ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 386/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 386/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Deliberând

asupra recursului, se reține:

Prin

decizia penală nr. 99/A din 20 octombrie 2009 Curtea de Apel Cluj, secția

penală și de minori, a admis apelurile inculpaților P.I.M., M.D.,

S.I.A. și C.A.M. împotriva sentinței penale nr. 81/F din 29 iulie

2009 a Tribunalului Bistrița Năsăud, desființând-o numai

sub aspectul modalității de executare a pedepselor aplicate

inculpaților P.I.M. și M.D. și respectiv, a cuantumului

pedepselor aplicate inculpaților S.I.A. și C.A.M. Astfel,

inculpaților P.I.M.

și M.D. le-a

aplicat dispozițiile art. 86

1

86

2

și 86

3

alin. (1) lit.

a)-d) și alin. (2) lit. b) și d) C. pen. pentru

pedepsele de 2 ani și 3 luni și respectiv 2 ani, atrăgându-le

atenția asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen.

Inculpaților

S.I.A. și C.A.M. le-a redus astfel pedepsele:

-

pentru inculpatul S.I.A., de la 10 ani închisoare și interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe timp de 5 ani, la 8 ani

închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C.

pen. pe timp de 4 ani – pentru

săvârșirea

infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (2)

din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen., art. 74 lit. c)

și art. 76 lit. a) C. pen.;

- de la

2 ani închisoare la 1 an și 8 luni închisoare pentru infracțiunea

prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit. a) C.

pen., art. 74 lit. c) și art. 76 lit. a) C. pen.

S-a

stabilit să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare și

interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe timp de 4 ani.

S-a

menținut revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei

de 1 an închisoare pe care a alăturat-o celei aplicate pentru

infracțiunile deduse judecății, rezultând de executat o

pedeapsă de 9 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de

art. 64 lit. a), b) C. pen. pe timp de 4 ani.

- pentru

inculpatul C.A.M. a redus pedeapsa de la 10 ani închisoare și interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a)-b) C. pen. pe timp de 5 ani, la 7 ani

închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a)-b) C. pen.

pe timp de 4 ani, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 2 alin. (2)

din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 37 lit. b), art. 74 lit. c) și art.

76 lit. a) C. pen.

S-a

dedus prevenția la zi și s-a menținut starea de arest a

inculpaților S.I.A. și C.A.M.

Au fost

menținute restul dispozițiilor sentinței penale apelate.

Î

n

esență, instanța de prim control judiciar a reținut că

prima instanță, în baza probelor administrate pe tot parcursul

procesului penal a stabilit o situație de fapt corectă, încadrând

juridic corespunzător faptele celor 4 inculpați. Deși

instanța de fond a valorificat eficient criteriile prev. de art. 72 C.

pen., pedepsele, ca și cuantum, aplicate inculpaților P.I.M. și M.D.

fiind judicios individualizate, totuși, pentru realizarea funcțiilor

pedepsei înscrise în art. 52 C. pen. se impunea aplic. art. 86

1

C.

pen., aceștia fiind la prima faptă penală, recunoscând și

regretând sincer infracțiunile săvârșite.

Î

n ceea

ce-i privește pe inculpații S.I.A. și C.A.M. s-a considerat

necesară micșorarea pedepselor, față de atitudinea procesuală

promovată de aceștia, de recunoaștere parțială

nuanțată a faptelor, reținându-se în favoarea lor

circumstanța atenuantă judiciară prev. de art. 74 lit. c) C.

pen.

Î

n

termen legal, inculpații S.I.A. și C.A.M. au exercitat calea

ordinară de atac a recursului, criticând pentru nelegalitate și

netemeinicie atât sentința penală cât și decizia penală,

invocând cazurile de casare prev. de art. 385

9

alin. (1) pct. 9, 14

și 17 C. proc. pen., iar inculpatul C.A.M. și cazul de casare prev.

de art. 385

9

alin. pct. 10 C. proc. pen.

