ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 211/2011

Asupra recursului penal de față, Tribunalul Cluj prin sentința penală nr. 234 din 25 mai 2010, a condamnat pe inculpații: - C.D.B., fiul lui D. și M., la următoarele pedepse: - 1 an și 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen. - 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an și 5 luni închisoare. În temeiul art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen. - M.G.B., fiul lui G. și A., la pedeapsa de: - 1 an și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. În temeiul art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen. - F.A., fiul lui M. și D.M., la următoarele pedepse: - 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de introducere in țară fără drept de droguri de risc prev. de art. 3 alin. (1) Legea nr. 143/2000 cu aplic art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen.

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. - 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen. În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare. În temeiul art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen.

În baza art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, art. 53 pct. 2 lit. a), art. 64 lit. a) teza a II-a, art. 65 și art. 66 C. pen. s-a interzis inculpatului pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice. În temeiul art. 86 1 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului C.D.B. pe un termen de încercare de 5 ani și 5 luni, stabilit conform art. 86 2 C. pen., supravegherea urmând a fi încredințată Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj. În temeiul art. 86 1 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a pedepselor aplicate inculpaților M.G.

și F.A. pe câte un termen de încercare compus din 2 ani plus cuantumul pedepsei aplicate fiecărui inculpat, conform art. 86 2 C. pen. supravegherea urmând a fî încredințată Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Mureș. În temeiul art. 86 3 C. pen., pe durata termenului de încercare, inculpații C.D.B., M.G. și F.A. se vor supune următoarelor măsuri de supraveghere: - se vor prezenta la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj respectiv Tribunalul Mureș; - să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea; - să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; - să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență; În temeiul art. 359 C. proc.

pen. s-a atras atenția inculpaților asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, prev. de art. 86 4 C. pen. În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate. În temeiul art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaților C.D.B., M.G. și F.A., arestați preventiv în Penitenciarul Gherla, dacă nu sunt arestați în altă cauză. În temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedepsele aplicate inculpaților C.D.B., M.G. și F.A., timpul reținerii și al arestării preventive începând cu data de 07 noiembrie 2009 și până lăzi.

A fost condamnat inculpatul B.M., fiul lui I. și M., la următoarele pedepse: - 1 an și 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. - 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen. În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an și 5 luni închisoare.

În temeiul art. 83 C. pen. s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 118 din 09 iunie 2008 a Judecătoriei Huedin, definitivă la data de 20 iunie 2007 prin neapelare și adaugă la această pedeapsă, pedeapsa de 1 an și 5 luni închisoare aplicată prin prezenta, inculpatul urmând să execute pedeapsa de: - 3 ani și 3 luni închisoare. În temeiul art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen. În temeiul art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului B.M. În temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului B.M., timpul reținerii și al arestării preventive începând cu data de 07 noiembrie 2009 și până la zi.

În temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea specială a cantității de 43,1 gr. rezină de cannabis, rămasă în urma analizelor de laborator și aflată în prezent în Camera de corpuri delicte a I.G.P.R. În temeiul art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus distrugerea cantității de 43,1 gr. rezină de cannabis. În temeiul art. 17 alin. (3) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpatul C.D.B. a sumei de 255 RON și de la inculpatul B.M. a sumei de 980 RON, sume obținute în urma valorificării drogurilor de risc. În temeiul art. 191 alin. (2) C. proc. pen., au fost obligați inculpații C.D.B., M.G. și F.A. la plata a câte 1000 RON fiecare cheltuieli judiciare în favoarea statului și pe inculpatul B.M.

la plata sumei de 1300 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care suma de 300 lei onorariu apărător desemnat din oficiu va fi avansată din fondul special al M.J., Baroului Cluj- d-nei av. D.D.C. Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele: Prin rechizitoriul cu nr. 186/D/P/2009 al M.P. - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpaților C.D.B., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., deținere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., B.M., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., deținere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., M.G.B, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., deținere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și F.A., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., deținere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., introducere în țară fără drept de droguri de risc, prev. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 art. 33 lit. a) C. pen. În esență, prin actul de sesizare al instanței de judecată s-a reținut că, în cursul anului 2009 inculpatul C.B.D., în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a achiziționat de la diverse persoane cantitatea de aproximativ 10 gr cannabis și de aproximativ 45 gr.

rezină de canabis, droguri pe care parțial le-a folosit pentru consumul propriu iar restul l-a oferit gratuit sau contracost martorilor C.A.L., C.O.Ș., G.A.C., I.P., C.A., P.A.D., I.C., C.E., C.F.A., B.M., L.C., A.A.H.A.M. Inculpatul C.D.B. avea o relație de amiciție cu inculpatul B.M., acesta din urmă oferindu-i în mod repetat țigări confecționate artizanal, care conțineau hașiș, deseori consumate împreună, și vânzându-i în mod repetat aproximativ 6-7 gr hașiș cu 30-40 lei/gr. S-a mai arătat că inculpatul B.M. a oferit gratuit sau contracost, în mod repetat și în baza unei rezoluții infracționale unice, rezină de cannabis martorilor B.R.I., I.C.I. și C.F. În sarcina inculpatului F.A. și M.G.

