ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 225/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Secția comercială și de contencios administrativ a Tribunalului Mehedinți, B.A. a chemat în

judecată Primăria Drobeta-Turnu Severin, pentru ca prin sentința ce se va

pronunța să se dispună obligarea pârâtei la restituirea în natură a terenului,

aflat în imediata vecinătate a Liceului Teoretic Drobeta – în temeiul Legii nr.

10/2001.

Petiționara a arătat că

imobilul provine de la autorii săi D.S. și D.F. – fiind trecut în proprietatea

statului în temeiul deciziei nr. 34/1952 emisă de Consiliul Popular al orașului

Drobeta-Turnu Severin și că notificarea sa din 13 februarie 2002 prin care a

solicitat restituirea imobilului în temeiul Legii nr. 10/2001 nu a fost încă

soluționată.

Prin sentința civilă nr. 68

din 16 ianuarie 2007 Tribunalul Mehedinți, secția comercială și de contencios

administrativ, și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului Mehedinți, secția civilă, competentă cu soluționarea cererilor

formulate în temeiul Legii nr. 10/2001.

La secția civilă a

Tribunalului Mehedinți pe al cărei rol a fost înregistrată cauza la data de 12

februarie 2007, reclamanta a depus actele de stare civilă, decizia nr. 34/5066/1952

a fostului Consiliu Popular al orașului Drobeta-Turnu Severin, copie de pe

registru financiar aferent perioadei 1946-1947 emisă de Arhivele Naționale –

Direcția Județeană Mehedinți precum și dispoziția nr. 1339 din 22 martie 2007 –

emisă între timp prin care pârâta Primăria Drobeta-Turnu Severin a soluționat

notificarea. Acestei cauze i-a fost conexat dosarul nr. 4832/101/2007 privind

contestația formulată de B.A. împotriva dispoziției nr. 1339 din 22 martie 2007

emisă de pârâtă.

La data de 28 august 2007 C.D.

a formulat în cauză o cerere de intervenție în interes propriu prin care a

solicitat să se constate dreptul său de proprietate asupra imobilului în

suprafață de 287 mp și respingerea acțiunii reclamantei de restituire a

suprafeței de 69 mp teren despre care pretinde că se suprapune cu terenul

proprietatea sa.

Intervenientul a afirmat că

este proprietarul imobilului în baza contractului de donație autentificat sub

nr. 2048 din 30 august 2005 ce a avut drept act subsecvent contractul de

vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2047 din aceeași dată.

S-a arătat că primul

proprietar al imobilului a fost antecesorul său M.N. căruia i-a fost restituit

terenul în baza sentinței nr. 527/2004 a Tribunalului Mehedinți schimbată prin

decizia civilă nr. 4235/2004 a Curții de Apel Craiova.

Tribunalul Mehedinți prin

sentința nr. 501 din 19 octombrie 2007 a respins ca nefondată contestația

formulată de B.A. împotriva deciziei nr. 1339 din 22 martie 2007 precum și

cererea de intervenție în nume propriu formulată de C.D.

S-a reținut în

considerentele sentinței că prin dispoziția nr. 1339/2007 a fost respinsă

notificarea contestatoarei, deoarece aceasta nu a probat dreptul de proprietate

al autorului său cu privire la terenul solicitat și suprafața preluată prin

decizia nr. 34/1952 de naționalizare în temeiul Legii nr. 92/1952. Decizia nu a

fost însoțită de anexele actului normativ de naționalizare, pentru a se putea

dovedi întinderea dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu, prin

aplicarea prezumției prevăzută de art. 24 din Legea nr. 10/2001 însăși

contestatoarea precizând în concluziile scrise depuse la dosar, că imobilul nu

se regăsește în anexele actului normativ mai susmenționat.

Curtea de Apel Craiova,

secția civilă, a admis apelul declarat de B.A. împotriva sentinței civile nr. 501

din 9 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Mehedinți pe care a desființat-o,

trimițând cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. De asemenea a admis cererea

de aderare la apel formulată de C.D.

Pentru a decide astfel,

instanța de apel a reținut că prima instanță a rezolvat pricina fără a intra în

cercetarea fondului, deși la dosar existau suficiente înscrisuri privind

dreptul de proprietate.

Astfel cu actele depuse la

dosar, reclamanta și-a probat calitatea de moștenitor al defuncților D.S. și F.

precum și faptul că imobilul în litigiu aparținând autorilor săi a fost preluat

abuziv.

În acest sens la dosar a

fost depus registrul de rol funciar din perioada 1946-1947 din care rezultă că

soții D. figurau ca proprietari ai imobilului plătind impozitele aferente

proprietății - copia planului de urbanism – care localizează imobilul în litigiu,

precum și decizia nr. 34/5066/1952 emisă de fostul Consiliu Popular al orașului

Turnu Severin prin care s-a dispus trecerea în proprietatea statului și în

administrarea I.L.L. Turnu Severin a imobilului.

Toate aceste înscrisuri

probează fără tăgadă că autorii reclamantei au fost proprietarii imobilului preluat

abuziv de stat.

Cât privește întinderea

proprietății a cărei restituire s-a solicitat, la dosar existau suficiente

indicii care trebuiau a fi aprofundate și completate cu alte probe, inclusiv cu

depoziții de martori și expertiză pentru stabilirea vecinătăților față de alți

cetățeni proprietari ai imobilelor limitrofe și a suprapunerilor acestor

imobile.

Împotriva deciziei nr. 110

din 13 martie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Craiova au declarat recurs

Primăria Municipiului Drobeta-Turnu Severin și intervenientul C.D.

