ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 885/2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 885/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursurilor

penale de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 261 din 4 iunie 2010

a Tribunalului Cluj a fost condamnat inculpatul T.L. la:

- 1 an și 4 luni

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc

prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen. cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 lit. a) și c)

C. pen., art. 76 lit. d) C. pen.;

- 2 ani și 6 luni

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc

prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen. cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 lit. a) și c)

C. pen., art. 76 lit. b) C. pen.;

- 2 luni închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc fără drept pentru

consum propriu prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 16 din Legea nr.

143/2000, art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen.;

- 10 (zece) luni

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de mare risc

fără drept pentru consum propriu prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr.

143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 16 din Legea

nr. 143/2000, art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen.

În temeiul art. 33

lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai

grea de 2 ani și 6 luni închisoare.

În temeiul art. 71 C.

pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a

II-a C. pen.

În baza art. 2 alin.

(1) și (2) din Legea nr. 143/2000, art. 53 pct. 2 lit. a), art. 64 lit. a) teza

a II-a, art. 65 și art. 66 C. pen., s-a interzis inculpatului pe o durată de 5

ani după executarea pedepsei principale exercitarea dreptului de a fi ales în

autoritățile publice sau în funcții elective publice, cu aplicarea art. 35

alin. (3) C. pen.

În temeiul art. 88 C.

pen. s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului, timpul reținerii

și al arestării preventive începând cu data de 7 iunie 2009 și până la data de

14 octombrie 2009.

În temeiul art. 11

pct. 2 lit. a), art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul T.L.

sub aspectul săvârșirii infracțiunii de inițiere și constituire de grup

infracțional organizat constituit în vederea comiterii unei infracțiuni grave

și urmat de comiterea unei astfel de infracțiuni prevăzută de art. 7 alin. (1)

și alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

În temeiul art. 861

C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a pedepsei

aplicate inculpatului T.L. pe un termen de încercare de 5 ani și 6 luni,

stabilit conform art. 862 C. pen., supravegherea urmând a fi încredințată

Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sibiu.

În temeiul art. 863

C. pen., pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune

următoarelor măsuri de supraveghere:

- se va prezenta la

datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sibiu;

- să anunțe în

prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice

deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

- să comunice și să

justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice

informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență;

În temeiul art. 359

C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a

suspendării executării pedepsei sub supraveghere, prevăzute de art. 864 C. pen.

În temeiul art. 71

alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei

s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii aplicate.

În temeiul art. 350

C. proc. pen., s-a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara

luată față de inculpatul T.L., fără încuviințarea instanței de judecată, până

la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

În temeiul art. 17

alin. (3) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea de la inculpatul T.L.

a sumei de 590 RON, sumă obținută în urma valorificării drogurilor de risc.

În temeiul art. 191

alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul T.L. la plata sumei de 2.000

RON cheltuieli judiciare în favoarea statului.

În temeiul art. 192

alin. (3) C. proc. pen., restul cheltuielilor judiciare a rămas în sarcina

statului.

Analizând actele de

la dosarul cauzei, instanța a reținut că în anul 2007, inculpatul T.L. era

student în localitatea Cluj-Napoca, urmând cursurile Facultății de Construcții

din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca. În acea perioadă inculpatul a

devenit consumator de droguri de risc - cannabis și rezină de cannabis - și,

după ce l-a cunoscut prin intermediul prietenei sale pe numitul O.V. (martor în

prezenta cauză și inculpat în Dosarul cu nr. 1548/117/2008 al Tribunalului

Cluj) cu care s-a împrietenit, și droguri de mare risc - comprimate de ecstasy

și cocaină.

Inculpatul T.L. este

din localitatea Mediaș și cu ocazia deplasării sale din Cluj-Napoca în

localitatea de domiciliu, în cursul anului 2007, de la numiții "M."

și "C.", respectiv de la martorul D.T., acesta își procura droguri de

risc și de mare risc, pentru consumul său propriu sau pentru a fi vândute către

alte persoane.