s-a reținut prin actul de sesizare că în toamna anului 2009, în timp ce se aflau în Spania, au achiziționat circa 60 gr hașiș (10 „bile") pe care, la întoarcerea în țară din luna noiembrie 2009, inculpatul F. le-a înghițit fiind eliminate ulterior pe cale naturală. Parte din acestea (2 „bile") cei doi inculpați le-au consumat împreună în localitatea de domiciliu Tg. Mureș iar restul le-au transportat în localitatea Cluj-Napoca, la data de 7 noiembrie 2009, ocazie cu care au fost depistați de organele de poliție. Inculpații audiați au recunoscut învinuirea adusă atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței de judecată. Inculpatul C.D.B. și inculpatul B.M. au locuit în cursul anului 2009 pe raza localității Cluj-Napoca, având o relație de amiciție.

De asemenea, inculpatul B.M. îl cunoștea și pe inculpatul M.G.B., care locuiește în localitatea Tg. Mureș la fel ca și inculpatul F.A., aceștia din urmă cunoscându-se însă în Spania în toamna anului 2009. În virtutea relației de amiciție existente, în cursul anului 2009 inculpatul B.M. i-a remis în mod repetat inculpatului C.D.B. hașiș, uneori gratuit iar alteori contracost, cu 30-40 lei/gr. În repetate rânduri cei doi, uneori alături și de alte persoane, au consumat împreună țigări confecționate artizanal în care au incorporat o parte din hașișul oferit de inculpatul B.M. inculpatului C.D.B. Cealaltă parte din acest hașiș precum și cannabis procurat de la diverse persoane, inculpatul C.D.B.

a oferit-o cu titlu gratuit sau contracost către martorii C.A.L., C.O.Ș., G.A.C., I.P., C.A., P.A.D., I.C., C.E., C.F.A., B.M., L.C., A.A.H.A.M. Astfel, din declarația martorei C.A. (f. 91), a rezultat că în vara anului 2009, în timp ce se afla în localul R. din Cluj-Napoca, a cumpărat de la inculpatul C.D.B. o bucată de hașiș cu suma de 50 lei și că, în aceeași perioadă a mai consumat astfel de substanțe la domiciliul inculpatului C.D., de față fiind și martora B.L. căreia inculpatul C. i-a oferit să consume din țigara cu hașiș, aceasta refuzând. Din declarația martorei C.A.L. (f. 92), a rezultat că în cursul anului 2009, în repetate rânduri a primit gratuit de la inculpatul C.D.B. rezină de cannabis, substanță incorporată în țigări confecționate artizanal și pe care a consumat-o împreună cu inculpații C. și B. Din declarația martorei G.A.C.

(f. 93) a rezultat că în vara anului 2003, de 2-3 ori, în timp ce se afla în localul J. din localitatea Cluj-Napoca, inculpatul C.D.B. i-a oferit țigări care conțineau plante halucinogene iar din declarația martorului P.A.D. (f. 94) rezultă că în aceeași perioadă, inculpatul C.D.B. i-a oferit o țigară confecționată artizanal, conținând hașiș, pe care a fumat-o împreună cu inculpatul C. și martorul M.S. Martorul I.C. (f. 95) a arătat că în vara anului 2009 în localul R. din localitatea Cluj-Napoca, inculpații C. și B. i-au oferit în repetate rânduri hașiș, substanță incorporată în țigări confecționate artizanal și pe care le-au consumat împreună. Martorul B.R.I. (f. 96) a arătat că în vara anului 2009 a primit în mod repetat de la inculpatul B.M.

țigări cu hașiș pe care uneori le consuma împreună cu acesta și cu inculpatul C.D.B. sau alte persoane. De regulă, hașișul îl primea gratuit însă în schimbul oferirii acestor substanțe, martorul mai achita consumația sa și a inculpatului B. din diverse localuri sau nu mai solicita restituirea sumelor împrumutate inculpatului. Din declarația martorului C.E.M. (f. 97) a rezultat că a primit gratuit în vara anului 2009 de la inculpatul C.D.B. o țigară cu hașiș, pe care a consumat-o împreună cu acesta și încă o persoană necunoscută. Martora C.F.A. (f. 98) audiată în fața instanței de judecată a arătat că în vara anului 2009 a consumat împreună cu inculpații C. și B., țigări cu hașiș, oferite de către inculpatul C. Din spusele martorei, hașișul aparținea inculpatului B. iar după ce acesta era incorporat în țigări confecționate artizanal de către inculpatul C., fumau împreună.

