ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 211/2011
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 211/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursului penal de față,
Tribunalul Cluj prin sentința penală nr. 234 din 25
mai 2010, a condamnat pe inculpații:
- C.D.B., fiul lui D. și M., la următoarele pedepse:
- 1 an și 5 luni închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr.
143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000,
art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen.
- 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de
deținere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu prev. de art. 4 alin.
(1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 41
alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen.
În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen.
s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an și 5 luni închisoare.
În temeiul art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului
drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen.
- M.G.B., fiul lui G. și A., la pedeapsa de:
- 1 an și 2 luni închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr.
143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen.,
art. 76 lit. c) C. pen.
În temeiul art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului
drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen.
- F.A., fiul lui M. și D.M., la următoarele pedepse:
- 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de introducere
in țară fără drept de droguri de risc prev. de art. 3 alin. (1) Legea nr. 143/2000
cu aplic art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen.
- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic
de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit.
c) C. pen.
- 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de
deținere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu prev. de art. 4 alin.
(1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit.
a) și c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen.
În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-a
aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În temeiul art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului
drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen.
În baza art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, art.
53 pct. 2 lit. a), art. 64 lit. a) teza a II-a, art. 65 și art. 66 C. pen. s-a
interzis inculpatului pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale
exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții
elective publice.
În temeiul art. 86
1
C. pen. s-a dispus
suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a pedepsei aplicate
inculpatului C.D.B. pe un termen de încercare de 5 ani și 5 luni, stabilit
conform art. 86
2
C. pen., supravegherea urmând a fi încredințată
Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj.
În temeiul art. 86
1
C. pen. s-a dispus
suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a pedepselor aplicate
inculpaților M.G. și F.A. pe câte un termen de încercare compus din 2 ani plus
cuantumul pedepsei aplicate fiecărui inculpat, conform art. 86
2
C. pen.
supravegherea urmând a fî încredințată Serviciului de Probațiune de pe lângă
Tribunalul Mureș.
În temeiul art. 86
3
C. pen., pe durata
termenului de încercare, inculpații C.D.B., M.G. și F.A. se vor supune
următoarelor măsuri de supraveghere:
- se vor prezenta la datele fixate la Serviciul de
Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj respectiv Tribunalul Mureș;
- să anunțe în prealabil, orice schimbare de
domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile
precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de
muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi
controlate mijloacele sale de existență;
În temeiul art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenția
inculpaților asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub
supraveghere, prev. de art. 86
4
C. pen.
În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata
suspendării sub supraveghere a executării pedepsei s-a dispus suspendarea
executării pedepselor accesorii aplicate.
În temeiul art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen.
s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaților C.D.B., M.G. și F.A.,
arestați preventiv în Penitenciarul Gherla, dacă nu sunt arestați în altă
cauză.
În temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedepsele
aplicate inculpaților C.D.B., M.G. și F.A., timpul reținerii și al arestării
preventive începând cu data de 07 noiembrie 2009 și până lăzi.
A fost condamnat inculpatul B.M., fiul lui I. și M.,
la următoarele pedepse:
- 1 an și 5 luni închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr.
143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen., art. 74
lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen.
- 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de
deținere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu prev. de art. 4 alin.
(1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit.
a) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen.
În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen.
s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an și 5 luni închisoare.
În temeiul art. 83 C. pen. s-a revocat suspendarea
condiționată a executării pedepsei de 1 an și 10 luni închisoare aplicată prin
sentința penală nr. 118 din 09 iunie 2008 a Judecătoriei Huedin, definitivă la
data de 20 iunie 2007 prin neapelare și adaugă la această pedeapsă, pedeapsa de
1 an și 5 luni închisoare aplicată prin prezenta, inculpatul urmând să execute
pedeapsa de:
- 3 ani și 3 luni închisoare.
În temeiul art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului
drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen.
În temeiul art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a
menținut starea de arest preventiv a inculpatului B.M.
În temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa
aplicată inculpatului B.M., timpul reținerii și al arestării preventive
începând cu data de 07 noiembrie 2009 și până la zi.
În temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000
s-a dispus confiscarea specială a cantității de 43,1 gr. rezină de cannabis,
rămasă în urma analizelor de laborator și aflată în prezent în Camera de
corpuri delicte a I.G.P.R.
În temeiul art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000
s-a dispus distrugerea cantității de 43,1 gr. rezină de cannabis.
În temeiul art. 17 alin. (3) din Legea nr. 143/2000
s-a dispus confiscarea de la inculpatul C.D.B. a sumei de 255 RON și de la
inculpatul B.M. a sumei de 980 RON, sume obținute în urma valorificării
drogurilor de risc.
În temeiul art. 191 alin. (2) C. proc. pen., au fost
obligați inculpații C.D.B., M.G. și F.A. la plata a câte 1000 RON fiecare
cheltuieli judiciare în favoarea statului și pe inculpatul B.M. la plata sumei
de 1300 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care suma de 300 lei
onorariu apărător desemnat din oficiu va fi avansată din fondul special al M.J.,
Baroului Cluj- d-nei av. D.D.C.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a
reținut în fapt următoarele:
Prin rechizitoriul cu nr. 186/D/P/2009 al M.P. -
D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj s-a dispus trimiterea în judecată, în
stare de arest preventiv a inculpaților C.D.B., cercetat pentru săvârșirea
infracțiunilor de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea
nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., deținere de droguri de
risc fără drept pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000
cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., B.M.,
cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc prev. de
art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,
deținere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin.
(1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art.
33 lit. a) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., M.G.B, cercetat pentru
săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1)
din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., deținere de
droguri de risc fără drept pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din
Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit.
a) C. pen. și F.A., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de
droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art.