Se

susține că motivarea primei instanțe reprezintă o copiere a

rechizitoriului, că nu s-a dat eficiența cuvenită

circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. c) C. pen., în sensul

reducerii și mai substanțiale a cuantumului pedepselor aplicate celor

2 inculpați.

Inculpatul

S.I.A. consideră că încadrarea juridică corectă a faptei

sale era cea prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 în timp ce

inculpatul C.A.M. apreciază că se face vinovat de infracțiunea

prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000. În

plus, acest inculpat reiterează motivul de apel privind încălcarea

dreptului la apărare și aspectul că instanța de apel nu

s-ar fi pronunțat cu privire la actele în circumstanțiere pe care

le-a depus la dosarul cauzei în acea fază procesuală.

Examinând

criticile în raport cu actele și lucrările cauzei, hotărârile

pronunțate cât și sub aspectul cazurilor de casare ce se iau în

considerare din oficiu - conform disp. art. 385

9

alin. (3) C. proc.

pen. – I.C.C.J. constată că este fondată numai critica

întemeiată pe cazul de casare reglementat de art. 385 alin. (1) pct. 14 C.

proc. pen.

Sub

aspectul situației de fapt reținute în sarcina inculpaților,

ambele instanțe au dat interpretarea corectă probatoriului cauzei,

fiind nefondată critica referitoare la copierea actului de inculpare, din

moment ce situația de fapt reținută și descrisă de

către procuror nu a suferit nici o modificare în urma readministrării

probelor și a altora noi în faza de judecată.

Este

indubitabil că în data de 24 octombrie 2007, orele 19,50, inculpatul B.S.I.

a primit de la numitul „C." din Spania, pentru suma de 6.000 Euro un colet

cu 100 grame cocaină și alte produse alimentare, acesta fiind

expediat cu autocarul aparținând SC „D.T.I." SRL Bistrița pe

numele inculpatului H.M.S. (poreclit „L." și „I.")

In

aceeași noapte ambii inculpați împreună cu învinuitul N.F.A. au

început să consume din cocaina primită din Spania.

Neavând

banii necesari plății drogului trimis din Spania, la data de 26.10

2007, inculpatul B.S.I. la contactat pe coinculpatul S.I.A., zis și „D."

oferindu-i telefonic și cifrat spre vânzare cocaina, aspect cu care acesta

a fost de acord.

Același

inculpat S.I.A. este contactat telefonic și cifrat, în data de 27 octombrie

2007, și de către inculpatul C.A.M., zis „B.", care-i

comunică că a găsit la preț bun 100 grame cocaină,

stabilind împreună prețul la care urma să o comercializeze, în

ce amestec cu alte substanțe, pentru a le rămâne și lor și

a face profit, către ce personaje o vor oferi.

In data

de 27 octombrie 2007, inculpatul B.S.I. împreună cu coinculpatul H.M.S.,

cu autoturismul marca Mercedes C 180, de culoare neagră, cu numărul

de înmatriculare 9008 FNG, condus de către primul, s-au deplasat cu circa

53-54 grame cocaină în localitatea Rieni, județul Bihor, la

domiciliul inculpatului S.I.A. ajungând în jurul orelor 20,00, toți 3

inculpații consumând până spre dimineață, prin prizare,

circa 3-4 grame de cocaină, după care s-au culcat.

In

dimineața zilei de 28 octombrie 2007, inculpatul S.I.A. le-a comunicat

inculpaților B.S.I. și H.M.S. că va înmâna cocaina prietenului

său „B." pentru a o vinde la Oradea și Arad, ulterior

afirmațiile fiind puse în executare.

După

plecarea inculpaților B.S.I. și H.M.S.

(în data de 28 octombrie 2007, în jurul orelor 13,00),

inculpatul S.I.A. 1-a contactat telefonic pe inculpatul B.S.I. și i-a

comunicat că după cântărire a rezultat o cantitate de 50 grame

de cocaină, înțelegerea fiind să-i plătească 60 Euro/gram.