Martorul C.O.Ș. (f. 157) a arătat că a cumpărat de la inculpatul C.D., în vara anului 2009, 1-2 gr. hașiș cu suma de 50 lei respectiv 30 lei. Din declarația martorei L.C. (f. 159) a rezultat că a primit de la inculpatul C.D.B., o dată gratuit și o dată contra a 70 lei cannabis și rezină de cannabis. Declarațiile martorilor se coroborează și cu declarațiile inculpaților C.D.B. și B.M. de recunoaștere a învinuirii aduse, atât cu privire la comiterea infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cât și de deținere de droguri fără drept pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000. De reținut că deși martorii G.A.C. și B.M. au susținut în fața instanței de judecată că substanțele oferite de către inculpatul C.D.B.

în cursul anului 2009 ar fi fost plante etnobotanice, legale la acel moment, aceste susțineri sunt contrazise de chiar declarațiile inculpatului C.D.B. care în faza de urmărire penală a arătat că substanța oferită și acestor martori a fost hașiș. În luna octombrie 2009 inculpatul F.A. s-a deplasat în Spania unde l-a cunoscut pe inculpatul M.G.B., ambii fiind din localitatea Tg. Mureș. Înainte de a reveni în țară, în luna noiembrie 2009, inculpații F.A. și M.G. au achiziționat de la o persoană necunoscută cantitatea de aproximativ 60 gr. hașiș (10 „bile") din care o mică parte au consumat împreună în Spania iar restul a fost înghițită de inculpatul F.A. înainte de plecarea din Spania și eliminată pe cale naturală după revenirea sa în Tg.

Mureș. Aproximativ 2 bile din cele introduse, în modalitatea descrisă mai sus, în țară, au fost împărțite între cei doi inculpați, restul bilelor de hașiș fiind ascunse de către inculpatul F.A. la ghena de gunoi din apropierea imobilului în care aceste locuiește. Din cele două bile, o parte au consumat-o inculpații F. și M., împreună cu persoane neidentifîcate, iar cealaltă parte, de aproximativ 9 gr., a fost remisă de inculpatul M.G.B., la data de 3 noiembrie 2009, inculpatului B.M., în timp ce se aflau în locuința inculpatului C.D.B. din localitatea Florești, județul Cluj. Cu această ocazie inculpatul C. a aflat că un prieten de-al inculpatului M.G.B. -inculpatul F.A. - mai deține astfel de substanțe interzise, astfel că, la un interval de câteva zile, inculpatul C. i-a cerut inculpatului B. să intermedieze obținerea de astfel de substanțe de la inculpatul F. În acest sens, inculpatul B.M.

a luat legătura telefonic cu inculpatul M.G. iar acesta din urmă, împreună cu inculpatul F.A., la data de 7 noiembrie 2009 s-au deplasat la Cluj-Napoca având asupra lor restul din cantitatea de hașiș adusă din Spania, de aproximativ 4 gr. Inculpații M.G. și F.A. s-au deplasat în Cluj-Napoca cu autoturismul aparținând martorului R.M., condus de acesta din urmă până în zona magazinului S. Inculpații M. și F. au lăsat cantitatea de hașiș adusă din Tg. Mureș în mașina aparținând martorului și au intrat în incinta magazinului S. unde s-au întâlnit cu inculpatul B.M., după care au fost interpelați de lucrători din cadrul B.C.C.O. Cluj-Napoca. Inculpații i-au condus pe lucrătorii din cadrul B.C.C.O.

la autoturismul aflat în parcare și în interiorul căruia s-au găsit substanțele interzise. În drept, faptele inculpaților, astfel cum au fost descrise anterior, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de deținere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 41 alin. (2) C. pen. și de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000 pentru inculpatul C.D.B.; ale infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

pentru inculpatul M.G.B.; ale infracțiunilor de introducere in țară fără drept de droguri de risc prev. de art. 3 alin. (1) Legea nr. 143/2000, de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de deținere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pentru inculpatul F.A. respectiv ale infracțiunilor de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen. și de deținere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen., pentru inculpatul B.M.

La individualizarea pedepselor ce s-au aplicat inculpaților, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 72 C. pen., respectiv gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, limitele legale de pedeapsă precum și reținerea dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000 față de inculpatul C.D.B., caracterul continuat al infracțiunii reținute și numărul actelor materiale, consecințele faptelor comise și foloasele obținute în urma desfășurării activităților de trafic de droguri (și doar în cazul inculpaților C. și B.), atitudinea procesuală adoptată de către toți inculpații, de recunoaștere și regret a faptelor precum și împrejurarea că inculpații se află la prima confruntare cu legea penală (cu excepția inculpatului B.M., acesta săvârșind faptele din prezenta cauză în condițiile recidivei postcondamnatorii prev. de art. 37 lit. a) C. pen.).

Față de aceste din urmă împrejurări, în favoarea inculpaților C., M. și F. instanța de judecată a reținut circumstanțe atenuante prev. de art. 74 lit. a) și c) C. pen. iar în favoarea inculpatului Bătinaș, cea prev. de art. 74 lit. a) și c) C. pen. Astfel, o pedeapsă de 1 an și 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen.

