ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6483/2007

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara, secția civilă, la 19 august 2005 reclamantele Z.M. și S.I. au chemat în judecată pe pârâta Primăria municipiului Deva, reprezentată prin primar, pentru ca instanța, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea Dispoziției nr. 1269/2005 emisă de Primarul municipiului Deva, obligarea pârâtei la emiterea unei dispoziții de restituire în natură a terenului în suprafață de 322 mp, C.F. nr. 2390 situat în Deva, și terenul în suprafață de 4761 mp, C.F. nr. 2390 situat în Deva. Î n subsidiar, dacă nu este posibilă restituirea în natură, s-a solicitat să se reevalueze despăgubirile propuse în funcție de prețul de piață a imobilului expropriat.

Î n motivarea cererii de chemare în judecată s-a arătat că terenurile care au aparținut autorilor reclamantelor au fost expropriate prin Decretul nr. 270/1970 și 351/1969, fără despăgubiri. în mod nelegal Primăria municipiului Deva le-a propus reclamantelor numai acordarea de despăgubiri deși terenurile trebuie restituite în natură. Prin întâmpinare, Primarul municipiului Deva a solicitat respingerea contestației arătând că terenurile nu pot fi restituite în natură deoarece sunt ocupate de blocuri de locuințe, spații verzi, centrală termică și o parte a unei piețe.

Prin sentința civilă nr. 2587 din 10 octombrie 2006 Tribunalul Hunedoara, secția civilă, a admis contestația, a anulat dispoziția atacată și a obligat intimatul la emiterea unei noi dispoziții prin care să restituie în natură parcelele în suprafață de 88 mp, respectiv 52 mp conform raportului de expertiză efectuat în cauză, iar pentru suprafața de 4593 mp care nu poate fi restituită în natură, să propună măsuri reparatorii în echivalent. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că din raportul de expertiză rezultă că suprafețele de 88 mp și 52 mp sunt ocupate de construcții ușoare, demontabile astfel încât aceste suprafețe pot fi restituite în natură. Apelul declarat împotriva acestei sentințe de către intimatul Primarul municipiului Deva a fost admis prin decizia nr. 76 A din 21 februarie 2007 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă.

Sentința a fost schimbată în tot în sensul că a fost respinsă contestația introdusă de Z.M. și S.I. împotriva Dispoziției nr. 1269/2005 emisă de Primarul municipiului Deva. În considerentele hotărârii sale instanța de apel a arătat că din însăși motivarea contestației și a sentinței pronunțate în cauză rezultă că suprafața în litigiu pentru care se solicită restituirea în natură a făcut obiectul Legii nr. 18/1991. Din terenul în suprafață de 5038 mp expropriat, ce a aparținut autorilor contestatoarelor, prin Ordin al Prefecturii le-a fost atribuită suprafața de 305 mp Contestatoarele aveau posibilitatea atacării acestui ordin. Terenului îi sunt aplicabile prevederile art. 8 din Legea nr. 10/2001.

Î mpotriva acestei hotărâri reclamantele au declarat recurs critica, motivată în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., vizând următoarele aspecte: În mod corect instanța de fond a stabilit că sub aspectul calității contestatoarelor de persoane îndreptățite la restituiri în baza Legii nr. 10/2001 cât și sub aspectul preluării abuzive a imobilului de Statul Român, cauza nu comportă controverse. Chiar dacă o suprafață de teren a fost restituită contestatoarelor prin Ordin al Prefectului în temeiul Legii nr. 18/1991, terenul în litigiu nu a făcut obiect al Legii nr. 18/1991 și nu s-a restituit nimic. Legea nr. 10/2001 instituie principiul că imobilele preluate abuziv trebuie să fie restituite în natură.

Analizând hotărârea atacată, în limitele criticii formulate prin motivele de recurs și în raport de dovezile administrate înaintea primei instanțe, Înalta Curte a apreciat că recursul este întemeiat pentru următoarele considerente: Prin Dispoziția nr. 1269/2005 emisă de Primarul municipiului Deva s-a stabilit că, în conformitate cu art. 1 alin. (2) și (3), art. 11 alin. (4) și art. 24 alin. (1) și (2) din Legea nr. 10/2001, Z.M. și S.I. au dreptul la măsuri reparatorii sub formă de despăgubiri. Î n aceste condiții, intimatul nu mai poate invoca înaintea instanțelor judecătorești sesizate de către persoanele îndreptățite la măsuri reparatorii incidența unui alt temei juridic de restituire, respectiv aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 18/1991.

Pe de altă parte, de vreme ce terenurile în litigiu au fost expropriate și se află în intravilanul localității, în mod corect prima instanță a apreciat că se poate pronunța asupra acordării măsurilor reparatorii în sistemul Legii nr. 10/2001. Întrucât instanța de apel a aplicat greșit dispozițiile art. 8 din Legea nr. 10/2001, criticile formulate întrunesc cerințele art. 304 pct. 9 C. proc. civ., motiv pentru care în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi admis și hotărârea atacată va fi modificată. În temeiul art. 296 C. proc. civ., apelul declarat de Primarul municipiului Deva împotriva sentinței civile nr. 2587 din 10 octombrie 2006 a Tribunalului Hunedoara, secția civilă, va fi respins ca nefondat, cu consecința rămânerii irevocabile a sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamantele Z.M. și S.I. împotriva deciziei nr. 76 A din 21 februarie 2007 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă, și în consecință: Modifică decizia sus menționată în sensul că respinge ca nefondat apelul declarat de Primarul municipiului Deva împotriva sentinței civile nr. 2587 din 10 octombrie 2006 a Tribunalului Hunedoara, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 octombrie 2007.