41 alin. (2) C. pen., deținere de droguri de risc fără drept pentru consum
propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen., introducere în țară fără drept de droguri de risc, prev. de art. 3
alin. (1) din Legea nr. 143/2000 art. 33 lit. a) C. pen.
În esență, prin actul de sesizare al instanței de
judecată s-a reținut că, în cursul anului 2009 inculpatul C.B.D., în mod
repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a achiziționat de la
diverse persoane cantitatea de aproximativ 10 gr cannabis și de aproximativ 45
gr. rezină de canabis, droguri pe care parțial le-a folosit pentru consumul
propriu iar restul l-a oferit gratuit sau contracost martorilor C.A.L., C.O.Ș.,
G.A.C., I.P., C.A., P.A.D., I.C., C.E., C.F.A., B.M., L.C., A.A.H.A.M.
Inculpatul C.D.B. avea o relație de amiciție cu inculpatul B.M., acesta din
urmă oferindu-i în mod repetat țigări confecționate artizanal, care conțineau
hașiș, deseori consumate împreună, și vânzându-i în mod repetat aproximativ 6-7
gr hașiș cu 30-40 lei/gr. S-a mai arătat că inculpatul B.M. a oferit gratuit
sau contracost, în mod repetat și în baza unei rezoluții infracționale unice,
rezină de cannabis martorilor B.R.I., I.C.I. și C.F. În sarcina inculpatului F.A.
și M.G. s-a reținut prin actul de sesizare că în toamna anului 2009, în timp ce
se aflau în Spania, au achiziționat circa 60 gr hașiș (10 „bile") pe care,
la întoarcerea în țară din luna noiembrie 2009, inculpatul F. le-a înghițit
fiind eliminate ulterior pe cale naturală. Parte din acestea (2 „bile")
cei doi inculpați le-au consumat împreună în localitatea de domiciliu Tg. Mureș
iar restul le-au transportat în localitatea Cluj-Napoca, la data de 7 noiembrie
2009, ocazie cu care au fost depistați de organele de poliție.
Inculpații audiați au recunoscut învinuirea adusă
atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței de judecată.
Inculpatul C.D.B. și inculpatul B.M. au locuit în
cursul anului 2009 pe raza localității Cluj-Napoca, având o relație de amiciție.
De asemenea, inculpatul B.M. îl cunoștea și pe inculpatul M.G.B., care
locuiește în localitatea Tg. Mureș la fel ca și inculpatul F.A., aceștia din
urmă cunoscându-se însă în Spania în toamna anului 2009.
În virtutea relației de amiciție existente, în cursul
anului 2009 inculpatul B.M. i-a remis în mod repetat inculpatului C.D.B. hașiș,
uneori gratuit iar alteori contracost, cu 30-40 lei/gr. În repetate rânduri cei
doi, uneori alături și de alte persoane, au consumat împreună țigări
confecționate artizanal în care au incorporat o parte din hașișul oferit de
inculpatul B.M. inculpatului C.D.B. Cealaltă parte din acest hașiș precum și
cannabis procurat de la diverse persoane, inculpatul C.D.B. a oferit-o cu titlu
gratuit sau contracost către martorii C.A.L., C.O.Ș., G.A.C., I.P., C.A., P.A.D.,
I.C., C.E., C.F.A., B.M., L.C., A.A.H.A.M.
Astfel, din declarația martorei C.A. (f. 91), a
rezultat că în vara anului 2009, în timp ce se afla în localul R. din
Cluj-Napoca, a cumpărat de la inculpatul C.D.B. o bucată de hașiș cu suma de 50
lei și că, în aceeași perioadă a mai consumat astfel de substanțe la domiciliul
inculpatului C.D., de față fiind și martora B.L. căreia inculpatul C. i-a
oferit să consume din țigara cu hașiș, aceasta refuzând.
Din declarația martorei C.A.L. (f. 92), a rezultat că
în cursul anului 2009, în repetate rânduri a primit gratuit de la inculpatul C.D.B.
rezină de cannabis, substanță incorporată în țigări confecționate artizanal și
pe care a consumat-o împreună cu inculpații C. și B.
Din declarația martorei G.A.C. (f. 93) a rezultat că
în vara anului 2003, de 2-3 ori, în timp ce se afla în localul J. din
localitatea Cluj-Napoca, inculpatul C.D.B. i-a oferit țigări care conțineau
plante halucinogene iar din declarația martorului P.A.D. (f. 94) rezultă că în
aceeași perioadă, inculpatul C.D.B. i-a oferit o țigară confecționată
artizanal, conținând hașiș, pe care a fumat-o împreună cu inculpatul C. și
martorul M.S.
Martorul I.C. (f. 95) a arătat că în vara anului 2009
în localul R. din localitatea Cluj-Napoca, inculpații C. și B. i-au oferit în
repetate rânduri hașiș, substanță incorporată în țigări confecționate artizanal
și pe care le-au consumat împreună.
Martorul B.R.I. (f. 96) a arătat că în vara anului
2009 a primit în mod repetat de la inculpatul B.M. țigări cu hașiș pe care
uneori le consuma împreună cu acesta și cu inculpatul C.D.B. sau alte persoane.
De regulă, hașișul îl primea gratuit însă în schimbul oferirii acestor
substanțe, martorul mai achita consumația sa și a inculpatului B. din diverse
localuri sau nu mai solicita restituirea sumelor împrumutate inculpatului.
Din declarația martorului C.E.M. (f. 97) a rezultat
că a primit gratuit în vara anului 2009 de la inculpatul C.D.B. o țigară cu
hașiș, pe care a consumat-o împreună cu acesta și încă o persoană necunoscută.