În motivarea recursului

întemeiat pe dispozițiunile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. recurentul –

Primăria Municipiului Drobeta-Turnu Severin – arată că în cauză instanța de

apel, lipsită de rol activ – nu a observat că reclamanta a revendicat imobilul fără

date de identificare, altul decât acela pentru care a depus acte, și care sunt

în contradicție cu actul de vânzare-cumpărare care vizează imobilul de la nr. 60

și ale cărui vecinătăți nu corespund cu acelea arătate de reclamantă.

- Reclamanta nu și-a probat

dreptul de proprietate în privința imobilului a cărui restituire a solicitat-o

– iar notificarea este abuzivă deoarece nu identifică imobilul prin număr și

vecinătăți.

- De asemenea

intimata-reclamantă nu a depus actele necesare soluționării notificării sale,

deși în acest scop i-au fost făcute mai multe adrese, astfel că administrarea

lor în instanță este neavenită.

În recursul declarat de C.D.

se critică decizia prin aceea că în mod greșit s-a concluzionat că Tribunalul nu

a soluționat fondul deciziei iar dacă se aprecia necesitatea unor probatorii

suplimentare, instanța de apel avea posibilitatea de a le administra, fără a

proceda la desființarea sentinței și trimiterea cauzei pentru rejudecare.

În realitate, așa cum

rezultă din practica deciziei, reclamanta nu a solicita decât o singură probă

cu acte care a și fost admisă și administrată, fără a solicita alte relații

privind măsura preluării abuzive a imobilului și executarea acestei măsuri.

Pentru determinarea

suprafeței terenului preluat de stat, reclamanta a refuzat depunerea anexei la

decretul de naționalizare, în timp ce instanța de apel dispune ca instanța de

fond să administreze proba cu martori în acest scop, încălcând flagrant

dispozițiunile art. 22 din Legea nr. 10/2001.

Recursurile sunt nefondate.

Tribunalul Mehedinți, așa

cum se reține și în considerentele deciziei pronunțată în apel, nu a soluționat

fondul pricinii, deoarece fiind lipsită de rol activ în administrarea tuturor

probelor pertinente și concludente cauzei – a reținut în temeiul unui material

probator insuficient ca reclamanta-contestatoare nu și-a probat dreptul de

proprietate în privința imobilului revendicat – deși în această direcție

existau unele indicii, conferite de actele existente în dosar.

Instanța de apel reținând că

Tribunalul nu a intrat în cercetarea fondului, a făcut în cauză aplicarea art. 297

alin. (1) C. proc. civ., astfel cum acesta a fost modificat prin art. 1 pct. 44

din Legea nr. 219/2005 – fără a mai putea invoca fondul și judeca procesul așa

cum pretinde intervenientul în motivarea recursului său.

Cu totul nereal se susține

de recurenta Primăria Municipiului Turnu Severin că reclamanta nu a identificat

imobilul revendicat, de vreme ce atât în notificare cât și în contestație

precizează că acesta este situat lângă Liceul Teoretic Drobeta, iar decizia

Primăriei Municipiului Drobeta-Turnu Severin – nr. 1339/2007 soluționează

notificarea vizând imobilul din str. Crișan fără număr, având în vedere

înscrisurile depuse în dosarul administrativ, inclusiv decizia nr. 34/5066/2005

– care se referă la preluarea imobilului de la nr. 3, stradă a cărei denumire a

suferit de-a lungul timpului modificări, așa cum rezultă din chiar adresa nr. 115/C

din 05 februarie 2008 a Ministerului Internelor și Reformei Administrative,

Arhivele Naționale (aflată la fila 37 dosar apel).

Insuficiența probelor

privind dovada dreptului de proprietate în privința imobilului revendicat, mai

precis suprafața terenului, a constituit și motivul pentru care instanța de

apel a desființat sentința trimițând cauza tribunalului pentru rejudecare,

avându-se în vedere și eventuala suprapunere a terenului în litigiu pe

terenurile învecinate, aspect ce formează obiectul cererii de intervenție

formulată de C.D.

Neîntemeiat Primăria Turnu

Severin susține că administrarea probelor în dovedirea drepturilor revendicate

în temeiul Legii nr. 10/2001 se limitează la procedura prealabilă

administrativă.

În condițiile în care

legiuitorul nu instituie nici o limitare în acest domeniu, omisiunea

administrării lor în procedura administrativă, nu constituie un temei de

neprimire a acestora în cadrul procedurii judiciare.

În speță, C.D. a aderat la

apelul declarat de B.A. în afara termenului de apel, potrivit art. 293 C. proc.

civ.

Criticile aduse deciziei

civile nr. 110 din 13 martie 2008 nu se axează pe aspectele vizând pretinsul

său drept de proprietate încălcat pe suprafața de 69 mp și din acest punct de

vedere nici nu avea interesul să o facă, de vreme ce la prima instanță

contestația reclamantei a fost respinsă fără a se intra în cercetarea fondului

în timp ce în apel Curtea, admițând și cererea de aderare la apel formulată de C.D.

– a dispus a se adânci probatoriile în legătură cu dreptul reclamantei –

avându-se în vedere eventuala suprapunere a terenului revendicat asupra

terenurilor învecinate.

Interesul recurentului nu se

justifică nici în formularea criticilor privind existența dreptului de

proprietate al reclamantei – de vreme ce aceste aspecte sunt străine dreptului

pe care îl valorifică prin cererea de intervenție în interes propriu.

Față de cele arătate mai

sus, în temeiul art. 312 C. proc. civ. recursurile declarate de Primăria

Drobeta-Turnu Severin și C.D. vor fi respinse în temeiul art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de pârâta

Primăria Drobeta-Turnu Severin și de intervenientul C.D. împotriva deciziei nr.

110 din 13 martie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 ianuarie 2010.