și o pedeapsă de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., aplicate inculpatului C.D.B., instanța de judecată a apreciat că sunt pedepse date cu respectarea criteriilor de individualizare prev. de art. 72 C. pen. și în măsură să asigure scopul pedepsei, prev. de art. 52 C. pen. Constatând că infracțiunile comise de către inculpații C.D.B., F.A. și B.M. sunt comise în concurs real, în temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., instanța a contopit pedepsele aplicate inculpaților în pedeapsa cea mai grea din cele aplicate, respectiv de 1 an și 5 luni închisoare inculpatului C.D.B., de 3 ani închisoare inculpatului F.A.

și de 1 an și 5 luni închisoare pentru inculpatul B.M. În temeiul art. 71 C. pen. instanța a interzis inculpaților drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen., iar în baza art 3 alin. (1) din Legea 143/2000, art. 53 pct. 2 lit. a), art. 64 lit. a) teza a II-a, art. 65 și art. 66 C. pen., având în vedere că durata pedepsei închisorii aplicate inculpatului F.A. este mai mare de 2 ani, instanța a interzis acestuia pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, ca pedeapsă complementară. În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepselor aplicate inculpaților C.D.B., M.G.B.

și F.A., având în vedere că inculpații sunt la prima confruntare cu legea penală precum și celelalte circumstanțe personale ale acestora, instanța de judecată a apreciat că starea de arest preventiv în s-au aflat pe parcursul judecății pe fond și pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru aceștia, în vederea prevenirii de noi infracțiuni, chiar și fără executare în regim de penitenciar. Față de acestea, constatând totodată că sunt îndeplinite și celelalte condiții prev. de art. 86 1 lit. a) și b) C. pen. instanța de judecată a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului C.D.B. pe un termen de încercare de 5 ani și 5 luni, stabilit conform art. 86 2 C. pen., supravegherea urmând a fi încredințată Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj precum și a pedepselor aplicate inculpaților M.G.

și F.A. pe câte un termen de încercare compus din 2 ani plus cuantumul pedepsei aplicate fiecărui inculpat, conform art. 86 2 C. pen., supravegherea urmând a fi încredințată Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Mureș. La stabilirea termenului de încercare pentru fiecare inculpat instanța de judecată a avut în vedere în special starea de fapt reținută în raport de fiecare dintre aceștia precum și amploarea activității infracționale. Pe durata termenului de încercare, inculpații C.D.B., M.G. și F.A. se vor supune măsurilor de supraveghere, conform art. 86 3 C. pen. În temeiul art. 359 C. proc. pen., instanța a atras atenția inculpaților asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, prev. de art. 86 4 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, instanța a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate. În temeiul art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. instanța de judecată a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaților C.D.B., M.G. și F.A., arestați preventiv în Penitenciarul Gherla, dacă nu sunt arestați în altă cauză. În temeiul art. 88 C. pen. instanța a dedus din pedepsele aplicate inculpaților C.D.B., M.G. și F.A., timpul reținerii și al arestării preventive începând cu data de 07 noiembrie 2009 și până lăzi. În temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 instanța a dispus confiscarea specială a cantității de 43,1 gr.

rezină de cannabis, rămasă în urma analizelor de laborator și aflată în prezent în Camera de corpuri delicte a I.G.P.R. În temeiul art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 instanța a dispus distrugerea cantității de 43,1 gr. rezină de cannabis. În temeiul art. 17 alin. (3) din Legea nr. 143/2000 instanța a dispus confiscarea de la inculpatul C.D.B. a sumei de 255 RON și de la inculpatul B.M. a sumei de 980 RON, sume obținute în urma valorificării drogurilor de risc, cuantum rezultat în urma probatoriului administrat. În temeiul art. 191 alin. (2) C. proc. pen. instanța a obligat pe inculpații C.D.B., M.G. și F.A. la plata a câte 1000 RON fiecare cheltuieli judiciare în favoarea statului și pe inculpatul B.M.

la plata sumei de 1300 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care suma de 300 lei onorariu apărător desemnat din oficiu a fost avansată din fondul special al M.J., Baroului Cluj - d-nei av. D.D.C. Împotriva soluției instanței de fond au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj și inculpații C.D.B. și B.M. Prin motivele scrise și orale Parchetul a solicitat admiterea căii de atac promovate și în principal schimbarea modalității de executare a pedepselor rezultante pentru inculpații C.D.B., M.G.B. și F.A. în sensul dispunerii privării de libertate a acestora, iar în subsidiar, majorarea cuantumului sancțiunilor aplicate acelorași inculpați, ca efect al înlăturării circumstanțelor atenuante eronat reținute în favoarea lor, cu menținerea dispozițiilor art. 86 1 și următoarele C. pen.