Martora C.F.A. (f. 98) audiată în fața instanței de judecată a arătat că în
vara anului 2009 a consumat împreună cu inculpații C. și B., țigări cu hașiș,
oferite de către inculpatul C. Din spusele martorei, hașișul aparținea
inculpatului B. iar după ce acesta era incorporat în țigări confecționate
artizanal de către inculpatul C., fumau împreună.
Martorul C.O.Ș. (f. 157) a arătat că a cumpărat de la
inculpatul C.D., în vara anului 2009, 1-2 gr. hașiș cu suma de 50 lei respectiv
30 lei.
Din declarația martorei L.C. (f. 159) a rezultat că a
primit de la inculpatul C.D.B., o dată gratuit și o dată contra a 70 lei
cannabis și rezină de cannabis.
Declarațiile martorilor se coroborează și cu
declarațiile inculpaților C.D.B. și B.M. de recunoaștere a învinuirii aduse,
atât cu privire la comiterea infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. de
art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cât și de deținere de droguri fără
drept pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.
De reținut că deși martorii G.A.C. și B.M. au susținut în fața instanței de
judecată că substanțele oferite de către inculpatul C.D.B. în cursul anului
2009 ar fi fost plante etnobotanice, legale la acel moment, aceste susțineri
sunt contrazise de chiar declarațiile inculpatului C.D.B. care în faza de
urmărire penală a arătat că substanța oferită și acestor martori a fost hașiș.
În luna octombrie 2009 inculpatul F.A. s-a deplasat
în Spania unde l-a cunoscut pe inculpatul M.G.B., ambii fiind din localitatea
Tg. Mureș.
Înainte de a reveni în țară, în luna noiembrie 2009,
inculpații F.A. și M.G. au achiziționat de la o persoană necunoscută cantitatea
de aproximativ 60 gr. hașiș (10 „bile") din care o mică parte au consumat
împreună în Spania iar restul a fost înghițită de inculpatul F.A. înainte de
plecarea din Spania și eliminată pe cale naturală după revenirea sa în Tg.
Mureș. Aproximativ 2 bile din cele introduse, în modalitatea descrisă mai sus,
în țară, au fost împărțite între cei doi inculpați, restul bilelor de hașiș
fiind ascunse de către inculpatul F.A. la ghena de gunoi din apropierea
imobilului în care aceste locuiește. Din cele două bile, o parte au consumat-o
inculpații F. și M., împreună cu persoane neidentifîcate, iar cealaltă parte,
de aproximativ 9 gr., a fost remisă de inculpatul M.G.B., la data de 3
noiembrie 2009, inculpatului B.M., în timp ce se aflau în locuința inculpatului
C.D.B. din localitatea Florești, județul Cluj. Cu această ocazie inculpatul C. a
aflat că un prieten de-al inculpatului M.G.B. -inculpatul F.A. - mai deține
astfel de substanțe interzise, astfel că, la un interval de câteva zile,
inculpatul C. i-a cerut inculpatului B. să intermedieze obținerea de astfel de
substanțe de la inculpatul F.
În acest sens, inculpatul B.M. a luat legătura
telefonic cu inculpatul M.G. iar acesta din urmă, împreună cu inculpatul F.A.,
la data de 7 noiembrie 2009 s-au deplasat la Cluj-Napoca având asupra lor
restul din cantitatea de hașiș adusă din Spania, de aproximativ 4 gr.
Inculpații M.G. și F.A. s-au deplasat în Cluj-Napoca
cu autoturismul aparținând martorului R.M., condus de acesta din urmă până în
zona magazinului S.
Inculpații M. și F. au lăsat cantitatea de hașiș
adusă din Tg. Mureș în mașina aparținând martorului și au intrat în incinta
magazinului S. unde s-au întâlnit cu inculpatul B.M., după care au fost
interpelați de lucrători din cadrul B.C.C.O. Cluj-Napoca.
Inculpații i-au condus pe lucrătorii din cadrul B.C.C.O.
la autoturismul aflat în parcare și în interiorul căruia s-au găsit substanțele
interzise.
În drept, faptele inculpaților, astfel cum au fost
descrise anterior, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de
deținere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu prev. de art. 4 alin.
(1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 41
alin. (2) C. pen. și de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din
Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 16 din Legea nr.
143/2000 pentru inculpatul C.D.B.; ale infracțiunii de trafic de droguri de
risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen. pentru inculpatul M.G.B.; ale infracțiunilor de introducere in țară
fără drept de droguri de risc prev. de art. 3 alin. (1) Legea nr. 143/2000, de
trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de deținere de droguri de risc fără
drept pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pentru inculpatul F.A. respectiv ale
infracțiunilor de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea
nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen. și
de deținere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu prev. de art. 4
alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37
lit. a) C. pen., pentru inculpatul B.M.
La individualizarea pedepselor ce s-au aplicat
inculpaților, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 72 C. pen., respectiv
gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, limitele legale de
pedeapsă precum și reținerea dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000 față
de inculpatul C.D.B., caracterul continuat al infracțiunii reținute și numărul
actelor materiale, consecințele faptelor comise și foloasele obținute în urma
desfășurării activităților de trafic de droguri (și doar în cazul inculpaților
C. și B.), atitudinea procesuală adoptată de către toți inculpații, de
recunoaștere și regret a faptelor precum și împrejurarea că inculpații se află
la prima confruntare cu legea penală (cu excepția inculpatului B.M., acesta
săvârșind faptele din prezenta cauză în condițiile recidivei postcondamnatorii
prev. de art. 37 lit. a) C. pen.). Față de aceste din urmă împrejurări, în
favoarea inculpaților C., M. și F. instanța de judecată a reținut circumstanțe
atenuante prev. de art. 74 lit. a) și c) C. pen. iar în favoarea inculpatului
Bătinaș, cea prev. de art. 74 lit. a) și c) C. pen.
