ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2635/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2635/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin Hotărârea nr. 2099 din 26
noiembrie 2009, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea
formulată de doamna B.C., judecător la Tribunalul Gorj, de recunoaștere a gradului profesional de judecător de Curte de
Apel, începând cu 1 iunie 2000.
Pentru a pronunța această
Hotărâre, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut
că, pentru Curtea de Apel Craiova, la examenul de promovare în
funcții de execuție a judecătorilor organizat în luna mai 2000,
au fost alocate 5 posturi de judecător, (4 pentru promovare pe loc și
1 pentru promovare efectivă), prin rezultatul obținut la acest examen
doamna judecător B.C., care s-a clasat pe poziția a IX-a, neîncadrându-se
în cele 4 posturi alocate promovării pe loc.
Totodată, s-a reținut că
prin decizia civilă nr. 5268/2009, pronunțată de Curtea de Apel
Craiova, secția a II-a civilă și pentru conflicte de muncă
și asigurări sociale, s-a respins recursul declarat de reclamanta B.C.
împotriva sentinței civile nr. 1436/2007 a Tribunalului Gorj, secția conflicte
de muncă și asigurări sociale, menținându-se astfel și
dispoziția de sentință prin care s-a respins capătul de
cerere privind acordarea coeficientului corespunzător unui judecător
de Curte de Apel, începând cu data de 1 iunie 2000.
Împotriva acestei Hotărâri a
Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a formulat cerere de recurs
petiționara B.C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,
susținând motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,
respectiv „hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal
ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a
legii”.
Prin motivele de recurs formulate,
recurenta susține, în esență, că în raport de media
generală obținută – 9,08 precum și în raport de cerințele
legale în vigoare, pe care le-a îndeplinit, Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii trebuia să constate că a promovat pe loc în
funcția superioară de execuție și începând cu 1 iunie 2000 să
beneficieze de coeficientul corespunzător unui judecător de curte de
apel.
Aceasta, deoarece, condițiile impuse
de Legea nr. 92/1992 – art. 66 și art. 94 din lege – precum și cele
prevăzute de art. 3 alin. (1) și (3) din Legea nr. 50/1996, modificat
prin O.G. nr. 9/1997, au fost îndeplinite, activitatea sa meritorie fiind
atestată prin notele calificative acordate anual –„foarte bine” în ultimii
4 ani – având și vechimea în magistratură prevăzută de lege
numai ca judecător, aceea de cel puțin 6 ani, la momentul
susținerii examenului acestea fiind dispozițiile legale aplicabile,
deoarece nu exista nici un regulament de ordine interioară aprobat, avizat
și publicat, în acest sens.
Cel mult, susține recurenta, putea
fi avut în vedere Regulamentul privind verificarea cunoștințelor profesionale,
în vederea promovării, comunicat prin adresa nr. 16/A din 25 octombrie
1999 de către Curta de Apel Craiova, art. 23 Cap. III din Regulament
precizând că „valorificarea rezultatelor examenului pentru promovarea pe
loc în funcții superioare de execuție, urmând a se rezolva în
conformitate cu art. 94 din Legea nr. 92/1992, republicată”.
Mai precizează recurenta că la
momentul susținerii examenului de promovare pe loc nu era limitat
numărul de posturi pentru care se putea face promovarea pe loc, o astfel
de limitare fiind reglementată abia prin O.G. nr. 177/2002 ce a intrat în
vigoare la 1 ianuarie 2003.
Se solicită admiterea recursului
și modificarea Hotărârii nr. 2099/2009 a Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii, în sensul admiterii cererii de recunoaștere a
gradului profesional de judecător de Curte de Apel, începând cu data de 1
iunie 2000.
Recursul este nefondat și va fi
respins în baza art. 312 C. proc. civ., potrivit considerentelor ce se vor
arăta în continuare.
Astfel, cum corect reține Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii în hotărârea atacată, recurenta
B.C. a participat la concursul în vederea promovării pe loc la Curtea de Apel Craiova, organizat în sesiunea mai 2000 în condițiile reglementate de
Regulamentul privind organizarea și desfășurarea examenului în
vederea promovării într-o funcție de execuție vacantă sau
pe loc la instanțele și parchetele superioare de pe lângă
acestea, aprobat prin Ordinul Ministrului justiției nr. 966/C/2000.
