ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei penale de față; Prin rezoluția din 15 ianuarie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția urmărire penală și criminalistică, emisă in dosarul nr. 1374/P/2008, s-a dispus, cu referire la art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de judecătorul D.C., președintele Tribunalului Dolj, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen. S-a reținut că, la data de 24 iulie 2008, s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova cu nr. 650/P/2008 plângerea penală formulată de T.A. prin care a solicitat efectuarea de cercetări față de judecătorii O. I., D.L., M.A., A.P., V. V. și D.C. din cadrul Tribunalului Dolj sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută și pedepsită de art. 246 C. pen.

Prin ordonanța nr. 23 octombrie 2008, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a dispus disjungerea materialului de urmărirea penală și declinarea competenței de soluționare a cauzei privind faptele comise de judecător D.C., Președintele Tribunalului Dolj în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție deoarece magistratul are gradul profesional de judecător de Curte de Apel. Totodată, s-a mai dispus în temeiul art. 228 alin. (6) și art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de judecătorii O.I., D.L., M.A., A.P. și V.V. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzută și pedepsită de art. 246 C. pen. În cuprinsul plângerii penale T.A.

a sesizat faptul că magistrații sus-menționați, în dosarul comercial nr. 9423/63/2008 al Tribunalului Dolj „fac injustiție refuzând judecarea acțiunii (.) și în mod abuziv tergiversează procesul (. )”. Totodată, petiționarul arată că prin acțiunea și cererea din 21 mai 2008 „a solicitat judecător competent în judecarea cauzei” dar Președintele Tribunalului Dolj, judecător D.C. „nu a dat curs solicitărilor”. Conform actelor existente la dosar rezultă că la data de 20 mai 2008 s-a înregistrat la Tribunalul Dolj cu nr. 9423/63/2008 acțiunea formulată de T.A. în contradictoriu cu SC C. SA, SC R.I. SRL și Ș.I. Magistrații O.I., M.A. și A.P., judecători în cadrul Tribunalului Dolj, cunoscând că, împotriva lor, petiționarul a formulat mai multe plângeri penale ce se aflau pe rolul instanțelor de judecată, în temeiul art. 25 și 27 pct. 5 C. proc.

civ., s-au abținut de la judecarea cauzei. Incidentele procedurale au fost soluționate conform art. 98 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești. Prin ordonanța de netrimitere în judecată menționată anterior s-a constatat că repartizarea cauzei a fost aleatorie însă pe parcursul soluționării au apărut incidente procedurale referitoare la compunerea completului și, în aceste condiții, nu se poate reține că magistrații și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu prejudiciind interesele petiționarului T.A. În cauză urmărirea penală nu poate fi începută față de judecător D.C. sub aspectul săvârșirii infracțiuni de abuz în serviciu prevăzută și pedepsită de art. 246 C. pen., întrucât sunt aplicabile prevederile art. 10 lit. a) C. proc.

pen. Astfel, pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu este necesar să se constate o neîndeplinire a atribuțiilor de serviciu ori o îndeplinire defectuoasă a acestora. Din examinarea actelor existente în dosarul cauzei s-a constatat că nu există indicii că judecătorul D.C. și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu. Potrivit art. 11 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, activitatea de judecată se desfășoară cu respectarea principiului distribuirii aleatorii a dosarelor iar conform art. 53 alin. (1) repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat. În completarea acestor dispoziții legale în art. 93 alin. (2) și (3) din Hotărârea C.S.M.

nr. 387/2005 privind Regulamentul de ordine interioară a instanțelor se menționează că în situația în care se constată că, din motive prevăzute de lege, în urma soluționării unui incident procedural precum abținerea, completul căruia i-a fost repartizat aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează aleatoriu. Potrivit aceluiași act normativ, președintele tribunalului conform art. 12 alin. (1) lit. 1) urmărește și răspunde de repartizarea aleatorie a cauzelor, iar art. 101 stabilește că neluarea măsurilor necesare aplicării normelor criteriului aleatoriu de repartizare a cauzelor sau încălcarea acestor norme atrage răspunderea disciplinară. Este evident că nu se poate considera că judecătorul D.C.

