ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3172/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3172/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 109 din 8
iulie 2009 a Curții de Apel
Craiova, secția
penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 278/
1 alin. (8) lit. a)
C. proc. pen., a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petenta C.V.
împotriva rezoluției nr. 994/P/
2008
din 23 aprilie 2009 a Parchetului de pe lângă
Curtea de Apel
Craiova, privindu-l
pe intimatul T.F.G. - avocat.
A fost
menținută rezoluția atacată.
A fost obligată petenta la 10 lei
cheltuieli judiciare către stat.
S-a reținut că prin rezoluția nr.
994/P/2008 din 23 aprilie
2009
a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, s-a
dispus în baza
art. 228 alin. (6) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen.,
neînceperea urmăririi penale față de avocatul T.F.G., sub aspectul săvârșirii
infracțiunii prev. de art. 272 C. pen.
În motivarea rezoluției s-au arătat
următoarele:
Prin plângerea formulată, persoana
vătămată C.V. a solicitat efectuarea de cercetări penale împotriva avocatului
T.F.G., pentru săvârșirea infracțiunii de reținere
sau
distrugere de înscrisuri.
De
asemenea, persoana vătămată C.V. a formulat
plângere și împotriva făptuitorului N.M., în
sensul că în
ziua de 2 septembrie 1998, i-a tăiat cultura
de viță de vie, i-a
distrus o parte din
anexele gospodărești și i-a ocupat fără drept o
suprafață de teren prin construirea unui gard, plângere care a fost
respinsă
de prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria
Craiova prin rezoluția nr. 3599/11/2/2006 din 15 decembrie 2006.
Împotriva
celor două rezoluții, persoana vătămată a formulat
plângere,
care a fost respinsă prin sentința penală nr. 1940 din 4
septembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Craiova
în dosarul nr.
6104/215/2008.
Recursul declarat împotriva sentinței primei
instanțe a fost de asemenea, respins, ca nefondat, prin decizia nr. 608 de la 7
noiembrie 2008 a Tribunalului Dolj.
Pe parcursul judecării cauzei, atât în fața
primei instanțe cât
și în fața instanței de
control judiciar, făptuitorul N.M. a fost asistat de avocatul T.F.G. - din
cadrul Baroului
Dolj, care, cu ocazia judecării cauzei a pus concluzii
de respingere a plângerii formulate conform art. 278
1
C. pen.,
respectiv, a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de fond.
În ceea ce
privește susținerile persoanei vătămate, în sensul
că
avocatul T.F.G. a făcut afirmații cu caracter mincinos cu ocazia judecării
cauzei, din cuprinsul hotărârilor pronunțate, a rezultat faptul că activitățile
desfășurate de acesta au fost în concordanță cu dispozițiile legii și cu
interesul clientului său.
Împotriva acestei rezoluții a formulat plângere
petenta potrivit art. 275 și urm. C. proc. pen., fiind
respinsă prin rezoluția nr. 1005/11/2/2009 a procurorului general al
Parchetului
de pe lângă Curtea de apel Craiova.
Petenta a
formulat plângere potrivit art. 278
1
C. proc. pen.
, fiind înregistrată la Curtea de Apel Craiova, în motivare arătând că
nu s-a făcut o cercetare corectă, intimatul și numitul N.M. sustrăgându-i acte
din dosar.
La solicitarea
instanței, a fost înaintat dosarul nr. 994/P/2008 al Parchetului de pe lângă
Curtea de Apel Craiova.
Verificând rezoluția pe baza lucrărilor și a
materialului existente la dosar, Curtea de Apel a apreciat că plângerea este
nefondată.
Intimatul
T.F. a avut calitatea de avocat în dosarul
nr.
6104/215/2008, aflat pe rolul Judecătoriei Craiova, asistându-l pe numitul
N.M., intimatul fiind acuzat de petenta că a
sustras
acte de la acel dosar și că a făcut afirmații mincinoase cu
ocazia
judecării cauzei.
Așa cum rezultă din actele premergătoare
efectuate în cauză, nu s-a constatat că din dosarul respectiv au fost sustrase
înscrisuri.
