ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1975/2009

Asupra recursului de față, Examinând actele dosarului constată următoarele: Prin sentința penală nr. 47 din 23 martie 2009, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul B.V. împotriva rezoluției nr. 294/P/2008 din 3 iunie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, privind pe intimații B.A. și T.S. Prin Rezoluția din 3 iunie 2008, pronunțată în dosarul nr. 294/P/2008, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale față de procurorii B.A. și T.S. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen., în baza art. 228 alin. (6) și art. 10 lit. a) C. proc.

pen., faptele fiind inexistente. Soluția de neîncepere a urmăririi penale a fost confirmată de Procurorul general al aceluiași Parchet prin respingerea plângerii formulate de petent, prin Rezoluția nr. 1155/11/2/2008 din 18 iunie 2008. S-a reținut că intimații procurori și-au îndeplinit atribuțiile legale în rezolvarea dosarelor nr. 2923/P/2006 și nr. 3556/P/2007, iar calea de atac împotriva rezoluțiilor adoptate este aceea prevăzută de art. 278 1 C. proc. pen. Împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale, petiționarul B.V. a formulat plângere în baza art. 278 1 C. proc. pen., susținând, în esență, că intimații și-au încălcat atribuțiile de serviciu. Curtea de Apel Craiova, prin sentința menționată a respins, ca nefondată, plângerea petentului, menținând rezoluțiile atacate.

Examinând recursul declarat de petent, în raport cu actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că nu este fondat, pentru motivele ce urmează: Potrivit art. 129 din Constituție, împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. Așa cum corect au reținut procurorii care au soluționat plângerea penală, precum și instanța de fond care a respins plângerea formulată de petent în baza art. 278 C. proc. pen., acesta nu a dovedit că intimații și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu prin adoptarea unor soluții în dosarele indicate în plângerea penală. Declanșarea unor plângeri penale împotriva magistraților procurori, pentru măsurile dispuse sau nu într-un proces, nu poate determina t rimiterea lor în judecată penală, în absența unor probe din care să rezulte săvârșirea unor fapte penale.

Eventualele erori se pot corecta în cadrul controlului judiciar al instanțelor de judecată. Petentul, nemulțumit de soluțiile adoptate de intimați în dosarele menționate, a avut calea de atac a plângerii prevăzută de art. 278 1 C. proc. pen. , iar nu calea unor plângeri penale împotriva procurorilor. î n consecință, reținând că sentința atacată prin care s-a menținut rezoluția Parchetului privind soluția de neîncepere a urmăririi penale împotriva intimaților este conformă legii, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petent. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul petiționar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 200 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul B.V. împotriva sentinței penale nr. 47 din 23 martie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală pentru cauze cu minori. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 26 mai 2009.