Astfel, o pedeapsă de 1 an și 5 luni închisoare
pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin.
(1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 16 din
Legea nr. 143/2000, art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen. și o
pedeapsă de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de
droguri de risc fără drept pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (1) din
Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 41 alin. (2)
C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., aplicate
inculpatului C.D.B., instanța de judecată a apreciat că sunt pedepse date cu
respectarea criteriilor de individualizare prev. de art. 72 C. pen. și în măsură
să asigure scopul pedepsei, prev. de art. 52 C. pen.
Constatând că infracțiunile comise de către
inculpații C.D.B., F.A. și B.M. sunt comise în concurs real, în temeiul art. 33
lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., instanța a contopit pedepsele aplicate inculpaților
în pedeapsa cea mai grea din cele aplicate, respectiv de 1 an și 5 luni
închisoare inculpatului C.D.B., de 3 ani închisoare inculpatului F.A. și de 1
an și 5 luni închisoare pentru inculpatul B.M.
În temeiul art. 71 C. pen. instanța a interzis inculpaților
drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen., iar în baza art 3 alin.
(1) din Legea 143/2000, art. 53 pct. 2 lit. a), art. 64 lit. a) teza a II-a, art.
65 și art. 66 C. pen., având în vedere că durata pedepsei închisorii aplicate
inculpatului F.A. este mai mare de 2 ani, instanța a interzis acestuia pe o
perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale exercitarea dreptului de
a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, ca pedeapsă
complementară.
În ceea ce privește modalitatea de executare a
pedepselor aplicate inculpaților C.D.B., M.G.B. și F.A., având în vedere că
inculpații sunt la prima confruntare cu legea penală precum și celelalte
circumstanțe personale ale acestora, instanța de judecată a apreciat că starea
de arest preventiv în s-au aflat pe parcursul judecății pe fond și pronunțarea
condamnării constituie un avertisment pentru aceștia, în vederea prevenirii de
noi infracțiuni, chiar și fără executare în regim de penitenciar. Față de
acestea, constatând totodată că sunt îndeplinite și celelalte condiții prev. de
art. 86
1
lit. a) și b) C. pen. instanța de judecată a dispus
suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a pedepsei aplicate
inculpatului C.D.B. pe un termen de încercare de 5 ani și 5 luni, stabilit
conform art. 86
2
C. pen., supravegherea urmând a fi încredințată
Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj precum și a pedepselor
aplicate inculpaților M.G. și F.A. pe câte un termen de încercare compus din 2
ani plus cuantumul pedepsei aplicate fiecărui inculpat, conform art. 86
2
C. pen., supravegherea urmând a fi încredințată Serviciului de Probațiune de pe
lângă Tribunalul Mureș. La stabilirea termenului de încercare pentru fiecare
inculpat instanța de judecată a avut în vedere în special starea de fapt
reținută în raport de fiecare dintre aceștia precum și amploarea activității
infracționale.
Pe durata termenului de încercare, inculpații C.D.B.,
M.G. și F.A. se vor supune măsurilor de supraveghere, conform art. 86
3
C. pen.
În temeiul art. 359 C. proc. pen., instanța a atras
atenția inculpaților asupra cazurilor de revocare a suspendării executării
pedepsei sub supraveghere, prev. de art. 86
4
C. pen.
În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata
suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, instanța a dispus
suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate.
În temeiul art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen.
instanța de judecată a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaților C.D.B.,
M.G. și F.A., arestați preventiv în Penitenciarul Gherla, dacă nu sunt arestați
în altă cauză.
În temeiul art. 88 C. pen. instanța a dedus din
pedepsele aplicate inculpaților C.D.B., M.G. și F.A., timpul reținerii și al
arestării preventive începând cu data de 07 noiembrie 2009 și până lăzi.
În temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000
instanța a dispus confiscarea specială a cantității de 43,1 gr. rezină de
cannabis, rămasă în urma analizelor de laborator și aflată în prezent în Camera
de corpuri delicte a I.G.P.R.
În temeiul art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000
instanța a dispus distrugerea cantității de 43,1 gr. rezină de cannabis.
În temeiul art. 17 alin. (3) din Legea nr. 143/2000
instanța a dispus confiscarea de la inculpatul C.D.B. a sumei de 255 RON și de
la inculpatul B.M. a sumei de 980 RON, sume obținute în urma valorificării
drogurilor de risc, cuantum rezultat în urma probatoriului administrat.
În temeiul art. 191 alin. (2) C. proc. pen. instanța
a obligat pe inculpații C.D.B., M.G. și F.A. la plata a câte 1000 RON fiecare
cheltuieli judiciare în favoarea statului și pe inculpatul B.M. la plata sumei
de 1300 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care suma de 300 lei
onorariu apărător desemnat din oficiu a fost avansată din fondul special al M.J.,
Baroului Cluj - d-nei av. D.D.C.
Împotriva soluției instanței de fond au declarat apel
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție D.I.I.C.O.T. -
Serviciul Teritorial Cluj și inculpații C.D.B. și B.M.
Prin motivele scrise și orale Parchetul a solicitat
admiterea căii de atac promovate și în principal schimbarea modalității de executare
a pedepselor rezultante pentru inculpații C.D.B., M.G.B. și F.A. în sensul
dispunerii privării de libertate a acestora, iar în subsidiar, majorarea
cuantumului sancțiunilor aplicate acelorași inculpați, ca efect al înlăturării
circumstanțelor atenuante eronat reținute în favoarea lor, cu menținerea
dispozițiilor art. 86
1
și următoarele C. pen. privind suspendarea
executării sub supraveghere.
