ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 523/2011

Asupra conflictului negativ de

competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin

cererea adresată Tribunalului Suceava la data de 29 iunie 2009 și înregistrată

sub nr. 4484/86/2009, creditoarea D.G.F.P. Suceava a solicitat deschiderea

procedurii insolvenței asupra debitoarei SC P. SRL

Iași

în vederea recuperării unei creanțe de 52.975 lei, conform art. 3

pct. 12 din Legea nr. 85/2006.

Tribunalul

Suceava, secția comercială de contencios

administrativ

și fiscal, prin sentința nr. 265 din 13 aprilie 2010 a declinat competența de soluționare a cererii creditoarei în favoarea Tribunalului Iași, secția

comercial faliment, motivat de faptul că

după sesizarea instanței, debitoarea și-a schimbat sediul pe raza

Tribunalului Iași.

Tribunalul

Iași, secția comercial faliment, prin sentința

comercială nr. 1235/S din 17 noiembrie 2010 a declinat competența de soluționare a

cererii

formulată de creditoarea D.G.F.P. Suceava privind deschiderea

procedurii insolvenței debitoarei în favoarea

Tribunalului Suceava.

Constatând ivit conflictul negativ de competență a dispus înaintarea

dosarului Înaltei Curți de Casație

și Justiție.

Asupra

conflictului negativ de competență de față Înalta Curte a reținut următoarele:

Conform dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 85/2006, privind procedura

insolvenței,

dispoziție legală în vigoare la data deschiderii procedurii insolvenței

debitoarei SC P.

SRL Iași, toate procedurile prevăzute de

prezenta lege, cu excepția recursului prevăzut la art. 8,

sunt exercitate

de un judecător sindic, și sunt

de competența tribunalului în a cărui rază își

are sediul debitorul, astfel cum figurează acesta în registrul

comerțului.

În speță,

pentru determinarea tribunalului competent teritorial,

conform textului menționat, prezintă relevanță juridică numai sediul pe

care debitoarea îl avea înscris în registrul comerțului în momentul

înregistrării cererii de deschidere a procedurii

insolvenței acesteia, iar mutarea ulterioară a

sediului, după

deschiderea procedurii nu influențează competența judecătorului sindic investit

cu cererea de deschidere a procedurii insolvenței.

În cauză, la data sesizării instanței, 29 iunie 2009, debitoarea își

avea sediul pe raza Tribunalului Suceava.

F

ață de această situație, în temeiul

art. 22 alin. (3) C. proc. civ.

, Înalta

Curte urmează să stabilească competența de soluționare a

litigiului dintre D.G.F.P. Suceava și SC P. SRL Iași,

având

ca obiect faliment, în favoarea Tribunalului Suceava.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare

a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava.

Irevocabilă.

Pronunțată,

în ședința publică, astăzi 3 februarie 2011.