privind suspendarea executării sub supraveghere. Prin apelul său, inculpatul C.D.B. a solicitat schimbarea modalității de executare a pedepsei din suspendare sub supraveghere reglementată de art. 86 1 C. pen. în suspendarea condiționată a acesteia prev.de art. 81 C. pen., învederând în apărarea sa că nu posedă antecedente penale, a denunțat și facilitat identificarea a încă trei persoane, traficanți de droguri, de către organele de urmărire penală, astfel că există toate argumentele că reeducarea sa este posibilă și fără privare de libertate sau o sancțiune mai aspră. Inculpatul B.M. prin apelul declarat a apreciat că se impune acordarea unei mai mari eficiente circumstanțelor atenuante vizate de art. 74 C. pen.

cărora să li se dea un mai larg efect, cu consecința reducerii substanțiale a pedepsei rezultante, având în vedere că deși a mai fost confruntat cu legea penală, acea condamnare nu are legătură cu infracțiunea de trafic de droguri și atât atunci cât și în prezent a avut o atitudine sinceră și de cooperare cu organele judiciare, ceea ce justifică o asemenea solicitare. Curtea de Apel examinând apelurile declarate prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări: Cu privire la apelul Parchetului: Tribunalul Cluj a administrat materialul probator indicat în rechizitoriul parchetului, pe baza căruia a reținut judicios starea de fapt, vinovăția inculpaților, elementele constitutive ale infracțiunilor și încadrarea juridică a acestora.

Potrivit art. 72 C. pen. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate. Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării sancțiunii, așa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.

De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei. Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.

Sub aspectul individualizării pedepselor în speță, trebuie efectuată o justă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen., ținându-se cont de gradul de pericol social, în concret ridicat al faptelor comise agravat de circumstanțele reale ale săvârșirii lor, dar și de circumstanțele personale ale inculpaților C.D.B., M.G.B. și F.A., care au avut o atitudine sinceră cu privire la faptele comise, nu posedă antecedente penale, așa cum rezultă din fișele de cazier, au colaborat cu organele judiciare. Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni.

Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin mărimea privațiunii, trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție a făptuitorului. Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală înscrise și în C. pen. român, art. 52 alin. (1) - potrivit căruia "scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni". La individualizarea tratamentului penal, instanța de apel trebuie să efectueze o corectă analiză și evaluare a tuturor datelor concrete ale cazului, cât și a împrejurărilor săvârșirii faptelor, în raport cu criteriile prevăzute de art. 72 C. pen.

Pentru determinarea gradului de pericol social se ține cont de două etape. Mai întâi, se apreciază dacă gradul de pericol e suficient de ridicat pentru a fi în prezența unei infracțiuni. Apoi, se valorifică acest grad ținându-se cont de o scară de valori personală a fiecărui judecător. Orice sancțiune produce efecte diferite asupra fiecărui inculpat în parte, în funcție de caracteristicile biologice, psihologice sau sociologice ale acestuia. Dar, firește, în lumina criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., gravitatea concretă a unei activități infracționale trebuie stabilită consecutiv unui examen aprofundat și cuprinzător al tuturor elementelor interne, specifice faptei și făptuitorilor.

În cauză, Tribunalul Cluj printr-o aplicare și corelare judicioasă a prevederilor art. 74 lit. a) și c) C. pen., i-a condamnat pe inculpați la pedepse care se situează sub minimul special prevăzut de lege, sancțiuni apreciate de către instanța de apel ca adecvate pericolului social concret al faptelor și făptuitorilor. Aplicarea unor pedepse în regim de detenție pentru inculpații C., M. și F., sau înlăturarea circumstanțelor atenuante recunoscute în favoarea lor de către prima instanță, operațiune ce ar determina sancțiuni mai aspre, relevă caracterul inadecvat al unor asemenea pedepse, ce ar genera serioase rezerve în legătură cu posibilitățile reale a scopului preventiv și educativ prevăzut de lege.

Examinarea probelor administrate confirmă justețea concluziei instanței de fond relativ la existenta infracțiunilor de trafic de droguri de risc și deținerea lor pentru consum propriu sau introducerea în țară fără drept de droguri de risc (pentru inculpatul F.A.), a contextului în care faptele au fost comise, urmările produse, sumele de bani obținute în urma valorificării drogurilor. În egală măsură însă, analiza actelor și lucrărilor dosarului relevă o suită întreagă de alte aspecte a căror justă cuantificare, este în măsură să orienteze instanța de apel în menținerea unei modalități de executare a pedepselor neprivative de libertate față de inculpați, aceea a suspendării executării sancțiunii sub supraveghere conform art. 86 1 C. pen.

Astfel, în privința inculpatului C.D.B. nu se poate ignora că acesta în vârstă de 23 de ani la data comiterii infracțiunilor, este încadrat în muncă și nu posedă antecedente penale. În favoarea sa, a fost reținută de către instanța de fond aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, acesta în faza de urmărire penală contribuind la facilitarea identificării și trimiterii în judecată a altor persoane traficanți și consumatori de droguri. De asemenea, actele din dosarul instanței de apel atestă că cel în cauză are o situație familială complexă, părinții au divorțat și întrucât tatăl său decedând de curând, a rămas în grija mamei și a bunicilor paterni de care este foarte atașat. La fila 76 dos.