Prin apelul său, inculpatul C.D.B. a solicitat
schimbarea modalității de executare a pedepsei din suspendare sub supraveghere
reglementată de art. 86
1
C. pen. în suspendarea condiționată a
acesteia prev.de art. 81 C. pen., învederând în apărarea sa că nu posedă
antecedente penale, a denunțat și facilitat identificarea a încă trei persoane,
traficanți de droguri, de către organele de urmărire penală, astfel că există
toate argumentele că reeducarea sa este posibilă și fără privare de libertate
sau o sancțiune mai aspră.
Inculpatul B.M. prin apelul declarat a apreciat că se
impune acordarea unei mai mari eficiente circumstanțelor atenuante vizate de art.
74 C. pen. cărora să li se dea un mai larg efect, cu consecința reducerii
substanțiale a pedepsei rezultante, având în vedere că deși a mai fost
confruntat cu legea penală, acea condamnare nu are legătură cu infracțiunea de
trafic de droguri și atât atunci cât și în prezent a avut o atitudine sinceră
și de cooperare cu organele judiciare, ceea ce justifică o asemenea solicitare.
Curtea de Apel examinând apelurile declarate prin
prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:
Cu privire la apelul Parchetului:
Tribunalul Cluj a administrat materialul probator
indicat în rechizitoriul parchetului, pe baza căruia a reținut judicios starea
de fapt, vinovăția inculpaților, elementele constitutive ale infracțiunilor și
încadrarea juridică a acestora.
Potrivit art. 72 C. pen. la stabilirea și aplicarea
pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de
limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al
faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează
sau agravează răspunderea penală.
Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces
interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces
arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen
obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și
criterii precis determinate.
Înscrierea în lege a criteriilor generale de
individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului
individualizării sancțiunii, așa încât respectarea acestuia este obligatorie
pentru instanță.
De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i
sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie
să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și
duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl
prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a
se îndrepta sub influența pedepsei.
Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și
scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă
individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este
destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile
socio-etice impuse de societate.
Sub aspectul individualizării pedepselor în speță,
trebuie efectuată o justă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art.
72 C. pen., ținându-se cont de gradul de pericol social, în concret ridicat al
faptelor comise agravat de circumstanțele reale ale săvârșirii lor, dar și de
circumstanțele personale ale inculpaților C.D.B., M.G.B. și F.A., care au avut
o atitudine sinceră cu privire la faptele comise, nu posedă antecedente penale,
așa cum rezultă din fișele de cazier, au colaborat cu organele judiciare.
Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra
conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor
persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în
situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se
abține de la săvârșirea de infracțiuni.
Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată și pusă
în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și
făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna,
prin mărimea privațiunii, trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii și gradul
de vinovăție a făptuitorului.
Numai o pedeapsă justă și proporțională este de
natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția
specială și generală înscrise și în C. pen. român, art. 52 alin. (1) - potrivit
căruia "scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni".
La individualizarea tratamentului penal, instanța de
apel trebuie să efectueze o corectă analiză și evaluare a tuturor datelor
concrete ale cazului, cât și a împrejurărilor săvârșirii faptelor, în raport cu
criteriile prevăzute de art. 72 C. pen.
Pentru determinarea gradului de pericol social se
ține cont de două etape. Mai întâi, se apreciază dacă gradul de pericol e
suficient de ridicat pentru a fi în prezența unei infracțiuni. Apoi, se
valorifică acest grad ținându-se cont de o scară de valori personală a fiecărui
judecător.
Orice sancțiune produce efecte diferite asupra
fiecărui inculpat în parte, în funcție de caracteristicile biologice,
psihologice sau sociologice ale acestuia.
Dar, firește, în lumina criteriilor prevăzute de art.
72 C. pen., gravitatea concretă a unei activități infracționale trebuie
stabilită consecutiv unui examen aprofundat și cuprinzător al tuturor
elementelor interne, specifice faptei și făptuitorilor.
În cauză, Tribunalul Cluj printr-o aplicare și corelare
judicioasă a prevederilor art. 74 lit. a) și c) C. pen., i-a condamnat pe
inculpați la pedepse care se situează sub minimul special prevăzut de lege,
sancțiuni apreciate de către instanța de apel ca adecvate pericolului social
concret al faptelor și făptuitorilor.
Aplicarea unor pedepse în regim de detenție pentru
inculpații C., M. și F., sau înlăturarea circumstanțelor atenuante recunoscute
în favoarea lor de către prima instanță, operațiune ce ar determina sancțiuni
mai aspre, relevă caracterul inadecvat al unor asemenea pedepse, ce ar genera
serioase rezerve în legătură cu posibilitățile reale a scopului preventiv și
educativ prevăzut de lege.
Examinarea probelor administrate confirmă justețea
concluziei instanței de fond relativ la existenta infracțiunilor de trafic de
droguri de risc și deținerea lor pentru consum propriu sau introducerea în țară
fără drept de droguri de risc (pentru inculpatul F.A.), a contextului în care
faptele au fost comise, urmările produse, sumele de bani obținute în urma
valorificării drogurilor.
În egală măsură însă, analiza actelor și lucrărilor
dosarului relevă o suită întreagă de alte aspecte a căror justă cuantificare,
este în măsură să orienteze instanța de apel în menținerea unei modalități de
executare a pedepselor neprivative de libertate față de inculpați, aceea a suspendării
executării sancțiunii sub supraveghere conform art. 86
1
C. pen.
Astfel, în privința inculpatului C.D.B. nu se poate
ignora că acesta în vârstă de 23 de ani la data comiterii infracțiunilor, este
încadrat în muncă și nu posedă antecedente penale.