Conform art. 24 din acest Regulament
„promovarea pe loc a candidaților declarați reușiți la
examen se face în limita numărului de posturi pentru ocuparea cărora
s-a organizat concursul.”
Cum, pentru Curtea de Apel Craiova, au
fost scoase la concurs, doar patru posturi pentru promovarea pe loc, potrivit
tabelului care face parte integrantă din Ordinul Ministerului Justiției
nr. 1146/C/2000, recurenta deși declarată admisă prin media pe
care a obținut-o - 9,08 - dar clasată pe locul IX, nu a putut fi
promovată pe unul din cele patru locuri scoase la concurs.
Cele patru posturi pentru promovarea pe
loc la Curtea de Apel Craiova au fost ocupate de primii patru judecători
care au obținut medii mai mari decât recurenta, care clasificându-se pe
locul IX, așa cum s-a precizat, s-a situat în afara numărului de
locuri scoase la concurs pentru promovarea pe loc.
Critica, ce o formulează recurenta
în sensul că atât Ordinul M.J. nr. 1146/C/2000 cât și Regulamentul privind
organizarea și desfășurarea examenului în vederea
promovării într-o funcție de execuție vacantă sau pe loc la
instanțele și parchetele superioare de pe lângă acestea, aprobat
prin Ordinul M.J. nr. 966/C/2000, nu au fost cunoscute deoarece nu au fost
publicate în Monitorul Oficial, ele fiind lipsite de efecte juridice, nu poate
fi primită de instanța de control judiciar, dată fiind calitatea
recurentei aceea de judecător, calitate în raport de care nu poate
susține că nu a cunoscut despre existența acestor acte
administrative, așa cum de altfel nu se explică nici întârzierea cu
care a înțeles să solicite acordarea gradului profesional de
judecător de curte de apel - în ianuarie 2009 - încercând să
valorifice un concurs ce s-a ținut în luna mai 2000.
Așa după cum s-a precizat
Regulamentul respectiv conținea prevederea expresă în
legătură cu limitarea numărului de posturi pentru ocuparea
cărora se organizau concursurile, în speță numărul
posturilor de promovare pe loc pentru Curtea de Apel Craiova fiind de patru,
acestea fiind ocupate în ordinea mediilor de alți judecători.
De altfel, nici nu este de conceput
organizarea unui concurs pentru un număr nelimitat de locuri, avându-se în
vedere doar media obținută de participanți, Consiliul Superior
al Magistraturii având și el o strategie clară și
controlată de promovare a magistraților în funcții superioare de
execuție sau pe loc, ținându-se seama de buna organizare și
funcționare a instanțelor și parchetelor.
Trebuie precizat însă că
problema supusă discuției de către recurentă a făcut
obiectul și al unui alt dosar - nr. 1368/95/2007, prin sentința
civilă nr. 1436/2007 a Tribunalului Gorj, secția conflicte de
muncă și asigurări sociale, fiind respins capătul de cerere
privind acordarea coeficientului corespunzător unui judecător de
Curte de apel începând cu luna iunie 2000, cu motivarea că petenta s-a
situat în afara numărului de posturi pentru care s-a organizat examenul de
promovare din sesiunea mai 2000 la Curtea de Apel Craiova, reținându-se
deci că nu a dobândit gradul de judecător de Curte de Apel.
Sentința a rămas definitivă
prin decizia civilă nr. 5268/2009 pronunțată de Curtea de Apel
Craiova, s
s010tivele arătate, recursul va
ecția
a II-a civilă și pentru conflicte de muncă și asigurări
sociale, prin care s-a respins recursul formulat de d-na judecător B.C.,
astfel că în cauză operează și excepția puterii de
lucru judecat.
Așa fiind, recursul declarat de d-na
judecător B.C. împotriva Hotărârii nr. 2099 din 26 noiembrie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii este nefondat și ca urmare va fi respins
în baza art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de B.C. împotriva
hotărârii nr. 2099 din 2099 din 26 noiembrie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi 19 mai 2010.