Decizia nr. 3204/2010 — ÎCCJ, Secția penală — recurs împotriva sentinței nr. 262/2009 a Tribunalului Cluj

M.T.A. (fiul lui T. și V.), la: - 2 ani închisoare și 5 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a C. pen. pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a), art. 76 lit. c) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 C. pen. în privința drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a C. pen. În baza art. 88 C. pen., a fost dedusă din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive, începând cu 16 octombrie 2008 până la 2 aprilie 2009.

M.V.G. (fiul lui E. și A.), la: - 1 an și 4 luni închisoare și 5 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a ll-a C. pen., pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, art 41 alin. (2) C. pen., precum și a art. 74 lit. a) și art. 76 lit. d) C. pen.; - 3 ani închisoare, pentru infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum și a art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 lit. a), art. 76 lit. b) C. pen.; - 2 luni închisoare, pentru infracțiunea de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum și a art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 lit. a) și c), art. 76 lit. e) C. pen.; - 10 luni închisoare, pentru infracțiunea de deținere de droguri de mare risc, fără drept, pentru consum propriu, prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum și a art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 lit. a) și c), art. 76 lit. d) C. pen.; - 5 luni închisoare, pentru infracțiunea de punere in vânzare, fără drept, de precursori, prevăzută de art. 22 alin. (1) din O.U.G. nr. 121/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum și a art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 lit. a), art. 76 lit. e) C. pen. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., inculpatului i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare și 5 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 C. pen. în privința drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a C. pen. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată durata reținerii și arestării preventive, începând cu 7 octombrie 2008, la zi. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), art. 10 lit. c) C. proc. pen., s-a dispus achitarea aceluiași inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de introducere în țară, fără drept, de droguri de risc, prevăzută de art. 3 alin. (1) Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art 41 alin. (2) C. pen. și a art. 16 din Legea nr. 143/2000. În temeiul art. 334 C. proc. pen., s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice, în sensul înlăturării art. 16 din Legea nr. 143/2000, reținut în favoarea inculpatului B.S. prin actul de sesizare a instanței de judecată, formulată de către reprezentantul M.P.

B.S. (fiul lui I. și A.), la: - 1 an și 5 luni închisoare și 5 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a C. pen., pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum și a art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen.; - 3 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum și a art. 16 din Legea nr. 143/2000, a art. 74 lit. a) și art. 76 lit. b) C. pen.; - 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 lit. a) și a art. 76 lit. e) C. pen.; - 10 luni închisoare, pentru infracțiunea de deținere de droguri de mare risc, fără drept pentru consum propriu, prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum și art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 lit. a) și art. 76 lit. d) C. pen.; În baza art. 33, art. 34 C. pen., inculpatului i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni închisoare și 5 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 C. pen. în privința drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a C. pen. În temeiul art. 88 C. pen., a fost dedusă din pedeapsa rezultantă aplicată durata reținerii și a arestării preventive, începând cu 7 octombrie 2008 la zi. În temeiul art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest al inculpatului.

M.T.C. (fiul lui l. și M.), la: - 3 ani închisoare și 5 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a C. pen., pentru infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, prevăzutăde art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 lit. b) C. pen.; - 10 luni închisoare, pentru infracțiunea de punere în vânzare, fără drept, de precursori, prevăzută de art. 22 alin. (1) din O.U.G. nr. 121/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen.; - 1 an închisoare, pentru infracțiunea de deținere de droguri de mare risc, fără drept, pentru consum propriu, prevăzută de art 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen. În baza art. 33, art. 34 C. pen., inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa cea mai grea,de 3 ani închisoare și 5 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 C. pen. în privința drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a C. pen.

Ș.M.M. (fiul lui M. și L.M.), la: - 1 an și 5 luni închisoare, pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art 41 alin. (2) C. pen. precum și a art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen.; - 2 luni închisoare, pentru infracțiunea de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum și a art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 lit. a), art. 76 lit. e) C. pen. În baza art. 33, art. 34 C. pen., inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 5 luni închisoare. S-a făcut aplicarea art. 71 C. pen. în privința drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a C. pen.

B.A.M. (fiul lui A.M. și D.), la: - 1 an și 3 luni închisoare, pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a), art. 76 lit. c) C. pen.; - 5 luni închisoare, pentru infracțiunea de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a), art. 76 lit. e) C. pen. În baza art. 33, art. 34 C. pen., inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 3 luni închisoare. S-a făcut aplicarea art. 71 C. pen. în privința drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a C. pen.

M.A.V. (fiul lui A. și M.), la: - 1 an închisoare, pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. c), art. 76 lit. c) C. pen.; - 5 luni închisoare, pentru infracțiunea de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. c), art. 76 lit. e) C. pen. În baza art. 33, art. 34 C. pen., inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare. S-a făcut aplicarea art. 71 C. pen. în privința drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a C. pen.