Astfel, din

declarația martorului D.T. a rezultat că în cursul anului 2007 sau 2008, în

schimbul unei cantități de 10 - 15 grame hașiș primită de la inculpat, i-a

remis acestuia 30 pastile de ecstasy. De asemenea, în aceeași perioadă martorul

a consumat de mai multe ori hașiș împreună cu inculpatul, hașiș care aparținea

inculpatului. A mai arătat martorul că de la un prieten comun al său și al

inculpatului, a aflat că acesta din urmă și-a procurat de la numitul

"M." din Mediaș, o oarecare cantitate de hașiș.

De asemenea, din

declarația martorului D.R. a rezultat că a achiziționat de la inculpatul T.L.,

gratuit sau contracost, de aproximativ 10 ori, hașiș, achitând aproximativ 20 -

30 RON/gram, iar din declarația martorului B.M.C. rezultă că în cursul anului

2007 a consumat împreună cu inculpatul și cu martorul O.V. o țigară conținând

hașiș, că a cumpărat de la inculpat în aceeași perioadă 1 gram de hașiș cu suma

de 40 - 60 RON/gram, precum și o pastilă de ecstasy, fără a putea preciza suma

achitată.

Din declarația

martorului A.E., dată în faza de urmărire penală, a rezultat că acest martor a

cumpărat de aproximativ 20 de ori hașiș de la inculpatul T.L. cu câte 50

RON/gram.

De asemenea, din

declarația martorului T.S.A. a rezultat că inculpatul T.L. i-a vândut în luna

decembrie 2007, 3 pastile de ecstasy cu suma de 30 - 50 RON/pastilă, în timp ce

se afla în locuința martorului I.S., ocazie cu care și acesta din urmă a

cumpărat 7 pastile de ecstasy, aspect confirmat de acest martor prin declarația

dată în cauză.

Din declarația

martorului O.V. a rezultat că în cursul anului 2007, în repetate rânduri a

consumat împreună cu inculpatul droguri, respectiv ecstasy, cannabis și rezină

de cannabis, acestea aparținând uneori martorului, alteori inculpatului. Din

declarația aceluiași martor rezultă că știe că inculpatul T.L., în aceeași

perioadă, a oferit și altor persoane, asemenea droguri, gratuit sau contracost.

Declarațiile

martorilor de mai sus se coroborează cu declarația inculpatului T.L. care a

recunoscut atât consumul de droguri de risc - cannabis și rezină de cannabis și

de mare risc - ecstasy - cât și oferirea de droguri de mare risc sau de risc

către martorii sus indicați. De remarcat că inculpatul T.L. în declarația dată

a confirmat aspecte care îl incriminează, în raport cu acești martori, aceștia

încercând să minimalizeze atât cantitatea drogurilor achiziționate de la

inculpat cât și natura acestora (de exemplu martorii D.T., B.M.C.).

Față de aceste

mijloace de probă, instanța a apreciat ca fiind dovedită învinuirea adusă

inculpatului T.L. în ceea ce privește comiterea infracțiunii prevăzute de art.

4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen., art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, art. 41 alin. (2) C. pen.,

actele materiale reținute fiind în raport cu martorii mai sus indicați.

În ceea ce privește

celelalte persoane indicate în actul de sesizare al instanței de judecată și cu

privire la care s-a reținut caracterul continuat al infracțiunii prevăzută de

art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, instanța a reținut că față de

mijloacele de probă administrate nu a rezultat nici că inculpatul T.L. le-ar fi

oferit gratuit sau contracost droguri de risc sau de mare risc și nici că

drogurile achiziționate de către acești martori de la alte persoane ar fi

provenit de la inculpatul T.L., astfel că aceste acte materiale nu vor fi

reținute în sarcina inculpatului în cuprinsul infracțiunii continuate de trafic

de droguri prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000.

Nu au putut fi

reținute apărările inculpatului T.L. în sensul că în cauză nu sunt întrunite

elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc

întrucât nu s-a făcut dovada că respectivele substanțe la care au făcut referire

martorii ca fiind achiziționate de la inculpat, ar consta efectiv în substanțe

interzise de lege, în condițiile în care chiar inculpatul a arătat că

substanțele distribuite erau pastile ecstasy, droguri de mare risc.

În ceea ce privește

infracțiunea de inițiere și constituire de grup infracțional organizat

constituit în vederea comiterii unei infracțiuni grave urmat de comiterea unei

astfel de infracțiuni, prevăzută de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr.

