ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2528/2009

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 78 din

06 mai 2009, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a

r

espins plângerea formulată de petentul T.A. împotriva

rezoluției nr. 479/P/2008 din 08 august 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea

de Apel Craiova, confirmată prin rezoluția nr. 1741/II/2/2008 din 09 septembrie

2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova,

privind pe intimata M.A., magistrat judecător în cadrul Tribunalului Dolj, ca

tardivă.

Pentru

a hotărî astfel, instanța de fond, a reținut următoarele:

Prin

rezoluția nr. 479/P/2008 din 08 august 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Craiova, în baza art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc.

pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de M.A., judecător, Șef Secție

Comercială la Tribunalul Dolj, sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art. 246

C. pen. și art. 264 C. pen.

Pentru

a dispune astfel, procurorul de caz a reținut că, la data de 02 iunie 2008,

petiționarul T.A. a sesizat prin plângere Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Craiova cu faptul că judecătoarea M.A. i-a respins în mod nejustificat cererea

de îndreptare a erorii materiale formulată cu privire la hotărârile și

încheierile pronunțate de judecătorul A.P. în dosarul comercial nr. 4240/63/2006

aflat pe rolul Tribunalului Dolj, secția comercială.

Din

verificarea actelor și lucrărilor dosarului, raportat la cele sesizate de

petent, s-a constatat, în esență, că cele relatate de petent în plângere nu

s-au confirmat, faptele reclamate neexistând.

Astfel,

cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de petent, a fost judecată

de M.A., șeful Secției Comerciale din cadrul Tribunalului Dolj, care, prin

încheierea din 10 iunie 2008 a apreciat că nu au fost omisiuni cu privire la

susținerile părților astfel încât, cele învederate în cerere sunt neîntemeiate,

iar potrivit art. 285 C. proc. pen., plângerea formulată de petiționar față de

judecător sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246 și 264 C.

pen., a fost înaintată organului de urmărire penală competent a o soluționa,

respectiv Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, fiind astfel

înregistrat dosarul 479/P/2008.

De

asemenea, s-a mai arătat că încheierea dată de judecătorul M.A. este prevăzută

cu apel, cale ordinară de atac ce se poate exercita de persoana interesată, în

termen de 15 zile de la comunicarea soluției, astfel încât, petentul nemulțumit

de soluția dată, avea posibilitatea să se adreseze unei instanțe superioare în

grad, pentru a se verifica legalitatea și temeinicia încheierii criticate.

Împotriva

acestei rezoluții, petentul a formulat plângere la procurorul ierarhic superior

care, prin rezoluția nr. 1741/II/2/2008 din 09 septembrie 2008, a dispus,

conform art. 275 și următoarele C. proc. pen., respingerea acesteia ca fiind

neîntemeiată.

Astfel,

procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova a

constatat că soluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă în cauză este

legală și temeinică, fiind fundamentată pe actele premergătoare efectuate, din

care a rezultat inexistența faptelor reclamate de petent ori a oricăror fapte

prevăzute de legea penală, în sarcina magistratului judecător M.A., cu ocazia

soluționării cererii de îndreptare eroare materială formulată de petent.

S-a

mai arătat că judecătorul nu poate fi tras la răspundere penală pentru

hotărârea pe care o pronunță în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în

concordanță cu dispozițiile Legii nr. 304/2004 republicată, iar în cauză, cu

atât mai mult, încheierea dată de către judecător este prevăzută cu cale

distinctă de atac, respectiv apel, astfel încât petentul avea posibilitatea

prin exercitarea acestei căi de atac să se adreseze unei instanțe superioare în

grad, care să cenzureze soluția doamnei judecător.

Împotriva

rezoluției nr. 479/P/2008, confirmată prin rezoluția nr. 1741/11/2008 a

Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în

temeiul art. 278

1

C. proc. pen., petentul T.A. a formulat plângere

la instanță, respectiv Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu

minori, aceasta înregistrând-o la data de 05 februarie 2009, sub nr. 403/54/2009.