Pe de altă parte, intimatul T.F.G., în calitate
de avocat, potrivit art. 37 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, nu
răspunde penal pentru susținerile făcute oral sau
în scris, în forma
adecvată și cu respectarea prev. alin. (5) din
aceeași lege, dacă aceste susțineri sunt în legătură cu apărarea formulată în
acea cauză și sunt necesare stabilirii adevărului.
Chiar dacă petenta susține că a formulat
plângere și împotriva numitului N.M., obiectul prezentei cauze îl constituie
plângerea formulată potrivit art. 278
1
C. proc. pen., împotriva
rezoluției nr. 994/P/2008 din 23 aprilie 2009 a
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, care se referă la
intimatul
avocat T.F.G.
Împotriva acestei sentințe a declarat
recurs petiționara C.V., solicitând în esență începerea urmăririi penale față
de intimat pentru infracțiunea indicată în
plângere.
Examinând
hotărârea atacată prin prisma criticii formulate și
din
oficiu conform art. 385/6 alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că recursul
este nefondat.
Din actele și lucrările dosarului
rezultă că petenta C.V. a formulat o plângere penală împotriva intimatului
T.F.G. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 272 C.
pen., invocând faptul că acesta, în calitate de apărător ales al făptuitorului
N.M. în dosarul nr. 6104/215/2008 al Judecătoriei Craiova, ar fi sustras
plângerea penală pe care petenta o formulase împotriva făptuitorului, precum și
un proces
verbal de constatare întocmit de
către organele de poliție.
Cercetările efectuate de organele de
urmărire penală au condus la concluzia că fapta reclamată de către petenta nu
există, astfel încât soluția de neîncepere a urmăririi penale atacată
de către petiționară în prezenta cauză este
legală și temeinică.
Astfel, în vederea verificării
aspectelor semnalate de către petenta, au fost solicitate și atașate în copie
mai multe înscrisuri relevante din dosarul sus-amintit, inclusiv plângerea
penală formulată împotriva făptuitorului N.M.
Pe de altă
parte, este de observat că soluția de neîncepere a
urmăririi
penale dispuse față de acest făptuitor (și care a format obiectul dosarului nr.
6104/215/2008 al Judecătoriei Craiova) s-a întemeiat pe disp.
art. 10 lit. j) C. proc. pen., ceea ce înseamnă că singurul înscris
relevant dintre cele depuse de petenta și care a fost analizat de organele
judiciare, a fost tocmai plângerea penală a cărei sustragere îi este imputată
intimatului T.F.G.(înscris în raport de care s-a constatat că faptele reclamate
au format obiectul unui alt dosar penal, soluționat în mod definitiv).
Mai mult, soluționarea de către
Judecătoria Craiova a plângerii petentei împotriva soluției de neîncepere a
urmăririi penale s-a făcut pe cale de excepție, fără a se analiza fondul cauzei
în condițiile în care s-a invocat din oficiu de către instanță tardivitatea
plângerii, în același sens fiind și concluziile puse de intimat pentru clientul
său.
În consecință, în mod corect s-a reținut
atât de către procurorul care a instrumentat plângerea penală formulată
împotriva intimatului, respectiv procurorul
ierarhic superior acestuia
, cât și de instanța de fond investită cu
soluționarea plângerii împotriva soluției procurorului, că în cauză fapta
reclamată nu există, astfel încât recursul de față este nefondat și urmează a
fi respins conform art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., cu obligarea
recurentei la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192
alin. (2) C. proc. pen. și a cheltuieli judiciare,
reprezentând contravaloarea
biletelor de tren, către intimatul T.F.G.,
conform art. 193 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat
de recurenta petiționară C.V. împotriva sentinței penale nr. 109 din 8 iulie
2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.
Obligă recurenta petiționară la plata
sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Obligă recurenta petiționară la plata
sumei de 79,32 lei cu
titlu de cheltuieli
judiciare, reprezentând contravaloarea biletelor de
tren, către
intimatul T.F.G.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 8
octombrie 2009.