39/2003 reținută, de asemenea, în sarcina inculpatului, de către organele de

urmărire penală, instanța a apreciat că în cauză nu sunt întrunite elementele

constitutive ale acestei infracțiuni.

Astfel, potrivit art.

7 din Legea nr. 39/2003 coroborat cu art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003

constituie infracțiune inițierea sau constituirea unui grup infracțional

organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup,

prin grup infracțional organizat înțelegându-se grupul structurat, format din

trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod

coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a

obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau un alt beneficiu

material; nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în

scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are

continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii

săi în cadrul grupului.

În prezenta cauză, în

sarcina inculpatul T.L. s-a reținut că împreună cu O.V., I.S., T.S.A., T.A.N.

și M.A. ar fi constituit un grup infracțional organizat, rolul inculpatului

fiind acela de a procura pastile ecstasy în principal, dar și hașiș și care

ulterior urmau a fi valorificate prin intermediul celorlalți membrii către alte

persoane. S-a reținut că liderul grupului a fost O.V., că M.A., aflat în

Spania, avea rolul de a trimite în țară colete cu hașiș, colete ridicate

ulterior de către I.S., care din dispoziția liderului, le livra către diverse

persoane. Rolul lui T.S.A. și T.A.N. era acela de a găsi persoane interesate în

cumpărarea de droguri.

Inculpatul l-a

cunoscut pe O.V. așa cum s-a arătat anterior, în cursul anului 2007 prin

intermediul colegelor de apartament de atunci ale inculpatului, între cei doi

legându-se o relație de amiciție, iar pe T.S. și I.S. inculpatul T.L. i-a

cunoscut în toamna anului 2007 prin intermediul lui O.V.. Pe T.A.N. și M.A.,

inculpatul nu îi cunoaște.

Din declarațiile

inculpatului coroborate cu ale martorilor de mai sus, precum și ale martorelor

P.I.O. și P.A., a rezultat că în contextul în care inculpatul era amic cu O.V.,

amândoi fiind consumatori de droguri, aceștia se întâlneau frecvent în cluburi

sau la cafenea și că aceștia singuri sau cu alte persoane consumau droguri aparținând

fie inculpatului, fie lui O.V.. În cadrul relațiilor cu O.V., acesta fiind

prieten și cu I.S. și T.S., inculpatul se întâlnea sporadic și cu aceștia, de

asemenea consumatori de droguri, contactele în legătură cu drogurile fiind

reliefate cu ocazia analizării declarațiilor acestor din urmă martori.

Din declarațiile

martorilor K.A., K.P.I., M.M.A., N.I.M., B.I.M., C.M.G., T.D. audiați în fața

instanței de judecată și indicați în actul de sesizare ca fiind parte din

persoanele care au beneficiat de droguri prin intermediul grupului infracțional

organizat, constituit din persoanele indicate anterior, rezultă că pe

inculpatul T.L. nu îl cunosc nici după nume, nici după porecla de

"L." și nici după fizionomie. De asemenea, parte din acești martori

au arătat că au achiziționat în cursul anului 2007 droguri de risc și pastile

ecstasy de la O.V., T.S., I.S. ori T.A., însă au precizat că nu știu de unde

aveau aceștia drogurile. De asemenea, unii dintre acești martori au precizat că

drogurile nu le solicitau doar de la unul dintre sus-numiții, ci de la oricare,

și nici nu s-a întâmplat ca vreodată să solicite droguri de la unul dintre

aceștia și să fie trimis la altul dintre ei pentru a lua drogul sau să discute

de preț cu vreunul și banii să-i remită altuia (potrivit acuzării, fiecare

membru din cadrul grupului avea o "specializare" - de a găsi persoane

interesate să cumpere droguri, de a negocia prețul, de a livra drogul).

Față de aceste

mijloace de probă administrate, instanța a reținut că în cauză nu s-a dovedit în

mod cert constituirea de către inculpat a unui grup infracțional organizat, în

sensul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 39/2003 ori aderarea acestuia la

un astfel de grup și nici rolul său de a furniza pastile de ecstasy și hașiș

acestuia pentru ca ulterior drogurile să fie comercializate către persoanele

indicate în actul de sesizare, parte audiate în cauză în calitate de martori.