și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu prin faptul că în urma repartizării aleatorii a cauzei au intervenit mai multe incidente procedurale de natură a întârzia judecarea acesteia. Împotriva acestei rezoluții a formulat plângere conform art. 278 C. proc. pen., petentul T.A. Prin rezoluția din 25 februarie 2009 a procurorului șef al secției urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispusă în dosarul nr. 1689/939/11/2/2009 a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea petentului. S-a reținut că, în calitate de președinte al Tribunalului Dolj, intimatul D.C. a respectat dispozițiile legale care reglementează modul de repartizare a cauzelor pe completele de judecată, respectiv art. 11 și art. 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum și dispozițiile art. 95 alin. (1) și (3) din Hotărârea C.S.M.

nr. 387/2005 privind Regulamentul de ordine interioară al instanțelor. Potrivit art. 101 din același act normativ, nerespectarea normelor criteriului aleatoriu de repartizare a cauzelor sau încălcarea acestor norme ar fi atras răspunderea disciplinară a acestuia. În concluzie, s-a apreciat că în mod corect nu s-a reținut în sarcina numitului D.O. comiterea infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen., soluția dispusă fiind legală și temeinică, motiv pentru care plângerea a fost respinsă ca neîntemeiată. Împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale petentul a formulat plângere conform art. 278 1 C. proc. pen., susținând că intimatul în calitate de președinte al Tribunalului Dolj, a refuzat să ia măsuri și să sesizeze C.S.M.

„despre injustiția” făcută de judecătorii desemnați să soluționeze o cauză în care petentul avea calitatea de parte. Examinând soluția atacată prin prisma actelor aflate la dosar, Curtea constată că plângerea este nefondată. Prin plângerea penală formulată la 22 iulie 2007, petentul T.A. a solicitat efectuarea de cercetări penale față de mai mulți judecători din cadrul Tribunalului Dolj, inclusiv față de intimatul D.C. președintele acestei instanțe (având grad profesional de judecător de curte de apel) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen., reclamând în esență tergiversarea soluționării unei cauze aflate pe rolul Tribunalului Dolj, ca urmare a formulării mai multor declarații de abținere de către magistrații desemnați să soluționeze respectiva cauză.

Așa cum s-a stabilit în urma cercetărilor, atât repartizarea cauzei privind pe petentul T.A., cât și soluționarea incidentelor procedurale apărute ulterior s-au făcut cu respectarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, neputându-se reține că intimatul și-ar fi îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu și ar fi prejudiciat în acest fel interesele petentului. De altfel, din niciun act aflat la dosar nu rezultă că intimatul ar fi interferat în vreun mod în cauza reclamată de petent, neavând vreo implicare concretă nici în repartizarea acesteia și nici în soluționarea declarațiilor de abținere formulate succesiv de mai mulți judecători (și motivate de existența unor plângeri penale formulate împotriva lor de către petent).

Pe de altă parte, cercetarea abaterilor disciplinare nu se află în competența organelor de urmărire penală, fiind opțiunea petentului de a sesiza instituția abilitată de lege pentru a efectua cercetări în acest sens. În consecință, în mod corect s-a reținut atât de către procurorul care a instrumentat plângerea, cât și de procurorul ierarhic superior acestuia că în cauză nu sunt întrunite cerințele prevăzute de lege pentru a putea reține săvârșirea de către intimat a infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 246 C. pen., astfel încât plângerea de față este nefondată și urmează a fi respinsă conform art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., cu obligarea petentului la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiționarul T.A. împotriva rezoluției din 15 ianuarie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția urmărire penală și criminalistică, dispusă în dosarul nr. 1374/P/ 2008. Menține rezoluția atacată. Obligă petiționarul la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cu recurs. Pronunțată în ședință publică, azi 12 mai 2009.