ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.09.2010

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4570/2010

HOTĂRÂRE
17.09.2010
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4570/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra cauzei de față, constată

următoarele:

Prin sentința nr. 7130 din 18

noiembrie 2008, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și

asigurări sociale, a admis în parte acțiunea contestatorului T.I., în

contradictoriu cu Ministerul Apărării Naționale, având ca obiect plata

diferenței de rentă de veteran de război, conform O.U.G. nr. 12/2004, obligând

intimatul la plata către contestator a diferenței de rentă de veteran de

război, calculată în funcție de solda de grad și de funcție a unui

sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării începând cu 04 iulie 2004.

Recursul declarat de intimatul

Ministerul Apărării Naționale a fost admis de Curtea de Apel București, secția

a VII-a civilă și pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări

sociale, prin decizia nr. 2102/R din 2 aprilie 2009.

Împotriva acestei decizii, la 3

noiembrie 2009, T.I. a formulat cerere de revizuire, susținând că decizia

instanței de apel este în contradicție cu alte decizii definitive și

irevocabile pronunțate de unele instanțe în spețe similare prin care au fost

admise acțiunile unor veterani de război decorați cu medalia Crucea

Comemorativă a celui de al doilea război mondial 1941-1945. Mai susține că este

inacceptabil ca unor veterani de război să nu li se recunoască meritele și să

nu li se plătească drepturile cuvenite, iar altora meritele să le fie

recunoscute și drepturile acordate.

Cererea de revizuire este inadmisibilă

pentru următoarele considerente.

Potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 7

instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o

instanță de recurs atunci când evocă fondul, dacă există hotărâri definitive

potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și

aceeași pricină, între aceleași persoane, având același obiect.

Rațiunea reglementării menționate o

constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea puterii lucrului judecat,

când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, cu același obiect,

aceeași cauză și aceleași părți.

In speță, revizuentul susține că

decizia supusă revizuirii este potrivnică hotărârilor definitive și irevocabile

pronunțate în cauze similare de diferite instanțe, prin care s-a dispus

calcularea și plata rentei lunare în funcție de solda de grad și solda de

funcție ale unui sublocotenent MAN.

Așa fiind, rezultă cu evidență că

procesele soluționate prin hotărârile invocate, cu titlu generic, a fi

potrivnice cu decizia menționată, sunt similare numai ca obiect și cauză,

neexistând identitate de părți.

Așadar, soluțiile diferite au fost

date în cauze doar asemănătoare, dar distincte în privința părților, hotărârea

din fiecare dosar producând efecte numai între părțile din acea cauză și

neavând autoritate de lucru judecat asupra altei pricini, similare doar prin

obiect și cauză.

Acesta este motivul pentru care

dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. nu-și găsesc aplicare în raportul

juridic dedus judecății de către revizuient.

A admite contrariul ar însemna ca

instanța de revizuire să se transforme într-o instanță de control judiciar cu

atributul de a aprecia care anume hotărâre este greșită, ceea ce excede

competenței sale.

Așadar competența instanței de

revizuire este limitată, conform art. 322 pct. 7 C. proc. civ., doar la

anularea hotărârii care încalcă autoritatea lucrului judecat dată de o hotărâre

anterioară pronunțată în aceeași pricină, între aceleași persoane având aceeași

calitate, fiind excluse alte aprecieri sau posibilitatea extrapolării acestei

prevederi legale la situații care vizează aplicarea inegală a legii, ca cea din

speță.

Față de cele ce preced, în cauză nu

există hotărâri potrivnice în sensul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., iar cererea

de revizuire se va respinge.

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de

revizuire formulată de T.I. împotriva deciziei nr. 2102/R din 2 aprilie 2009 a

Curții de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind

conflictele de muncă și asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

17 septembrie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-01-12
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 54/2010
Asupra cererii de revizuire de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea formulată la 16 martie 2009, I.S. a solicitat revizuirea deciziei nr. 151/R din 30 ianuarie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Gala
ÎCCJ 2009-10-09
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4226/2009
Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 933 din 6 martie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis recursul decl
ÎCCJ 2008-03-06
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 933/2008
de o rentă lunară echivalentă cu 25% din solda de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării, așa cum s-a specificat la art. 14 1. Că este așa, rezultă și din modificarea ulterioară adusă p
ÎCCJ 2008-03-12
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1028/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Suceava la 26 octombrie 2007, M.A.N., a formulat recurs împotriva sentinței civile nr. 111 din 10 septembrie 2
ÎCCJ 2008-03-14
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1067/2008
M.I.R.A, textul din Legea nr. 44/1994 a fost completat stabilind un criteriu unic de raportare – nivelul minim al soldei de grad și/sau al soldei de funcție ale unui sublocotenent din cadrul M.Ap.N. Se apreciază că instanța de fond în mod g
Sursă