Relațiile dintre

inculpat și ceilalți membri menționați ca făcând parte din grupul infracțional

organizat, în legătură cu drogurile, au fost reciproce și sporadice,

insuficiente pentru a reține un rol al inculpatului, bine stabilit, de

furnizare de droguri pentru valorificarea ulterioară a acestora de către

ceilalți membrii ori acționarea coordonată a acestuia, după reguli bine

stabilite.

Este de reținut și

că, sub aspectul laturii subiective, existența unui grup infracțional

organizat, presupune o coeziune psihică între membrii grupului, fiecare

cunoscând rolul său și al celorlalți în cadrul grupului, reguli bine stabilite

și acționarea coordonată a tuturor membrilor. Or, din declarațiile martorilor

audiați rezultă că membrii grupului nu se cunoșteau toți între ei și nici nu

efectuau fiecare activități fixe, bine stabilite, ci dimpotrivă, își remiteau

reciproc substanțe interzise, pe care uneori, le remiteau gratuit sau

contracost și altor persoane din cercul lor de prieteni.

Concluzionând, față

de cele de mai sus, instanța a apreciat că în cauză nu sunt întrunite

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) și (3)

din Legea nr. 39/2003, atât sub aspectul laturii obiective, astfel cum s-a

arătat mai sus cât și sub aspectul laturii subiective, urmând a se dispune

achitarea inculpatului T.L. în raport cu această infracțiune.

La individualizarea

pedepselor ce s-au aplicat inculpatului, instanța de judecată a avut în vedere

dispozițiile art. 72 C. pen., respectiv gradul ridicat de pericol social al

faptelor comise, limitele legale de pedeapsă, prin reținerea art. 16 din Legea

nr. 143/2000, natura drogurilor deținute de către inculpat, numărul actelor

materiale reținute în sarcina sa, dar și persoana inculpatului care nu are

antecedente penale și care a recunoscut parțial învinuirea adusă. Aceste din

urmă împrejurări instanța le-a reținut ca circumstanțe atenuante în favoarea

inculpatului conform art. 74 lit. a) și c) C. pen.

Împotriva acestei

soluții au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj și inculpatul T.L..

Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj

a criticat hotărârea atacată ca fiind nelegală referitor la soluția de achitare

a inculpatului pentru comiterea infracțiunii de inițiere și constituire de grup

infracțional organizat în vederea comiterii unei infracțiuni grave și urmat de

comiterea unei astfel de infracțiuni prevăzută de art. 7 alin. (1) și alin. (3)

din Legea nr. 39/2003, precum și pentru netemeinicie raportat la cuantumul

pedepselor aplicate și modalitatea de executare a sancțiunii.

În motivarea apelului

s-a arătat că în cauză s-au administrat suficiente probe din care rezultă

indubitabil că rolul inculpatului în cadrul grupului a fost acela de a furniza

droguri de mare risc, dar și droguri de risc, că inculpatul a desfășurat aceste

activități la cererea inculpatului O.V., cu care se împrietenise, devenind

principalul furnizor de droguri de mare risc a acestui grup, că inculpatul s-a

aflat într-o stare de coeziune psihică cu restul membrilor grupului, că a avut conștiința

apartenenței la acest grup, că și-a asumat rolul de furnizor de droguri de mare

risc, motiv pentru care se impune condamnarea inculpatului pentru această

infracțiune. S-a invocat Sentința penală nr. 596 din 2008 a Tribunalului Cluj

prin care s-a dispus condamnarea inculpaților O.V., T.A., I.S. și T.S.,

inclusiv pentru inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat în

vederea săvârșirii unor infracțiuni grave și în motivele căreia se invocă și

apartenența inculpatului T. la acest grup.

În ceea ce privește

cuantumul pedepsei, s-a apreciat că se impune o majorare a acesteia având ca

modalitate de executare în regim de detenție, raportat la natura

infracțiunilor, la gravitatea faptelor reflectată în modalitățile de comitere a

faptelor reținute, de perioada îndelungată, de urmările care s-au produs și se

puteau produce referitor la sănătatea consumatorilor ce au cumpărat droguri de

la inculpat. S-a apreciat că circumstanțele personale ale inculpatului constând

în lipsa antecedentelor penale și atitudinea sinceră nu justifică reținerea

unei circumstanțe atenuante.