Curte, s-a depus o caracterizare extrajudiciară a inculpatului C., din partea profesoarei pensionare G.E., "care atestă că acesta este o persoană inteligentă cu reale aptitudini de receptare și înțelegere a noului, un tânăr respectuos cu cei din jurul său, o fire modestă, un bun coleg, sociabil, cu veritabile calități intelectuale". De asemenea, în favoarea inculpatului C., s-a depus o recomandare din partea numitului D.C., fostul patron de la firma SC D.O., care îl descrie "ca pe o persoană comunicativă și care își îndeplinea îndatoririle de serviciu cu seriozitate". Nu în ultimul rând, la fila 78 s-a depus o caracterizare a aceluiași inculpat de la firma SC L. SRL Cluj-Napoca, unitate unde apelantul își desfășoară activitatea în prezent și care relevă despre acesta că este "harnic, punctual, dă dovadă de interes pentru munca prestată, nefiind nevoie de indicații pentru a i se spune ce are de făcut.

Este atent cu mama lui și nevoile acesteia, s-a remarcat prin cuvintele de laudă aduse ei, chiar dacă a trecut prin momente dificile. Dă dovadă de o atitudine pozitivă, integrându-se în colectiv, este un angajat pe care și l-ar dori orice firmă". în același sens declară la fila 79 dos.apel, despre inculpat și prof. B.L. Se reține că a traficat și a deținut pentru consum propriu cantitatea de 55 gr. hașiș, activitatea infracțională fiind desfășurată în perioada iulie-noiembrie 2009. În privința inculpatului M.G.B., prima instanță a reținut circumstanțele atenuante vizate de art. 74 lit. a) și c) C. pen., ca de altfel în privința tuturor făptuitorilor din prezenta speță.

La dozarea și individualizarea pedepselor cât și a modalității de executare a acestora, instanțele trebuie să țină seama de cantitățile de droguri traficate, urmările produse, sumele de bani obținute în urma valorificării acestora, perioada de timp în care s-a derulat activitatea infracțională, caracterul continuat sau nu, al infracțiunii. Probele dosarului nu evidențiază că inculpații C., M. și F. s-au ocupat în mod organizat, vreme îndelungată de săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri, ele atestând din contră, că faptele din prezenta cauză au un caracter accidental, ținând de anturajul negativ al inculpaților, de vârsta tânără a acestora, ce demonstrează lipsa experienței de viață și nereprezentarea consecințelor nocive ce pot surveni pentru viața și libertatea lor, în cazul antrenării acestora în asemenea grupuri infracționale.

Infracțiunile de trafic de droguri de risc și deținerea de asemenea substanțe pentru consum propriu, au fost comise pe o perioadă de 5 luni, având un caracter continuat. Obiectul infracțiunii de trafic de droguri l-a constituit cantitatea de 60 gr. hașiș. Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei, este esențial condiționată de caracterul adecvat al acesteia, revenind, în mod obiectiv, instanței judecătorești datoria asigurării unui real echilibru între gravitatea faptei și periculozitatea socială a infractorului, pe de o parte, și durata sancțiunii și natura sa (privativă sau nu de libertate), pe de altă parte. Mijloacele ce permit realizarea acestui obiectiv sunt reprezentate de criteriile de individualizare expres indicate în art. 72 C. pen., iar orice altă abatere de la judicioasa lor utilizare în procesul de stabilire și aplicare a sancțiunii afectează temeinicia și legalitatea hotărârilor judecătorești de condamnare.

În cauză, analiza obiectivă a probelor administrate, pune în evidență caracterul just al sancțiunilor aplicate dar mai ales al modalității de executare a acestora, Tribunalul acordând cuvenita semnificație unor împrejurări ale dosarului, respectiv că inculpații C., F., M. nu posedă antecedente penale, au manifestat deplină sinceritate, inculpatul C.B. este încadrat în muncă și pozitiv caracterizat de unitatea unde își desfășoară activitatea, astfel că privarea lor de libertate la prima încălcare a legii penale ar avea consecințe extrem de nefavorabile, greu de evaluat, față de circumstanțele reale ale faptelor și raportat la cele personale ale inculpaților.

În sfârșit, ținând seama și de intervalul de timp însumând un an de la comiterea faptelor și până la soluționarea apelului, există suficiente temeiuri pentru a se considera că scopul pedepselor poate fi atins și în condițiile suspendării sub supraveghere a executării acestora, nefiind necesară privarea de libertate a celor trei inculpați sau majorarea sancțiunilor și menținerea dispozițiilor art. 86 1 C. pen. Așadar, sub acest aspect, s-a reținut că apelul parchetului nu este fondat. Calea de atac promovată de D.I.I.C.O.T. este însă întemeiată sub un alt aspect, și anume sub acela al sumelor obținute în urma valorificării drogurilor, cuantum ce trebuie confiscat conform art. 17 alin. (3) din Legea nr. 143/2000.

