ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1767/2010

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea introductivă de instanță, reclamanta SC N.D. SRL Aninoasa a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei SC M.P. SA Petroșani la plata sumei de 230.498 lei, actualizată cu indicele de inflație reprezentând contravaloarea investițiilor realizate la imobilul, proprietatea pârâtei, pe perioada cât a deținut spațiile, în temeiul contractului de închiriere nr. 1022 din 24 aprilie 2004; să se dispună instituirea unui drept de retenție în favoarea sa, până la achitarea integrală a debitului; să se dispună instituirea unui sechestru asigurator asupra spațiilor comerciale în suprafață totală de 1000 mp, care au format obiectul contractului de închiriere.

Prin sentința nr. 1686/2009 din 5 octombrie 2009 Tribunalul Hunedoara, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei procedurii concilierii directe, a respins acțiunea reclamantei și cererea de instituire a sechestrului asigurator. În argumentarea soluției pronunțate, instanța fondului a reținut că reclamanta nu a respectat dispozițiile art. 720 1 C. proc. civ., având în vedere că înscrisul intitulat „Notificare” nu cuprinde toate elementele obligatorii prevăzute de lege. Prin acest înscris, s-a reținut că nu se stabilește data la care părțile ar fi trebuit să se întâlnească pentru conciliere, reclamanta nu a încercat efectiv o conciliere directă ci doar a solicitat pârâtei să achite suma pretinsă în termen de cincisprezece zile, iar procesul-verbal încheiat de reclamantă în urma notificării, nu respectă termenul de cincisprezece zile stabilit de lege.

A mai reținut instanța că nici data introducerii acțiunii nu este în concordanță cu termenul de treizeci de zile prevăzut de alin. (5) al art. 720 1 C. proc. civ. În ceea ce privește cererea de instituire a sechestrului asigurator, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 591 alin. (2) C. proc. civ., reclamanta nu a făcut dovada depunerii cauțiunii în cuantum de ½ din valoarea pretinsă, astfel încât a respins cererea. Sentința instanței de fond a fost apelată de către reclamantă, iar prin decizia nr. 107/A/2009 din 27 noiembrie 2009, Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială, a admis apelul, a desființat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de control judiciar a reținut că reclamanta a notificat pârâtei pretențiile sale, solicitând plata acestora în termen de cincisprezece zile, însă pârâta nu a răspuns reclamantei, fapt consemnat în procesul-verbal din data de 21 mai 2009. A mai reținut instanța că, deși potrivit art. 720 1 alin. (5) C. proc. civ., acțiunea va fi introdusă cu respectarea unui termen de treizeci de zile de la data notificării, acest termen nu se justifică în speță, având în vedere că din procesul-verbal al concilierii rezultă că pârâta prin reprezentant s-a pronunțat în sensul că nu este de acord cu pretențiile reclamantei. Refuzul pârâtei de a plăti sumele pretinse, precum și refuzul de a participa la conciliere, este confirmat prin întâmpinarea formulată de pârâtă, unde se arată în mod explicit că nu este de acord cu pretențiile reclamantei.

În aceste condiții, instanța a apreciat că nu se poate reține vreo vătămare a pârâtei în drepturile sale procesuale, respectiv dreptul la o conciliere prealabilă, astfel încât soluția instanței de fond este nelegală prin refuzul antamării fondului cauzei. Împotriva deciziei sus-menționate, a declarat recurs pârâta S.C. M.P. SA Petroșani, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în temeiul cărora a solicitat modificarea în întregime a deciziei recurate, în sensul respingerii apelului reclamantei și menținerea sentinței instanței de fond, ca fiind temeinică și legală. În argumentarea criticilor formulate, recurenta-pârâtă a susținut, în esență, că reclamanta nu a respectat dispozițiile art. 720 1 C. proc.

civ., având în vedere că nu s-a stabilit data și locul concilierii și nu a comunicat înscrisurile în susținerea pretențiilor sale. A mai susținut recurenta că reclamanta nu a respectat nici termenul de treizeci de zile pentru introducerea acțiunii, astfel încât, în mod corect a reținut instanța fondului că acțiunea este prematur introdusă. În ceea ce privește capătul de cerere privind instituirea sechestrului asigurator, solicită a se constata că soluția de respingere nu a fost apelată, dobândind caracter irevocabil. Recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează: Pentru analizarea motivului de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., care vizează încălcarea sau aplicarea greșită a legii, se va analiza decizia recurată, prin prisma aplicării dispozițiilor art. 720 1 C. proc.

civ. Potrivit art. 720 1 C. proc. civ., înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, în procesele și cererile în materie comercială evaluabile în bani, reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte. Rațiunea concilierii prealabile prevăzute de dispozițiile legale sus-menționate este aceea de a simplifica și degreva procedurile judiciare având ca obiect pretenții de natură bănească, ce ar putea fi soluționate pe cale amiabilă și cu celeritate. Așa fiind, se constată că în mod corect a reținut instanța de control judiciar că, prin notificarea nr. 2 din 4 mai 2009, reclamanta a comunicat pârâtei pretențiile sale, solicitând plata acestora în cincisprezece zile, însă pârâta nu a răspuns la notificarea reclamantei, ceea ce nu poate conduce decât la concluzia că nu este de acord cu pretențiile reclamantei.

De altfel, aceste aspect rezultă atât din procesul-verbal al concilieri din 21 mai 2009, precum și din întâmpinarea formulată de către pârâtă, în care se arată că nu recunoaște pretențiile reclamantei, împrejurare față de care corect s-a concluzionat că nu a fost de acord nici cu concilierea conflictului. Înalta Curte constată că pârâta se prevalează de neîndeplinirea proceduri prealabile, fără a dovedi o vătămare și fără a-și manifesta voința de a soluționa litigiul pe cale amiabilă, în condițiile în care a avut cunoștință de pretențiile reclamantei, astfel cum au fost comunicate prin notificarea nr. 2 din 4 mai 2009. Prin urmare, se constată că în mod corect a reținut curtea de apel că a fost îndeplinită procedura concilierii prealabile, instanța fondului dând o interpretare excesiv de rigidă și formalistă dispozițiilor art. 720 1 C. proc.

civ. Pe cale de consecință, pentru aceste considerente, nefiind motive de nelegalitate ce ar putea conduce la modificarea deciziei recurate în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., recursul pârâtei va fi respins ca nefondat. În considerarea dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., obligă recurenta S.C. M.P. SA Petroșani la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimata SC N.D. SRL Aninoasa.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta S.C. M.P. SA Petroșani împotriva deciziei nr. 107/A/2009 din 27 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială, ca nefondat. Obligă recurenta la 1.000 lei cheltuieli de judecată către intimata SC N.D. SRL Aninoasa. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 mai 2010.