523/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova nu s-au

identificat fapte sau împrejurări care să contureze existența

elementelor constitutive ale infracțiunii sesizate de către

petiționarul T.A. pretins săvârșită de către

intimații O.I. și M.C., astfel că soluția de neîncepere a

urmăriri penale dispusă în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen.,

este temeinică și legală.

Î

nalta

Curte constată că, în considerentele rezoluției dispuse în

cauză, cât și în cele ale instanței de fond, au fost analizate

în mod detaliat toate aspectele invocate de recurentul petiționar, cu

privire la fapta pentru care a solicitat cercetarea penală a

intimaților, reținându-se în mod corect că nu se constată

încălcări ale textelor de lege prin care să se fi adus atingere

drepturilor procesuale ale acestuia.

Pe de

altă parte, împrejurarea că intimații O.I. și M.C. au

pronunțat soluții defavorabile recurentului petent în dosarele care

s-au aflat pe rolul tribunalului Dolj, nu poate determina comiterea unei fapte

penale, care să antreneze răspunderea acestora. Petiționarul

având posibilitatea, ca în măsura în care nu este mulțumit de

soluțiile pronunțate în hotărârile judecătorești în

cauzele în care acesta are calitate procesuală, să se poată

adresa instanțelor de control judiciar prin exercitarea căilor de

atac, în condițiile legii.

În

consecință, respingând plângerea petiționarului T.A. și

menținând rezoluția atacată, prima instanță a

pronunțat o hotărâre temeinică și legală.

În baza

art. 385

15

alin. (1) lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat,

recursul declarat de recurentul petiționar T.A. împotriva sentinței

penale nr. 146 din 2 noiembrie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția

penală și pentru cauze cu minori.

În baza

art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul petiționar va fi obligat la

plata cheltuielilor judiciare în recurs, conform dispozitivului prezentei

decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I

D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul T.A.

împotriva sentinței penale nr. 146 din 2 noiembrie 2009 a Curții de

Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă

recurentul petiționar la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 11 ianuarie 2010.