T.A.V. (fiul lui P. și V.), la: - 1 an și 10 luni, închisoare, pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art 41 alin. (2), art. 74 lit. c), art. 76 lit. c) C. pen.; - 5 luni închisoare, pentru infracțiunea de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. c), art. 76 lit. e) C. pen. În baza art. 33, art. 34 C. pen., inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 10 luni închisoare. S-a făcut apllicarea art. 71 C. pen. în privința drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a C. pen.

P.B. (fiul lui A. și A.), la: - 5 luni închisoare, pentru infracțiunea de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. c), art. 76 lit. e) C. pen. În temeiul art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a C. pen. În temeiul art. 86 1 C. pen., s-a dispus suspendarea, sub supraveghere, a executării pedepselor aplicate inculpaților Ș.M.M., B.A.M., M.A.V., T.A.V. și P.B. pe câte un termen de încercare compus din 4 ani plus cuantumul pedepsei aplicate fiecărui inculpat, conform art. 86 2 C. pen., supravegherea urmând a fi încredințată Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj. În temeiul art. 86 3 C. pen., s-a hotărât ca, pe durata termenului de încercare, inculpații se se supună următoarelor măsuri de supraveghere: - să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj; - să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; - să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; - să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență; În temeiul art. 359 C. proc. pen. a fost atrasă atenția inculpaților asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, prevăzute de art. 86 4 C. pen. În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei s-a dispuus suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate. În temeiul art. 350 C. proc. pen., s-a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara luată față de inculpatul Ș.M.M. și măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea Cluj- Napoca luată față de inculpații M.T.A., M.A.V. și B.A.M., fără încuviințarea Tribunalului Cluj, până la rămânerea definitivă a sentinței. În temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea specială a cantității de 64,1 gr. hașiș și a pipei și balanței electronice, ridicate de la inculpatul M.V.G., a cantității de 0,7 gr. cocaină, ridicată de la inculpatul M.T.C., a cantității de 2 gr. rezină de canabis rămasă în urma analizelor de laborator a substanței cumpărate de colaborator de la inculpatul B.A.M., și a cantității de 5 grame rezină de canabis, ridicată de la inculpatul M.A.V. În temeiul art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus distrugerea drogurilor confiscate. În temeiul art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea specială a sumelor obținute în urma valorificării drogurilor de risc și mare risc, astfel: de la inculpatul M.V.G., a sumei totale de 4.810 RON și 100 euro, de la inculpatul B.S., a sumei totale de 1560 RON, de la inculpatul M.T.A. a sumei totale de 2400 euro, de la inculpatul B.A.M., a sumei totale de 250 RON, de la inculpatul M.A.V., a sumei totale de 390 RON, de la inculpatul T.A.V., a sumei totale de 560 RON. În temeiul art. 191 alin. (2) C. proc. pen., inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului, astfel: - inculpații M.V.G. și B.S., câte de 1500 lei fiecare; - inculpatul M.T.A., 1.300 lei; - inculpații M.T.C., Ș.M.M. și B.A.M., câte 1000 lei fiecare; - inculpații M.A.V., T.A.V. și P.B., câte 1.000 lei fiecare, sumele de câte 400 lei, reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu, urmând să fie avansate din fondul M.J. În temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen., restul cheltuielilor judiciare au rămas în sarcina statului. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în esență înșușindu-și, în totul stare de fapt expusă în cuprinsul rechizitoriului, cele ce urmează: - în cursul lunii mai 2008, inculpatul M.T.A. a călătorit în Spania, de unde a adus în țară, fără drept, rezină de canabis (hașiș) și, știind că inculpatul M.V.G. obișnuiește să consume un astfel de drog, i-a adus la cunoștință că are de vânzare o cantitate oarecare din respectivul drog, adusă din Spania, și i-a cerut, totodată, să-l ajute să o vândă; - ca, urmare, inculpatul M.V.G. l-a contactat pe inculpatul Ș.M.M. - vărul său - întrebându-l dacă nu ar fi interesat să cumpere de la el hașiș și asigurându-l că i-ar putea vinde; - totodată, sus - numitul inculpat i-a întrebat și pe alți componenți ai anturajului pe care îl frecventa dacă nu ar fi interesați să cumpere de la el droguri; - asigurându-se, consecutiv acestor demersuri, în privința posibilității de „a plasa" hașișul oferit de inculpatul M.T.A. (și de a obține din aceasta un câștig), a preluat de la acesta din urmă, în două rânduri, cantitatea totală de (aproximativ) 