ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3910/2009

Asupra recursului penal de față: Prin Sentința penală nr. 103 din 2 iulie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 278 1 art. 8 lit. a) C. pen. a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petentul M.P., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, dată în Dosarul nr. 106/P/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova. Pentru a hotărî astfel a reținut următoarele: Petentul M.P. s-a adresat cu plângere penală, cerând Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova să-l cerceteze pe avocatul I.M., din cadrul Baroului Dolj, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 288, 289 și 292 C. pen.

A susținut că atât contractul de asistență juridică întocmit de făptuitor la 7 iulie 2005 cât și chitanțele emise de acesta sunt false, nu i-au fost înmânate, conțin date nereale, sumele de bani înscrise sunt mai mari decât cele efectiv primite pentru a-l reprezenta într-un proces avut la fond și recurs. În urma actelor premergătoare efectuate, prin rezoluția din 3 aprilie 2009 dată în Dosar nr. 106/P/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, s-a dispus în temeiul art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. - fapta nu există. Plângerea, formulată împotriva rezoluției, a fost respinsă ca nefondată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin rezoluția nr. 945/II/2/2009.

Nemulțumit de cele două soluții, în temeiul art. 278 1 C. proc. pen. petentul s-a adresat cu plângere judecătorului solicitând desființarea rezoluției de neîncepere a urmăririi penale deoarece faptele imputate sunt probate. A cerut trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale și trimiterea în judecată a făptuitorului. Curtea, procedând conform art. 278 1 alin. (7) C. proc. pen. a verificat rezoluția pe baza lucrărilor și materialului din dosar și a constatat că soluția de neîncepere este temeinică și legală. S-a arătat că în lipsa unor probe afirmație făcută de petent este contrazisă de actele verificate, sau conțin sumele încasate de avocat, sume ce sunt evidențiate în contabilitatea baroului și purtătoare de impozit, astfel că nu se poate reține săvârșirea faptei prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005.

Tot astfel, motivează prima instanță și în ce privește acuzația adusă avocatului de către petent că a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 292 C. pen., la 12 ianuarie 2009 când fiind audiat, a declarat mincinos că nu a semnat motivele de recurs. Se reține că din moment ce petentul nu a achitat onorariul cuvenit pentru a fi reprezentat în recurs pe bună dreptate intimatul nu s-a prezentat la Curtea de Apel Craiova, așa încât nu are nici o relevanță juridică faptul că a declarat că nu a semnat motivele de recurs, sau le-a semnat. Împotriva sentinței a declarat recurs petentul care nu și-a motivat recursul și deși legal citat nu s-a prezentat să-l susțină. Înalta Curte procedând conform art. 385 14 C. proc.

pen., constată că nu există vreunul din cazurile prevăzute de art. 385 9 alin. 1 pct. 1 - 7, 10, 13, 14, 19 C. proc. pen. care, luate în considerare din oficiu să ducă la admiterea recursului, casarea hotărârii și pronunțarea altei soluții. Potrivit actelor și lucrărilor aflate la dosarul cauzei prima instanță a reținut că soluția de neîncepere a urmăririi penale este legală și temeinică ea fiind motivată atât în fapt cât și în drept. În lipsa unor probe din care să rezulte cert că petentului i s-au pretins sume mai mari decât cele evidențiate în chitanțele emise, în cadrul prestării activității de apărare conform contractului de asistență juridică din 7 iulie 2005, afirmațiile rămân simple afirmații și nu pot sta la baza unei învinuiri, astfel în mod concret s-a dispus neînceperea urmăririi penale potrivit art. 226 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc.

pen. Așa fiind urmează ca în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. recursul să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul M.P. împotriva Sentinței penale nr. 103 din 2 iulie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 100 RON cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 24 noiembrie 2009.