În privința inculpatului C.D.B., Tribunalul Cluj a dispus confiscarea sumei de 255 lei, ca fiind obținută în urma valorificării drogurilor de risc. Probele dosarului reliefează că această sumă a fost eronat stabilită deoarece se impunea și confiscarea banilor obținuți de inculpatul C. în urma vânzării drogurilor de risc către colaboratorul autorizat sub numele de cod C.D., care a cumpărat de la inculpat următoarele cantități de droguri: la data de 31 iulie 2009 cantitatea de 1,9 gr.hașiș cu suma de 120 lei; la data de 3 august 2009 cantitatea de 2 gr.cannabis cu suma de 120 lei; la data de 6 august 2009 cantitatea de 1 gr. hașiș cu suma de 120 lei. De asemenea, la data de 5 noiembrie 2009 colaboratorul autorizat sub numele de cod V.M.

a cumpărat de la inculpatul C. cantitatea de 0,7 gr. hașiș cu suma de 60 lei. În aceste condiții, cuantumul ce trebuia să facă obiectul confiscării de la inculpatul C. o reprezintă suma de 675 lei obținută prin adiționarea a 420 lei (vânzări de droguri către colaboratorii autorizați și care nu au fost avute în vedere de Tribunalul Cluj), alături de suma de 255 lei cu privire la care s-a pronunțat măsura de siguranță de către instanța de fond. Așa fiind, s-a admis ca fondat în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., apelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj, împotriva sentinței penale nr. 234 din 25 mai 2010 a Tribunalului Cluj, pe care a desființat-o numai cu privire la omisiunea confiscării si a sumei de 420 lei de la inculpatul C.D.B.

Judecând cauza în aceste limite: În baza art. 17 alin. (3) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpatul C.D.B. a sumei totale de 675 lei, suma obținută in urma valorificării drogurilor de risc de către acesta. Cu privire la apelurile declarate de către inculpații B.M.

și C.D.B., Curtea de Apel, examinând modul în care instanța de fond a efectuat individualizarea pedepselor aplicate apelanților, constată că a respectat toate regulile ce caracterizează stabilirea sancțiunilor, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile art. 72 C. pen., evidențiind gravitatea faptelor comise, prin prisma circumstanțelor reale efective, dar și a circumstanțelor personale ale inculpaților, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor care vizează strict persoana acestora, aprecierea fiind făcută fără o preeminență a vreunuia din criteriile arătate, precum și consecințele pedepsei și a modalității de executare, prin prisma funcțiilor unor asemenea sancțiuni (privativă de libertate pentru inculpatul B. și prin suspendare sub supraveghere pentru inculpatul C.).

Cuantumul sancțiunilor cât și modalitățile de executare a acestora pentru inculpații C. și B. nu se impune a fi redus față de gravitatea faptelor comise, consecințele acestora, rezonanța în comunitate și a reacției pe care societatea prin organele judiciare trebuie să o aibă, față de săvârșirea unor asemenea infracțiuni. Mai mult, pentru inculpatul B. care a comis faptele din prezentul dosar în stare de recidivă postcondamnatorie, se impune menținerea cuantumului pedepsei aplicat de prima instanță, prin privare de libertate, deoarece se apreciază în mod judicios că acesta este singurul în măsură să asigure realizarea scopurilor educativ și de exemplaritate ale pedepsei, dându-i posibilitatea îndreptării atitudinii față de comiterea de infracțiuni și resocializarea sa viitoare pozitivă, conform art. 52 C. pen.

În privința inculpatului C., menținerea modalității de executare a pedepsei prin suspendare sub supraveghere, este bine aleasă și în deplin acord cu dispozițiile art. 1 C. pen., ce prevăd că „legea penală apără persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea, precum și întreaga ordine de drept". Nu în ultimul rând, respectarea de către inculpat a măsurilor de supraveghere pe durata termenului de încercare va contribui la conștientizarea de către acesta pe viitor, a consecințelor implicării sale în activități cu caracter infracțional. Pentru motivele ce preced, s-au respins ca nefondate apelurile declarate de către inculpații B. și C. împotriva aceleiași hotărâri, conform art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. Împotriva Deciziei penale nr. 135/ A din 18 octombrie 2010 a Curții de Apel Cluj, în termen legal, s-a exercitat calea de atac ordinară a recursului doar de către inculpatul C.B.D. Singura solicitare din partea sa, în ultima cale de atac ordinară ce i-a fost pusă la dispoziție, a vizat doleanța de a se face aplicarea dispozițiile art. 81 C. pen. față de acesta. Practic recurentul reia motivul de apel, de data aceasta însă îmbrăcat în forma unui caz de casare - pct. 14 al art. 385 9 C. proc. pen. Inculpatul C.D.B. a solicitat schimbarea modalității de executare a pedepsei din suspendare sub supraveghere reglementată de art. 86 C. pen.