Ulterior,

conform probatoriului, cei 2 inculpați au reușit să vândă

cocaina unei persoane neidentificate de către organele de urmărire

penală, deși nu au

recunoscut

acest aspect.

La data

de 30 octombrie 2007, la ora 10,27, într-un cont deschis la BCR, sucursala

Bistrița, de pe numele de P.I., inculpatul S.I.A. i-a expediat

inculpatului B.S.I. suma de 1.500 Euro, iar în data de 31 octombrie 2007, la

ora 13,26, în același cont, inculpatul C.A.M. i-a expediat inculpatului B.S.I.

suma de 1.000 Euro, pentru ca la data de 05 noiembrie 2007, la ora 11,06, de pe

numele de P.F.A., inculpatul S.I.A. să-i expedieze inculpatului B.S.I.

suma de 400 Euro.

Deși

s-a mai încercat procurarea de cocaină din Spania de la aceeași

persoană pe nume C., nu s-a mai reușit întrucât inculpatul B.S.I. nu

a achitat contravaloarea acesteia în sumă de 6000 Euro, folosind banii

obținuți din comercializarea drogului, în interes personal.

Neexercitând

calea de atac a recursului și recunoscând faptele pentru care au fost

și condamnați definitiv în ciclurile anterioare, nu vom mai relua

și analiza situația de fapt care nu are legătură și

nu-i privește pe cei 2 inculpați recurenți.

Declarația

martorului N.F.A. a fost luată la data de 25 februarie 2007 (f. 214)

și nu 25 februarie 2008, cum nejustificat se critică în motivele de

recurs, prezentarea materialului de urmărire penală având loc la data

de 14 februarie 2008.

Critica

inculpatului C.A.M., în sensul că procurorul care a confirmat

rechizitoriul a efectuat acte de urmărire penală în dosar,

reținând pe inculpații B.B.S.I. și S.I.A., corect a fost

înlăturată de către instanța de fond și de apel,

măsura reținerii și audierea unui învinuit și a unui

inculpat, nefăcându-1 incompatibil a presta activitatea de verificare a

legalității actului de inculpare.

Tot

just s-a apreciat că nu s-a putut proba vreo vătămare

intereselor legitime ale inculpatului prin confirmarea respectivă, nefiind

astfel incidente dispozițiile art. 197 alin. (1) și (4) C. proc. pen.

Este

real faptul că prezentarea materialului de urmărire penală

inculpatului S.I.A. a avut loc la data de 13 februarie 2008, iar inculpatul B.S.I.

a fost audiat la data de 15 februarie 2008, însă în cadrul acelei audieri

s-a consemnat doar faptul că inculpatul își menține

declarația dată anterior, la data de 19 decembrie 2007. Martorul N.F.

nu face nici o referire la activitatea infracțională a vreunuia

dintre cei 2 inculpați și prin urmare audierea sa după

prezentarea materialului de urmărire penală nu schimbă cu nimic

situația de fapt în raport cu aceștia.

Rațiunea

instituției prezentării materialului de urmărire penală are

în vedere respectarea dreptului la apărare al învinuitului sau

inculpatului, iar prezentarea acestuia din nou are loc când se

administrează suplimentar și alte probe în acuzare, care trebuiesc

cunoscute de către cel care face obiectul urmăririi penale.

Corect

motivată a fost respinsă și critica referitoare la restituirea

cauzei la procuror formulată încă din etapa apelului, nemaifiind

cazul a fi reluată și reiterată cu acest prilej, mai ales

că nu subzistă nici una din situațiile reglementate de art. 332 alin.

(2) C. proc. pen.

Și

critica nerespectării dreptului la apărare prin neparticiparea

apărătorului ales la efectuarea activităților de

urmărire penală, a fost corect înlăturată de către

instanța de apel, nefiind indicate actele la care acesta a lipsit și

nici dovedită vătămarea produsă inculpatului.