În favoarea sa, a fost reținută de către instanța de
fond aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, acesta în faza de urmărire
penală contribuind la facilitarea identificării și trimiterii în judecată a
altor persoane traficanți și consumatori de droguri.
De asemenea, actele din dosarul instanței de apel
atestă că cel în cauză are o situație familială complexă, părinții au divorțat
și întrucât tatăl său decedând de curând, a rămas în grija mamei și a bunicilor
paterni de care este foarte atașat. La fila 76 dos. Curte, s-a depus o
caracterizare extrajudiciară a inculpatului C., din partea profesoarei
pensionare G.E., "care atestă că acesta este o persoană inteligentă cu
reale aptitudini de receptare și înțelegere a noului, un tânăr respectuos cu
cei din jurul său, o fire modestă, un bun coleg, sociabil, cu veritabile
calități intelectuale". De asemenea, în favoarea inculpatului C., s-a
depus o recomandare din partea numitului D.C., fostul patron de la firma SC D.O.,
care îl descrie "ca pe o persoană comunicativă și care își îndeplinea
îndatoririle de serviciu cu seriozitate". Nu în ultimul rând, la fila 78
s-a depus o caracterizare a aceluiași inculpat de la firma SC L. SRL
Cluj-Napoca, unitate unde apelantul își desfășoară activitatea în prezent și
care relevă despre acesta că este "harnic, punctual, dă dovadă de interes
pentru munca prestată, nefiind nevoie de indicații pentru a i se spune ce are
de făcut. Este atent cu mama lui și nevoile acesteia, s-a remarcat prin
cuvintele de laudă aduse ei, chiar dacă a trecut prin momente dificile. Dă
dovadă de o atitudine pozitivă, integrându-se în colectiv, este un angajat pe
care și l-ar dori orice firmă". în același sens declară la fila 79
dos.apel, despre inculpat și prof. B.L. Se reține că a traficat și a deținut
pentru consum propriu cantitatea de 55 gr. hașiș, activitatea infracțională
fiind desfășurată în perioada iulie-noiembrie 2009.
În privința inculpatului M.G.B., prima instanță a
reținut circumstanțele atenuante vizate de art. 74 lit. a) și c) C. pen., ca de
altfel în privința tuturor făptuitorilor din prezenta speță.
La dozarea și individualizarea pedepselor cât și a
modalității de executare a acestora, instanțele trebuie să țină seama de
cantitățile de droguri traficate, urmările produse, sumele de bani obținute în
urma valorificării acestora, perioada de timp în care s-a derulat activitatea
infracțională, caracterul continuat sau nu, al infracțiunii.
Probele dosarului nu evidențiază că inculpații C., M.
și F. s-au ocupat în mod organizat, vreme îndelungată de săvârșirea
infracțiunilor de trafic de droguri, ele atestând din contră, că faptele din
prezenta cauză au un caracter accidental, ținând de anturajul negativ al
inculpaților, de vârsta tânără a acestora, ce demonstrează lipsa experienței de
viață și nereprezentarea consecințelor nocive ce pot surveni pentru viața și
libertatea lor, în cazul antrenării acestora în asemenea grupuri infracționale.
Infracțiunile de trafic de droguri de risc și
deținerea de asemenea substanțe pentru consum propriu, au fost comise pe o
perioadă de 5 luni, având un caracter continuat. Obiectul infracțiunii de
trafic de droguri l-a constituit cantitatea de 60 gr. hașiș.
Atingerea dublului scop preventiv și educativ al
pedepsei, este esențial condiționată de caracterul adecvat al acesteia,
revenind, în mod obiectiv, instanței judecătorești datoria asigurării unui real
echilibru între gravitatea faptei și periculozitatea socială a infractorului,
pe de o parte, și durata sancțiunii și natura sa (privativă sau nu de
libertate), pe de altă parte. Mijloacele ce permit realizarea acestui obiectiv
sunt reprezentate de criteriile de individualizare expres indicate în art. 72 C.
pen., iar orice altă abatere de la judicioasa lor utilizare în procesul de
stabilire și aplicare a sancțiunii afectează temeinicia și legalitatea
hotărârilor judecătorești de condamnare.
În cauză, analiza obiectivă a probelor administrate,
pune în evidență caracterul just al sancțiunilor aplicate dar mai ales al modalității
de executare a acestora, Tribunalul acordând cuvenita semnificație unor
împrejurări ale dosarului, respectiv că inculpații C., F., M. nu posedă
antecedente penale, au manifestat deplină sinceritate, inculpatul C.B. este
încadrat în muncă și pozitiv caracterizat de unitatea unde își desfășoară
activitatea, astfel că privarea lor de libertate la prima încălcare a legii
penale ar avea consecințe extrem de nefavorabile, greu de evaluat, față de
circumstanțele reale ale faptelor și raportat la cele personale ale
inculpaților.
În sfârșit, ținând seama și de intervalul de timp
însumând un an de la comiterea faptelor și până la soluționarea apelului,
există suficiente temeiuri pentru a se considera că scopul pedepselor poate fi
atins și în condițiile suspendării sub supraveghere a executării acestora,
nefiind necesară privarea de libertate a celor trei inculpați sau majorarea
sancțiunilor și menținerea dispozițiilor art. 86
1
C. pen.
Așadar, sub acest aspect, s-a reținut că apelul
parchetului nu este fondat.
