ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 37/2011

Asupra recursului de față constată: Prin Sentința penală nr. 187 din 13 octombrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori - în Dosarul nr. 2642/54/2010, a fost respinsă plângerea formulată de petentul T.I. împotriva Rezoluției nr. 741/P/2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova din 25 august 2010, prin care se dispusese neînceperea urmăririi penale față de intimata L.C.A. S-a reținut de către instanță că cercetările în cauză au avut la bază sesizarea petentului referitoare la tergiversarea soluționării Dosarului nr. 5558/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova în care acesta era parte. Prin Rezoluția nr. 741/P/2010 din 25 august 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, s-a dispus, în baza art. 228 raportat la art. 10 lit. a) C. proc.

pen., neînceperea urmăririi penale față de intimata procuror C.L.A., cercetată sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen. S-a reținut că obiectul Dosarului nr. 5558/P/2004 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova - cu privire la care petiționarul susține că au fost tergiversate cercetările de către intimata procuror C.L.A. - l-a constituit plângerea aceluiași petiționar împotriva consilierului juridic al RAT Craiova A.M., prin care se solicita efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii, de către aceasta, a infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 C. pen. Cu privire la această cauză, prin Rezoluția nr. 558/P/2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova din 26 august 2004 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de A.M., cercetată sub aspectul infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 C. pen.

Prin Decizia penală nr. 992 din 21 octombrie 2005 pronunțată de Tribunalul Dolj, s-a dispus admiterea plângerii și, în rejudecare, desființarea Rezoluției nr. 558/P/2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova și trimiterea cauzei la procuror pentru începerea urmăririi penale sub aspectul comiterii infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 246 C. pen. Ulterior, în aceeași cauză, prin rezoluția din 20 aprilie 2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de A.M. sub aspectul infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen., soluție ce a fost confirmată prin Rezoluția nr. 1307/II/2/2006 din 23 mai 2006 a prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, prin care s-a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de T.I.

Totodată, prin Decizia penală nr. 56 din 6 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petentul T.I. împotriva Rezoluției nr. 558/P/2004 din 20 aprilie 2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova. În atare condiții, rezultă că faptele reclamate de petentul T.I. împotriva intimatei procuror C.L.A. nu există. În raport de situația prezentată, prima instanță a constatat că activitatea desfășurată de intimata C.L.A. se încadrează în limitele legi, soluția adoptată în Dosarul nr. 558/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova fiind supusă cenzurii, atât în cadrul controlului ierarhic, cât și ulterior, în instanță. Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs petentul T.I., fără să precizeze care sunt criticile aduse hotărârii adoptate de instanța de fond.

Examinând cauza, în conformitate cu dispozițiile art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție, constată că recursul nu este fondat. Petentul T.I. a invocat, în plângerea sa, tergiversarea soluționării, de către intimata C.L.A., a cercetărilor în Dosarul nr. 559/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova. Susținerile petentului nu sunt fondate, aspect ce rezultă din actele premergătoare dispuse și efectuate în cauză de către procuror. Astfel, se constată că prin Rezoluția nr. 5558/P/2004 din 26 august 2004 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de consilierul juridic A.M. din cadrul RAT Craiova, cercetată sub aspectul infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 C. pen.

Ulterior, însă, această rezoluție a fost desființată în control judiciar, cercetările fiind efectuate sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 246 C. pen. Prin rezoluția dată la 20 aprilie 2006 de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, s-a dispus, din nou, neînceperea urmăririi penale față de A.M., cercetată sub aspectul infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen. Această rezoluție a fost confirmată de procurorul ierarhic superior și, ulterior, prin Decizia penală nr. 56 din 6 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj, s-a dispus respingerea plângerii formulată de petentul T.I. și menținerea rezoluției atacate. Se constată, așadar, că cercetările în Dosarul nr. 5558/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova nu au fost tergiversate de intimata C.L.A..

Verificarea activității de urmărire penală este supusă unui permanent control exercitat pe cale ierarhică în cadrul Ministerului Public, cât și de instanțele de judecată, în situația în care are loc sesizarea instanței. În cazul soluțiilor de netrimitere în judecată, procedura de control prevede 2 etape, prima în cadrul parchetului din care face parte procurorul care a emis soluția de netrimitere în judecată, iar cealaltă în fața instanței căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, prin formularea unei plângeri de către persoana vătămată în temeiul prevăzut de art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen. În acest cadru procesual se verifică legalitatea și temeinicia soluțiilor de netrimitere în judecată.

În speță, petentul a uzat de dispozițiile legale în materie, formulând plângere împotriva rezoluției dată în Dosarul nr. 5558/P/2004, stabilindu-se atât în cadrul controlului ierarhic, cât și ulterior, în instanță, că soluția adoptată este una corectă. Rezultă, așadar, că intimatei C.L.A. nu i se poate reproșa modalitatea în care a supravegheat cercetările în Dosarul nr. 5558/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova. Toate aceste elemente au fost corect reținute și evaluate de prima instanță care, prin hotărârea pronunțată în cauză, a confirmat soluția de neurmărire penală adoptată la nivelul Ministerului Public față de intimata C.L.A.. În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., Înalta Curte de Casație și Justiție, va respinge, ca nefondat, recursul declarat în cauză și va dispune obligarea recurentului petent T.I. la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul T.I. împotriva Sentinței penale nr. 187 din 13 octombrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 10 ianuarie 2011.