Just,

motivat pertinent și concludent au fost înlăturate și cererile

de schimbare a încadrării juridice formulate de către inculpații

C.A.M. și S.I.A., în raport cu întregul material probator al cauzei.

De

altfel, inculpatul C.A.M. chiar recunoaște implicit fapta, arătând

că doar dorea să-1 ajute pe inculpatul B.S.I. cu o sumă de bani,

deși sumele obținute din vânzarea drogurilor au fost expediate acelui

inculpat în conturi fictive, corect fiind apreciată ca

irațională o asemenea ajutorare câtă vreme banii respectivi ar

fi provenit din tranzacții licite.

Pe de

altă parte, inculpații nu au putut explica nici proveniența sumei

trimise, atâta vreme cât ei înșiși nu aveau nici o ocupație.

Critica

privind adresa S.R.I din care reiese că din Oradea și nu în Arad, s-a

purtat convorbirea telefonică din data de 30 octombrie 2007, orele 15,30 a

inculpatului C.A.M. a fost corect înlăturată de către

instanța de fond, în condițiile în care inculpații foloseau un

limbaj codificat și indicau în mod deliberat în mod eronat anumite date

și locații (folosind pentru drog alte denumiri), tocmai de teama

interceptărilor.

Î

ntr-adevăr,

în raport cu modalitatea de comitere a faptelor, persoana inculpaților

și comportamentul lor pe parcursul întregului proces penal, corect a fost

reținută circumstanța atenuantă, însă trebuia

acordată o mai mare eficiență juridică acesteia de

către instanța de apel, în sensul că scopul și

funcțiile pedepselor pot fi realizate prin diminuarea mult mai

semnificativă a cuantumului

acestora,

drept pentru care, în baza art. 385

15

alin. (2)

lit. d) C. proc. pen. recursurile vor fi admise și casată decizia

atacată numai sub aspectul arătat.

Va fi

dedusă prevenția și menținute celelalte dispoziții ale

deciziei penale atacate.

Văzând și

prevederile art. 192 alin. (3) C. proc. pen.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de

inculpații S.I.A. și C.A.M. împotriva deciziei penale nr. 99/A din 20

octombrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Casează,

în parte, decizia penală atacată, numai sub aspectul pedepselor

principale aplicate inculpaților, în sensul că:

I.

Pentru inculpatul C.A.M.

reduce pedeapsa, de la 7 ani și 6 luni închisoare la 5 ani închisoare

aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută

de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.,

art. 74 lit. c) și art. 76 lit. a) C. pen.

II.

Descontopește pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare

aplicată inculpatului S.I.A., în pedepsele componente pe care le repune în

individualitatea lor, astfel:

- 8 ani

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de

art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.,

art. 74 lit. c) și art. 76 lit. a) C. pen.;

- 1 an

și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea

art. 37 lit. a) C. pen., art. 74 lit. c) și art. 76 lit. d) C. pen.

Reduce

pedepsele aplicate inculpatului S.I.A., de la 8 ani

închisoare la 5 ani închisoare și de la 1 an și 8 luni

închisoare la 1 an închisoare.

Î

n baza

art. 33-34 C. pen. aplică inculpatului S.I.A. pedeapsa cea mai grea, de 5

ani închisoare.

Menține

revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an

închisoare aplicată inculpatului S.I.A. prin sentința penală nr.

286/2007 a Judecătoriei Beiuș și dispune executarea acesteia

alături de pedeapsa rezultantă aplicată în prezenta cauză,

urmând ca inculpatul să execute, în final, pedeapsa de 6 ani închisoare.

Deduce

din pedeapsa aplicată inculpaților, durata reținerii și a

arestării preventive de la 4 ianuarie 2008, la 3 februarie 2010.

Menține

celelalte dispoziții ale deciziei penale atacate.

Cheltuielile

judiciare rămân în sarcina statului, din care suma de câte 75 lei,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la

prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 3 februarie 2010.