Calea de atac promovată de D.I.I.C.O.T. este însă
întemeiată sub un alt aspect, și anume sub acela al sumelor obținute în urma
valorificării drogurilor, cuantum ce trebuie confiscat conform art. 17 alin.
(3) din Legea nr. 143/2000.
În privința inculpatului C.D.B., Tribunalul Cluj a
dispus confiscarea sumei de 255 lei, ca fiind obținută în urma valorificării
drogurilor de risc.
Probele dosarului reliefează că această sumă a fost
eronat stabilită deoarece se impunea și confiscarea banilor obținuți de inculpatul
C. în urma vânzării drogurilor de risc către colaboratorul autorizat sub numele
de cod C.D., care a cumpărat de la inculpat următoarele cantități de droguri:
la data de 31 iulie 2009 cantitatea de 1,9 gr.hașiș cu suma de 120 lei; la data
de 3 august 2009 cantitatea de 2 gr.cannabis cu suma de 120 lei; la data de 6
august 2009 cantitatea de 1 gr. hașiș cu suma de 120 lei. De asemenea, la data
de 5 noiembrie 2009 colaboratorul autorizat sub numele de cod V.M. a cumpărat
de la inculpatul C. cantitatea de 0,7 gr. hașiș cu suma de 60 lei.
În aceste condiții, cuantumul ce trebuia să facă
obiectul confiscării de la inculpatul C. o reprezintă suma de 675 lei obținută
prin adiționarea a 420 lei (vânzări de droguri către colaboratorii autorizați
și care nu au fost avute în vedere de Tribunalul Cluj), alături de suma de 255
lei cu privire la care s-a pronunțat măsura de siguranță de către instanța de
fond.
Așa fiind, s-a admis ca fondat în baza art. 379 pct. 2
lit. a) C. proc. pen., apelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj, împotriva sentinței
penale nr. 234 din 25 mai 2010 a Tribunalului Cluj, pe care a desființat-o
numai cu privire la omisiunea confiscării si a sumei de 420 lei de la
inculpatul C.D.B.
Judecând cauza în aceste limite:
În baza art. 17 alin. (3) din Legea nr. 143/2000 s-a
dispus confiscarea de la inculpatul C.D.B. a sumei totale de 675 lei, suma
obținută in urma valorificării drogurilor de risc de către acesta.
Cu privire la apelurile declarate de către inculpații
B.M. și C.D.B., Curtea de Apel, examinând modul în care instanța de fond a
efectuat individualizarea pedepselor aplicate apelanților, constată că a
respectat toate regulile ce caracterizează stabilirea sancțiunilor, atât în ceea
ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări
concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile art. 72 C. pen.,
evidențiind gravitatea faptelor comise, prin prisma circumstanțelor reale
efective, dar și a circumstanțelor personale ale inculpaților, nu numai a celor
legate de comportamentul procesual, cât și a celor care vizează strict persoana
acestora, aprecierea fiind făcută fără o preeminență a vreunuia din criteriile
arătate, precum și consecințele pedepsei și a modalității de executare, prin
prisma funcțiilor unor asemenea sancțiuni (privativă de libertate pentru
inculpatul B. și prin suspendare sub supraveghere pentru inculpatul C.).
Cuantumul sancțiunilor cât și modalitățile de
executare a acestora pentru inculpații C. și B. nu se impune a fi redus față de
gravitatea faptelor comise, consecințele acestora, rezonanța în comunitate și a
reacției pe care societatea prin organele judiciare trebuie să o aibă, față de
săvârșirea unor asemenea infracțiuni.
Mai mult, pentru inculpatul B. care a comis faptele
din prezentul dosar în stare de recidivă postcondamnatorie, se impune
menținerea cuantumului pedepsei aplicat de prima instanță, prin privare de
libertate, deoarece se apreciază în mod judicios că acesta este singurul în
măsură să asigure realizarea scopurilor educativ și de exemplaritate ale
pedepsei, dându-i posibilitatea îndreptării atitudinii față de comiterea de
infracțiuni și resocializarea sa viitoare pozitivă, conform art. 52 C. pen.
În privința inculpatului C., menținerea modalității
de executare a pedepsei prin suspendare sub supraveghere, este bine aleasă și
în deplin acord cu dispozițiile art. 1 C. pen., ce prevăd că „legea penală
apără persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea, precum și
întreaga ordine de drept".
Nu în ultimul rând, respectarea de către inculpat a
măsurilor de supraveghere pe durata termenului de încercare va contribui la
conștientizarea de către acesta pe viitor, a consecințelor implicării sale în
activități cu caracter infracțional.
Pentru motivele ce preced, s-au respins ca nefondate
apelurile declarate de către inculpații B. și C. împotriva aceleiași hotărâri,
conform art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Împotriva Deciziei penale nr. 135/ A din 18 octombrie
2010 a Curții de Apel Cluj, în termen legal, s-a exercitat calea de atac
ordinară a recursului doar de către inculpatul C.B.D.
Singura solicitare din partea sa, în ultima cale de
atac ordinară ce i-a fost pusă la dispoziție, a vizat doleanța de a se face aplicarea
dispozițiile art. 81 C. pen. față de acesta.
Practic recurentul reia motivul de apel, de data
aceasta însă îmbrăcat în forma unui caz de casare - pct. 14 al art. 385
9
C. proc. pen.
Inculpatul C.D.B. a solicitat schimbarea modalității de
executare a pedepsei din suspendare sub supraveghere reglementată de art. 86 C.
pen. în suspendarea condiționată a acesteia prev.de art. 81 C. pen., învederând
în apărarea sa că nu posedă antecedente penale, este un tânăr respectuos, a denunțat
și facilitat identificarea a încă trei persoane, traficanți de droguri, de
către organele de urmărire penală, astfel că există toate argumentele că
reeducarea sa este posibilă și fără privare de libertate sau o sancțiune mai
aspră.