300 grame de hașiș, pe care l-a vândut cu prețul de 50 lei/ gram - mai multor persoane, între care inculpații Ș.M.M., T.A.V. și M.A.V., acesta din urmă cumpărând, săptămânal, diferite cantități din care revindea o parte - cu prețul de 60/lei gram - altor persoane; - în aceste condiții, incupatul M.V.C. s-a făcut cunoscut drept o potențială sursă de procurare a unor droguri de risc, majoritatea consumatorilor / cumpărători aflând despre îndeletnicirea sa fie de la benzinăria P. (din cartierul P.), fie la barul S., fie "la bloc" (adică în zona sa de domiciliu); - în cursul lunii iulie 2008, între cei doi inculpați - M.T.A. și M.V.G. - au intervenit disensiuni ireconciliabile în legătură cu prețul de "distribuire/ redistribuire" a mărfii, disensiuni consecutiv cărora "colaborarea" lor a luat sfârșit; - în consecință, la sfârșitul lunii iulie 2008, inculpatul M.V.G., însoțit de inculpatul M.T.C., s-a deplasat în Spania, unde împreună au achiziționat, de la o persoană rămasă necunoscută, cantitatea de (aproximativ) 100 gr. hașiș, drog pe care l-au întrodus în țară fără drept; - apoi, la scurt timp, a reînceput să vândă - cu prețul de 50 lei/ gram - acel hașiș, reușind până în luna septembrie 2008 "să plaseze" întreaga cantitate, între cumpărători aflându-se și inculpații B.A.M. și P.B.; - în aceeași perioadă (8 iunie - septembrie 2008), inculpatul B.S. - acționând în afara oricărei relații cu inculpații M.T.A., M.V.G. și M.T.C. - a "comercializat", pe raza municipiului Cluj Napoca droguri de risc și de mare risc. Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul - D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Cluj, și inculpații B.S., Ș.M.M., B.M.A., M.V.G., M.A.V., M.T.A. și M.T.C. Parchetul a solicitat desființarea sentinței doar sub aspectul achitării inculpatului M.V.G. pentru săvârșirea infracțiunii de introducere în țară, fără drept, de droguri de risc și, rejudecându-se cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună condamnarea acestuia și pentru sus-arătata infracțiune. Inculpații au solicitat, în principal, achitarea lor pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) și art. 3 din Legea 143/2000, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. întrucât nu există probe de vinovăție; în subsidiar, pentru infracțiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, au solicitat să se dispună achitarea în temeiul art. 181 C. pen., raportat la art. 11 pct. 2 lit. a), cu referire la art. 10 lit. d) sau b) 1 C. proc. pen., sau cel puțin, reducerea pedepselor și schimabarea modalității de executare a acestora. Prin Decizia penală nr. 118/ A din 27 noiembrie 2009, Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj și de inculpați B.S., Ș.M.M., B.M.A., M.V.G., M.A.V., M.T.A. și M.T.C. A menținut starea de arest a inculpaților B.S. și M.V.G., deducând din pedeapsa aplicată fiecăruia durate reținerii și arestării preventive, la zi. A menținut măsura obligării de a nu părăsi localitatea, luată față de inculpații B.A.M. și M.A.V., și de a nu părăsi țara, luată față de inculpații M.T.A. și Ș.M.M. În fine, a dispus obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare către stat. Pentru a decide astfel, Curtea de Apel a reținut, în esență, că sentința apelată este legală și temeinică, că instanța de fond a analizat detaliat faptele comise de fiecare inculpat în parte, indicând în mod clar care sunt probele pe s-a întemeiat în dovedirea vinovăției fiecăruia dintre ei și că legalitatea folosirii investigatorilor sub acoperire nu poate fi pusă la îndoială. Cu privire la pedepsele aplicate, s-a reținut că acestea au fost judicios individualizate, atât în cuantum cât și cu privire la modalitatea de executare, neimpunându-se modificarea acestora sub n|ci unul din cele două aspecte. Împotriva acestei din urmă decizii, au declarat recurs, în termen legal, inculpații M.T.A. și M.T.C. Inculpatul M.T.A., invocând cazul de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., a solicitat admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și, în rejudecare, aplicarea unei pedepse a cărei executare să poată fi suspendată în condițiile art. 86 1 C. pen., avându-se în vedere cel puțin împrejurarea că, în prezent este angajat în muncă, cu normă întreagă. Inculpatul M.T.C., invocând cazurile de casare prevăzute de art. 385 9 alin. (1) pct. 18 și pct. 14 C. proc. pen., a solicitat, în principal, achitarea sa: - în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000; - în baza art. 11 pct. 2 lit a) raportat la art. 10 lit. b) 1 C. proc. pen., coroborat cu art. 181 C. pen., pentru infracțiunile prevăzute de art. 22 alin. (1) din O.U.G. nr. 121/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și respectiv de a art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000; în subsidiar, a solicitat, ca prin reținerea în favoarea inculpatului