În

motivarea plângerii, petentul a susținut, în esență, că aceasta este nelegală

și netemeinică, deoarece din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat

că intimata M.A. se face vinovată de săvârșirea infracțiunilor prevăzută

de art. 246 și 264 C. pen. De asemenea, petentul, prin aceeași

plângere, a mai formulat critici și cu privire la modul de înregistrare al

altor petiții adresate Curții de Apel Craiova, cât și de repartizarea

dosarelor, întrebuințând cuvinte și expresii jignitoare la adresa anumitor

magistrați ai Curții de Apel Craiova și Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Craiova, aspecte pe care instanța nu le-a analizat în actualul cadru procesual,

prin raportare la dispozițiile art. 2781 C. proc. pen.,

care stabilește limitele în care instanța poate cenzura o soluție a

parchetului.

Pe

parcursul procesului, la solicitarea Ministerului Public, s-a cerut Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel Craiova, borderoul prin care a fost expediat către

petent, rezoluția nr. 1741/11/2/2008 din 09 septembrie 2008, a Procurorului

General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, această instituție

înaintând actele solicitate și existente la dosar.

Plângerea

petentului a fost considerată ca tardiv formulată, și respinsă ca atare, în

baza art. 278 pct. 8 lit. a) C. proc. pen., pentru următoarele considerente:

Potrivit

dispozițiile art. 278

1

pct. l C. proc. pen., după respingerea

plângerii formulată conform art. 278 C. proc. pen., respectiv cea la Prim

Procurorul sau Procurorul General al parchetului unde își desfășoară

activitatea procurorul care a soluționat dosarul, persoana vătămată poate face

plângere, în termen de 20 zile de la data comunicării de către procuror a

modului de rezolvare, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni,

potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Din

borderourile de expediție existente la dosarul cauzei, a rezultat fără dubiu că

petentului T.A. i-a fost comunicată de către Parchetul de pe lângă Curtea de

Apel Craiova rezoluția nr. 1741/11/2/2008 din 09 septembrie 2008 la data de 10

septembrie 2008. De asemenea, din primirea pe plângerea formulată de petent și

adresată Curții de Apel Craiova, a rezultat că aceasta a fost înregistrată la

instanță la data de 05 februarie 2009.

Împotriva

acestei sentințe, în termen legal, petentul T.A., a formulat recurs.

La

termenul de judecată din data de 01 iulie 2009, recurentul petent deși legal

citat, nu s-a prezentat în fața instanței pentru a-și susține recursul și nici

nu a depus la dosarul cauzei motivele de recurs.

Examinând recursul declarat

de petent sub toate aspectele conform art. 385

6

alin. (3) C. proc.

pen., Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat.

Din

actele și lucrările dosarului a rezultat faptul că în mod corect a procedat

instanța de fond prin respingerea, ca tardivă, a plângerii întrucât petentul nu

a respectat termenul de 20 de zile  prevăzut de dispozițiile art. art. 278

1

C. proc. pen.

Ori,

potrivit dispozițiilor art. 278

1

C. proc. pen., menționat anterior,

petentul avea obligativitatea de a formula această plângere în termen de 20

zile de la data primirii soluției Procurorului General al parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Craiova, însă nu s-a conformat acestei obligații legale,

formulând plângerea la peste 5 luni de zile, astfel încât în cauză s-a

constatat incidența dispozițiile art. 2781 pct. 8 lit.

a) C. proc. pen., în sensul constatării ca fiind tardiv formulată plângerea, în

condițiile în care termenul de 20 zile este un termen de decădere.

Petentului

T.A. fiindu-i comunicată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova

rezoluția nr. 1741/11/2/2008 din 09 septembrie 2008 la data de 10 septembrie 2008.

De

asemenea, în raport de data de primire înscrisă pe plângerea formulată de

petent și adresată Curții de Apel Craiova, a rezultat că aceasta a fost

înregistrată la instanța de fond la data de 05 februarie 2009.

Ca atare, pentru toate

aceste considerente, apreciind că sentința pronunțată în cauză este legală și

temeinică, văzând și dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, iar în baza art. 192 alin.

(2) din același cod, va obliga recurentul la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de petentul T.A., împotriva sentinței penale nr. 78 din 06

mai 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul petent la

plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 01 iulie 2009.