ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1530/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara sub nr. 1083/111/6/2009, petentii M.T. și M.F. au solicitat revizuirea deciziei penale nr. 16070/55/2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție și decizia nr. 458 din 31 martie 2009, pronunțată de Curtea Constituțională a României. În motivarea cererii s-a precizat că cele două hotărâri judecătorești definitive rezolvă în mod diametral opus o normă de drept procesual civil imperativă constând în necesitatea încuviințării de către instanța de executare a unei executări silite. în referatul nr. 1083/lll/6/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara s-a propus respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire, întrucât problema inconciliabilitătii nu poate fi pusă între o hotărâre judecătorească penală și una civilă.

Curtea de Apel Timișoara, constatând inaplicabilitatea cazului de revizuire invocat, întrucât nu pot fi ireconciliabile o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție și cealaltă aparținând Curții Constituționale a României, prin sentința penală nr. 19/PI din 28 ianuarie 2010, a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de M.T. și M.F. Nemulțumiți aceștia, invocând același temei legal, au făcut recurs pe care l-au înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală. Recursul este nefondat și urmează a fi respins ca atare. Cazurile de revizuire a unei hotărâri judecătorești definitive sunt expres și limitativ enunțate în art. 394 C. proc.

pen., unul din ele fiind și cel care vizează situația în care două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia [lit. e)]. Cazul pe care și-au bazat petenții cererea și apoi recursul este inaplicabil în speța de față, întrucât o hotărâre aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, (decizia nr. 3987 din 3 decembrie 2008), iar cealaltă Curții Constituționale a României (nr. 458 din 31 martie 2009) și e dată în materie civilă. În aceste condiții, sentința Curții de Apel Timișoara fiind legală și temeinică, recursul revizuienților urmează a fi respins ca nefondat, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuienții M.T. și M.F. împotriva sentinței penale nr. 19/PI din 28 ianuarie 2010 a Curții de Apel Timișoara. Obligă recurenții revizuienți la plata sumei de câte 50 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 20 aprilie 2010.