în suspendarea condiționată a acesteia prev.de art. 81 C. pen., învederând în apărarea sa că nu posedă antecedente penale, este un tânăr respectuos, a denunțat și facilitat identificarea a încă trei persoane, traficanți de droguri, de către organele de urmărire penală, astfel că există toate argumentele că reeducarea sa este posibilă și fără privare de libertate sau o sancțiune mai aspră. Instanța de recurs, examinând singurul recurs declarat, prin prisma cazului de casare invocat, cu abordarea și a cazurilor de casare examinabile din oficiu, ajunge la următoarele constatări: Tribunalul Cluj a administrat materialul probator indicat în rechizitoriul parchetului, pe baza căruia a reținut judicios starea de fapt, vinovăția inculpaților, elementele constitutive ale infracțiunilor și încadrarea juridică a acestora.

Potrivit art. 72 C. pen. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fîe rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate. Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării sancțiunii, așa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.

De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei. Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.

Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni. Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin mărimea privațiunii, trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție a făptuitorului. Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală înscrise și în C. pen.

român, art. 52 alin. (1), potrivit căruia "scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni". În privința inculpatului C.D.B. nu se poate ignora că acesta în vârstă de 23 de ani la data comiterii infracțiunilor, este încadrat în muncă și nu posedă antecedente penale. În favoarea sa a fost reținută de către instanța de fond aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, acesta în faza de urmărire penală contribuind la facilitarea identificării și trimiterii în judecată a altor persoane traficanți și consumatori de droguri. De asemenea, actele din dosar atestă că cel în cauză are o situație familială complexă, părinții au divorțat și întrucât tatăl său decedând de curând, a rămas în grija mamei și a bunicilor paterni de care este foarte atașat.

S-a depus o caracterizare extrajudiciară a inculpatului C., din partea profesoarei pensionare G.E., "care atestă că acesta este o persoană inteligentă cu reale aptitudini de receptare și înțelegere a noului, un tânăr respectuos cu cei din jurul său, o fire modestă, un bun coleg, sociabil, cu veritabile calități intelectuale". De asemenea, în favoarea inculpatului C., s-a depus o recomandare din partea numitului D.C., fostul patron de la firma SC D.O., care îl descrie "ca pe o persoană comunicativă și care își îndeplinea îndatoririle de serviciu cu seriozitate". Nu în ultimul rând, la fila 78 s-a depus o caracterizare a aceluiași inculpat de la firma SC L. SRL Cluj-Napoca și care relevă despre acesta că este "harnic, punctual, dă dovadă de interes pentru munca prestată, nefîind nevoie de indicații pentru a i se spune ce are de făcut.

Este atent cu mama lui și nevoile acesteia, s-a remarcat prin cuvintele de laudă aduse ei, chiar dacă a trecut prin momente dificile. Dă dovadă de o atitudine pozitivă, integrându-se în colectiv, este un angajat pe care și l-ar dori orice firmă". Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei, este esențial condiționată de caracterul adecvat al acesteia, revenind, în mod obiectiv, instanței judecătorești datoria asigurării unui real echilibru între gravitatea faptei și periculozitatea socială a infractorului, pe de o parte, și durata sancțiunii și natura sa (privativă sau nu de libertate), pe de altă parte. Mijloacele ce permit realizarea acestui obiectiv sunt reprezentate de criteriile de individualizare expres indicate în art. 72 C. pen., iar orice altă abatere de la judicioasa lor utilizare în procesul de stabilire și aplicare a sancțiunii afectează temeinicia și legalitatea hotărârilor judecătorești de condamnare.

în cauză, analiza obiectivă a probelor administrate, pune în evidență caracterul just al sancțiunilor aplicate dar mai ales al modalității de executare a acestora, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile art. 72 C. pen., evidențiind gravitatea faptelor comise, prin prisma circumstanțelor reale efective, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatului recurent, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor care vizează strict persoana sa, aprecierea fiind făcută fără o preeminență a vreunuia din criteriile arătate, precum și consecințele pedepsei și a modalității de executare, prin prisma funcțiilor unor asemenea sancțiuni.

Cuantumul sancțiunilor cât și modalitățile de executare a acestora pentru inculpatul C. nu se impune a fi schimbate față de gravitatea faptelor comise, consecințele acestora, rezonanța în comunitate și a reacției pe care societatea prin organele judiciare trebuie să o aibă, față de săvârșirea unor asemenea infracțiuni. În privința inculpatului C., menținerea modalității de executare a pedepsei prin suspendare sub supraveghere, este bine aleasă și în deplin acord cu dispozițiile art. 1 C. pen., ce prevăd că „legea penală apără persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea, precum și întreaga ordine de drept". Nu în ultimul rând, respectarea de către inculpat a măsurilor de supraveghere pe durata termenului de încercare va contribui la conștientizarea de către acesta pe viitor, a consecințelor implicării sale în activități cu caracter