ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1975/2009

Asupra recursului de față,

Examinând actele dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 47 din 23 martie 2009, Curtea de

Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins, ca nefondată,

plângerea

formulată de petentul B.V.

împotriva rezoluției nr. 294/P/2008 din 3 iunie

2008 a Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Craiova, privind pe intimații B.A. și T.S.    Prin

Rezoluția din 3 iunie 2008, pronunțată în dosarul nr. 294/P/2008, Parchetul de

pe lângă Curtea de Apel Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale față de

procurorii B.A. și T.S. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu

Jiu pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen., în baza art. 228 alin. (6)

și art. 10 lit. a) C. proc. pen., faptele fiind inexistente.

Soluția de neîncepere a urmăririi penale a

fost confirmată de Procurorul general al aceluiași Parchet prin respingerea

plângerii

formulate de petent, prin

Rezoluția nr. 1155/11/2/2008 din 18 iunie 2008.

S-a reținut că intimații procurori și-au

îndeplinit atribuțiile legale în rezolvarea dosarelor nr. 2923/P/2006 și nr. 3556/P/2007,

iar calea de atac împotriva rezoluțiilor adoptate este aceea prevăzută de art. 278

1

C. proc. pen.

Împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale,

petiționarul B.V. a formulat plângere în baza art. 278

1

C. proc.

pen., susținând, în esență, că intimații și-au încălcat atribuțiile de

serviciu.

Curtea de Apel Craiova, prin sentința

menționată a respins, ca nefondată, plângerea petentului, menținând rezoluțiile

atacate.

Examinând recursul declarat de petent, în

raport cu actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că nu este

fondat, pentru motivele ce urmează:

Potrivit art. 129 din

Constituție, împotriva hotărârilor judecătorești, părțile

interesate și Ministerul Public pot exercita căile de

atac, în condițiile legii.

Așa cum corect au reținut procurorii care au

soluționat plângerea penală, precum și instanța de fond care a respins

plângerea formulată de petent în baza art. 278 C. proc. pen., acesta nu a

dovedit că intimații și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu prin adoptarea

unor soluții în dosarele indicate în plângerea penală.

Declanșarea unor

plângeri penale împotriva magistraților procurori,

pentru măsurile dispuse sau nu într-un proces, nu poate

determina t

rimiterea lor în judecată

penală, în absența unor probe din care să rezulte

săvârșirea unor fapte

penale. Eventualele erori se pot corecta în cadrul controlului judiciar al

instanțelor de judecată.

Petentul, nemulțumit de soluțiile adoptate de

intimați în dosarele

menționate, a avut

calea de atac a plângerii prevăzută de art. 278

1

C. proc. pen.

,

iar nu calea unor plângeri penale împotriva procurorilor.

î

n consecință, reținând că sentința atacată

prin care s-a menținut rezoluția

Parchetului

privind soluția de neîncepere a urmăririi penale împotriva intimaților

este

conformă legii, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de

petent.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

recurentul petiționar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către

stat, în sumă de 200 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul

B.V. împotriva sentinței penale nr. 47 din 23 martie 2009 a Curții de Apel

Craiova, secția penală pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul petiționar la plata sumei

de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 26 mai

2009.