ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1028/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința arbitrală nr. 139 din 15 iunie 2007,

Curtea de Arbitraj Internațional de pe lângă Camera de Comerț

și Industrie a României a admis acțiunea reclamantei SC C.M.R. SRL

împotriva Spitalului G.C.F., a constatat ilegalitatea rezilierii contractului

de asociere în participațiune a respins capetele de cerere 1 și 2

formulate de Spitalul G.C.F. și a admis capătul de cerere privind

încetarea contractului de asociere în participațiune și a admis

capătul 5 de cerere obligând SC C.M.R. SRL să elibereze spațiul

deținut.

Prin sentința comercială nr.

44 din 2 aprilie 2009, Curtea de Apel București a admis acțiunea în

anularea hotărârii arbitrale, formulată de reclamanta SC C.M.R. SRL,

a anulat sentința nr. 139 din 15 iunie 2007 a Curții de Arbitraj

Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și

Industrie a României și a fixat termen pentru soluționarea fondului

la termenul din 14 mai 2009.

Instanța a reținut că

tribunalul arbitral a soluționat cauza încălcându-se principiul

disponibilității, contradictorialității și a dreptului

la apărare, pronunțarea sentinței neputând depăși

limitele în care tribunalul a fost sesizat până la închiderea

dezbaterilor.

Prin sentința comercială nr.

76 din 4 iunie 2009, curtea de apel a respins ca neîntemeiată

acțiunea în anularea sentinței arbitrale nr. 139 din 15 iunie 2007,

considerând că instanța arbitrală s-a pronunțat asupra

tuturor capetelor de cerere cu care a fost învestită prin cele două

acțiuni conexe.

Împotriva acestei ultime

hotărâri judecătorești, reclamanta SC C.M.R. SRL a declarat

recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ.,

susținând că în mod inexplicabil sub aspect procedural, după ce

inițial instanța a admis acțiunea în anulare, în loc să

procedeze la judecata fondului pricinii prin sentința ulterioară a

respins acțiunea în anulare.

Instanța nu se mai putea

pronunța asupra acțiunii în anulare pentru că aceasta a fost

admisă și nu s-a pronunțat asupra fondului.

Hotărârea arbitrală este

nulă întrucât a încălcat vădit dreptul la apărare și

principiul contradictorialității, pronunțându-se asupra unor

capete de cerere pe care partea le-a cerut în concluziile scrise, după

închiderea dezbaterilor, arbitrii pronunțându-se astfel asupra unor

lucruri ce nu s-au cerut.

Recursul este fondat și va fi

admis pentru considerentele ce se vor expune.

Soluționând acțiunea în

anulare prin sentința nr. 44 din 2 aprilie 2009, curtea de apel a stabilit

admiterea acesteia și anularea sentinței arbitrale nr. 139 din 15

septembrie 2007 a Curții de Arbitraj Internațional de pe lângă

Camera de Comerț și Industrie a României, așa încât

competența acesteia, ulterior hotărârii luate, se limita la

soluționarea eventualelor chestiuni prejudiciale sau prealabile și a

fondului.

Prin sentința comercială nr.

76 din 4 iunie 2009, curtea de apel a încălcat competența

funcțională, prin înlăturarea efectelor provizorii ale

hotărârii deja pronunțate, fără a da eficiență

dispoziției privind judecata fondului litigiului.

Astfel, hotărârea recurată

urmează a fi casată în temeiul art. 312 C. proc. civ. întrucât a

soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului,

așa cum s-a stabilit prin sentința anterioară celei atacate.

Așa fiind, în temeiul textului

de lege citat Înalta Curte de Casație și Justiție va admite

recursul declarat împotriva sentinței comerciale nr. 76 din 4 iunie 2009

pronunțată de Curtea de Apel București pe care o va casa cu

trimitere spre rejudecare pe fondul litigiului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamanta SC C.M.R. SRL București, împotriva sentinței nr. 76 din 4

iunie 2009, pronunțată de Curtea de Apel București, secția

a V-a comercială, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare

aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședința publică, astăzi 16 martie 2010.