ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2806/2010

Asupra conflictului negativ de față Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la nr. 4886/86/2009, creditoarea SC L.C. SRL Frătăuți a solicitat deschiderea procedurii insolvenței asupra debitoarei SC A.T. SRL în vederea recuperării unei creanțe în cuantum de 17.052,52 lei. Prin sentința nr. 102 din 9 februarie 2010, Tribunalul Suceava a declinat în favoarea Tribunalului Iași competența de soluționare a cererii creditoarei, motivat de faptul că, după sesizarea instanței, societatea debitoare și-a schimbat sediul pe raza Tribunalului Iași. La termenul de judecată din data de 19 mai 2010 Tribunalul Iași a invocat excepția privind necompetența teritorială de soluționare a cauzei.

Prin sentința comercială nr. 571/S din 19 mai 2010 pronunțată de judecător sindic de pe lângă Tribunalul Iași, secția comercială faliment, s-a declinat în favoarea Tribunalului Suceava competența de soluționare a cererii formulată de creditoarea SC L.C. SRL Frătăuți privind deschiderea procedurii insolvenței asupra debitoarei SC A.T. SRL, s-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență. S-a reținut că pentru determinarea tribunalului competent teritorial prezintă relevanță juridică numai sediul pe care debitorul îl avea înscris în registrul comerțului la momentul înregistrării cererii de deschidere a procedurii.

În speță la data sesizării instanței 16 iulie 2009 debitorul își avea sediul pe raza Tribunalului Suceava și doar ulterior aceste date, respectiv la data de 7 august 2009 și-a mutat sediul pe raza teritorială a Tribunalului Iași. Asupra conflictului negativ de competență Înalta Curte de Casație și Justiție constată următoarele: Conform art. 6 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 toate procedurile prevăzute de prezenta lege, cu excepția recursului prevăzut de art. 8 sunt de competența secției de insolvență a tribunalului în a cărui rază teritorială își are sediul debitorul, astfel cum figurează acesta în registrul comerțului. Ca urmare art. 6 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 reglementează competența teritorială de soluționare a litigiilor prevăzute de legea privind procedura insolvenței, stabilind instanța care trebuie sesizată cu cererea de chemare în judecată.

Textul invocat nu cuprinde o dispoziție expresă în sensul modificării competenței teritoriale a instanței care a fost investită cu soluționarea cererii și cum acesta nu distinge o astfel de situație, instanța nu se poate substitui legiuitorului sau adăuga la lege. Este de netăgăduit că normele privind competența teritorială își produc efectele la momentul sesizării instanței cu cererea de chemare în judecată, fapt confirmat și de art. 5 C. proc. civ., care este reglementarea generală în materia procedurii civile. Ca urmare, în situația modificării sediului debitoarei, ca în cazul de față, dispozițiile art. 6 din Legea nr. 85/2006 nu mai sunt incidente analizei competenței teritoriale, deoarece competența teritorială este determinată de domiciliul debitoarei la data sesizării instanței cu cererea introductivă, împrejurare față de care Tribunalul Suceava – judecător sindic este competent teritorial în soluționarea litigiului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare în favoarea Tribunalului Suceava, judecător sindic. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 septembrie 2010.