Instanța de recurs, examinând singurul recurs declarat,
prin prisma cazului de casare invocat, cu abordarea și a cazurilor de casare examinabile
din oficiu, ajunge la următoarele constatări:
Tribunalul Cluj a administrat materialul probator
indicat în rechizitoriul parchetului, pe baza căruia a reținut judicios starea
de fapt, vinovăția inculpaților, elementele constitutive ale infracțiunilor și
încadrarea juridică a acestora.
Potrivit art. 72 C. pen. la stabilirea și aplicarea
pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele
de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei
săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau
agravează răspunderea penală.
Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces
interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces
arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fîe rezultatul unui examen
obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și
criterii precis determinate.
Înscrierea în lege a criteriilor generale de
individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului
individualizării sancțiunii, așa încât respectarea acestuia este obligatorie
pentru instanță.
De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i
sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie
să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și
duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl
prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a
se îndrepta sub influența pedepsei.
Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și
scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă
individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este
destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile
socio-etice impuse de societate.
Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra
conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor
persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în
situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se
abține de la săvârșirea de infracțiuni.
Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în
executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și
făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna,
prin mărimea privațiunii, trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii și gradul
de vinovăție a făptuitorului.
Numai o pedeapsă justă și proporțională este de
natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția
specială și generală înscrise și în C. pen. român, art. 52 alin. (1), potrivit
căruia "scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni".
În privința inculpatului C.D.B. nu se poate ignora că
acesta în vârstă de 23 de ani la data comiterii infracțiunilor, este încadrat
în muncă și nu posedă antecedente penale.
În favoarea sa a fost reținută de către instanța de
fond aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, acesta în faza de urmărire
penală contribuind la facilitarea identificării și trimiterii în judecată a
altor persoane traficanți și consumatori de droguri.
De asemenea, actele din dosar atestă că cel în cauză
are o situație familială complexă, părinții au divorțat și întrucât tatăl său
decedând de curând, a rămas în grija mamei și a bunicilor paterni de care este
foarte atașat.
S-a depus o caracterizare extrajudiciară a
inculpatului C., din partea profesoarei pensionare G.E., "care atestă că
acesta este o persoană inteligentă cu reale aptitudini de receptare și
înțelegere a noului, un tânăr respectuos cu cei din jurul său, o fire modestă,
un bun coleg, sociabil, cu veritabile calități intelectuale". De asemenea,
în favoarea inculpatului C., s-a depus o recomandare din partea numitului D.C.,
fostul patron de la firma SC D.O., care îl descrie "ca pe o persoană
comunicativă și care își îndeplinea îndatoririle de serviciu cu
seriozitate". Nu în ultimul rând, la fila 78 s-a depus o caracterizare a
aceluiași inculpat de la firma SC L. SRL Cluj-Napoca și care relevă despre
acesta că este "harnic, punctual, dă dovadă de interes pentru munca
prestată, nefîind nevoie de indicații pentru a i se spune ce are de făcut. Este
atent cu mama lui și nevoile acesteia, s-a remarcat prin cuvintele de laudă
aduse ei, chiar dacă a trecut prin momente dificile. Dă dovadă de o atitudine
pozitivă, integrându-se în colectiv, este un angajat pe care și l-ar dori orice
firmă".
Atingerea dublului scop preventiv și educativ al
pedepsei, este esențial condiționată de caracterul adecvat al acesteia,
revenind, în mod obiectiv, instanței judecătorești datoria asigurării unui real
echilibru între gravitatea faptei și periculozitatea socială a infractorului,
pe de o parte, și durata sancțiunii și natura sa (privativă sau nu de
libertate), pe de altă parte. Mijloacele ce permit realizarea acestui obiectiv
sunt reprezentate de criteriile de individualizare expres indicate în art. 72 C.
pen., iar orice altă abatere de la judicioasa lor utilizare în procesul de
stabilire și aplicare a sancțiunii afectează temeinicia și legalitatea
hotărârilor judecătorești de condamnare. în cauză, analiza obiectivă a probelor
administrate, pune în evidență caracterul just al sancțiunilor aplicate dar mai
ales al modalității de executare a acestora, în sensul unei evaluări concrete a
criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile art. 72 C. pen., evidențiind
gravitatea faptelor comise, prin prisma circumstanțelor reale efective, dar și
a circumstanțelor personale ale inculpatului recurent, nu numai a celor legate
de comportamentul procesual, cât și a celor care vizează strict persoana sa,
aprecierea fiind făcută fără o preeminență a vreunuia din criteriile arătate,
precum și consecințele pedepsei și a modalității de executare, prin prisma
funcțiilor unor asemenea sancțiuni.
Cuantumul sancțiunilor cât și modalitățile de
executare a acestora pentru inculpatul C. nu se impune a fi schimbate față de
gravitatea faptelor comise, consecințele acestora, rezonanța în comunitate și a
reacției pe care societatea prin organele judiciare trebuie să o aibă, față de
săvârșirea unor asemenea infracțiuni.
În privința inculpatului C., menținerea modalității
de executare a pedepsei prin suspendare sub supraveghere, este bine aleasă și
în deplin acord cu dispozițiile art. 1 C. pen., ce prevăd că „legea penală
apără persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea, precum și
întreaga ordine de drept".
Nu în ultimul rând, respectarea de către inculpat a
măsurilor de supraveghere pe durata termenului de încercare va contribui la
conștientizarea de către acesta pe viitor, a consecințelor implicării sale în
activități cu caracter