de circumstanțe atenuante judiciare potrivit art. 74 lit. a) și c) C. pen., pedepsele pentru cele două infracțiuni mai sus-menționate să fie stabilite la un cuantum situat mai accentuat sub minimul special legal (prin aplicarea adecvată a prevederilor art. 76 alin. (1) C. pen.), cu aplicarea art. 81 C. pen. în privința pedepsei rezultante. Asupra recursurilor de față; 1. Recursul inculpatului M.T.A. se apreciază a fi întemeiat sub aspectul - invocat explicit în motivul scris și dezvoltat oral la dezbateri-al individualizării pedepsei, numai cât privește modalitatea de executare a acesteia. Din examinarea întregului dosar al cauzei și a considerentelor hotărârilor pronunțate (fond / apel) rezultă că sus-numitul inculpat - condamnat pentru o singură infracțiune, cu acordarea unor circumstanțe atenuante judiciare (art. 74 lit. a) C. pen.), a recunoscut activitatea infracțională, punând-o pe seama unei reprezentări greșite cu privire la ușurința procurării, în acest fel, a unor sume de bani necesari propriei întrețineri, aspect pe care ambele instanțe au omis să-l valorifice la individualizarea pedepsei sub aspectul modalității de executare, respingând cererile formulate în acest sens (sentință, pag. 20; decizie în apel fila 26), cu motivări sumare concepute în termeni genereli și, în consecință, neconvingătoare. Osebit de cele arătate, Înalta Curte constată că, deja, inculpatul - care, în prezent este angajat în muncă cu normă întreagă (cf. adeverință din 12 februarie 2010 - fila dosar recurs) - este pe cale de a adopta o nouă atitudine față de valorile sociale, renunțând la orice modalitate facilă de a-și câștiga mijloacele de existență în favoare muncii oneste și a unui comportament social corect; în consecință, apreciind că realizarea finalității pedepsei - astfel cum aceasta este definită în art. 52 C. pen. - este asigurată și fără executarea efectivă a acesteia într-un loc de deținere, urmează a se admite recursul, în sensul aplicării art. 86 1 și a art. 71 alin. (5) C. pen., în aceste limite, ambele hotărâri (sentința și decizia în apel) urmând a fi casate. 2. Recursul inculpatului M.T.C. se învederează a fi nefondat. - Achitarea sus-numitului - în temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen. - pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, nu poate intra în discuție, calitatea sa de autor al sus-arătatei infracțiuni fiind temeinic reținută (sentință pag. 13-14; decizie apel, fila 24-25), în baza unor probe certe, neîndoielnice. - Tot astfel, nu poate intra în discuție achitarea sa în baza art. 10 lit. b) 1 C. proc. pen., cu referire la art. 18 C. pen. - pentru infracțiunile prevăzute de art. 22 alin. (1) din O.U.G. nr. 121/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv, de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, nici una dintre aceste fapte nefiind susceptibilă - între altele, și în raport cu conduita procesuală negativă a inculpatului - a fi apreciată ca neprezentând pericolul social al unei infracțiuni, avându-se în vedere și criteriile prevăzute de art. 181 alin. (2) C. pen. Astfel fiind, primul motiv de casare - principal - nu poate fi primit. Cu privire la motivul subsidiar de casare; Din examinarea dispozitivului și considerentelor sentinței, rezultă că inculpatul a beneficiat de circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art. 74 lit. a) ("conduita bună a infractorului înainte de săvârșirea infracțiunii"), recunoscută de instanța de fond exclusiv în considerarea lipsei antecedentelor penale (sentință pag. 13-14). "Suplimentarea" circumstanțieirii răspunderii penale a inculpatului prin aplicarea și a art. 74 lit. c) C. pen. nu poate însă intra în discuție, atitudinea sa după săvârșirea infracțiunilor nefiind una care să satisfacă cerințele sus-evocatului text de lege; sub acest aspect, este de observat că, în cel îl privește, starea de fapt a fost stabilită în baza unui probatoriu laborios (sentința pag. 13-14), iar nu în baza declarațiilor sale (sentința pag. 21). Oricum, în condițiile în care, după cum deja s-a arătat mai sus, achitarea inculpatului pentru infracțiunea cea mai gravă - art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 - pentru care a fost condamnat la 3 ani închisoare, nu poate intra în discuție finalitatea vizată prin acest motiv - subsidiar-de casare, aplicarea art. 81 C. pen. în privința pedepsei rezultante - nu poate fi realizată câtă vreme, potrivit art. 81 alin. (2) C. pen., suspendarea condiționată a executării pedepsei în cazul concursului de infracțiuni nu poate fi acordată dacă pedeapsa rezultantă este mai mare de 2 ani închisoare. Așa fiind nici motivul subsidiar de casare nu poate fi primit. În consecință, pentru considerentele ce precedă recursul declarat de inculpatul M.T.C. urmează a fi respins ca nefondat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.