Inculpatul T.L. a

criticat sentința instanței de fond cu privire la modalitatea de

individualizare a executării pedepsei solicitând a se constata că se regăsesc

toate condițiile legale ale aplicării art. 81 C. pen. cu motivarea că la dosar

există date suficiente din care rezultă că a avut un comportament ireproșabil

în momentul în care a venit în țară, a avut un comportament adecvat și cât a

locuit în Israel, a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a convinge instanța

că nu mai este implicat în astfel de activități, că tot ceea ce a făcut se

datorează vârstei.

Prin Decizia penală

nr. 160/A/2010 din 30 noiembrie 2010 a Curții de Apel Cluj s-au respins, ca

nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj și inculpatul T.L..

Instanța de prim

control judiciar a reținut că probele strânse în cursul urmăririi penale și

care au servit drept temei de trimitere în judecată, precum și probele

administrate în faza judecății nu dovedesc că inculpatul se face vinovat de

comiterea tuturor infracțiunilor și actelor pentru care a fost trimis în

judecată.

Astfel, sub aspectul

săvârșirii infracțiunii de inițiere și constituire de grup infracțional

organizat constituit în vederea comiterii unei infracțiuni grave și urmat de

comiterea unei astfel de infracțiuni prevăzută de art. 7 alin. (1) și alin. (3)

din Legea nr. 39/2003, Curtea a constatat că în mod corect instanța de fond a

reținut că nu s-a probat existența elementelor constitutive ale acestei fapte.

Infracțiunea

prevăzută în art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, referitoare la

constituirea unui grup infracțional organizat, în modalitatea constituirii

implică o activitate de alcătuire, de înființare a grupului, iar în modalitatea

inițierii implică acțiuni prin care se pun bazele acestui grup, toate acestea

implicând stabilirea componenței, structurii, modului de organizare și operare,

scopului și mijloacelor, a rolului fiecărui membru și modalităților de aducere

la îndeplinire a scopului urmărit.

Sub aspect subiectiv,

este necesar ca persoanele care urmăresc inițierea și constituirea unui astfel

de grup să fie de acord să facă parte din structura acestuia, să achieseze la

scopul urmărit de grup și modalitățile de aducere la îndeplinire și, în final,

să contribuie activ la realizarea acestui scop.

Ceea ce s-a probat

însă în cauză este faptul că inculpatul și celelalte persoane presupus a face

parte din grup nu se cunoșteau toți între ei și nici nu efectuau fiecare

activități fixe, bine stabilite; dimpotrivă, aceste persoane, printre care și

inculpatul (cu privire la care devenise notoriu că era consumator de droguri și

cu posibilitate de procurare a unor astfel de substanțe) erau persoane la care

se apela individual și ocazional pentru procurarea de droguri ori pentru a pune

la dispoziție astfel de substanțe la petreceri (gratuit ori contracost), dar

fără a se putea stabili vreo conexiune între acțiunile acestora, caracteristica

principală a modului de acționare fiind sporadicitatea.

Astfel, martorul C.D.

arată că a aflat din auzite că inculpatul consumă droguri și că împreună cu

martorul O. s-a deplasat la domiciliul inculpatului unde toți au fumat 2 țigări

cu drog; martorul I.S. arată că s-a întâlnit cu inculpatul prin cluburi și a

consumat cu acesta de câteva ori "iarbă".

Mai mult, unii din

martorii audiați arată că nu s-a întâmplat ca vreodată să solicite droguri de

la unul dintre aceștia și să fie trimis la altul dintre ei pentru a lua drogul

sau să discute de preț cu vreunul și banii să-i remită altuia (fiind infirmată

astfel ideea rolului prestabilit în grup a fiecăruia, respectiv acela de a găsi

persoane interesate să cumpere droguri, de a negocia prețul, de a livra

drogul), iar alți martori declară că nu l-au cunoscut pe inculpat, nici după

nume, nici după porecla "L.", nici după fizionomie, procurându-și

droguri de la martorii O.V. ori I.S. sau B.I., fără a cunoaște de unde și cine

le furniza droguri (martorii K.A., K.P.I., M.M.A., N.I.M., B.I.M., C.M.G.,

T.D.).

Potrivit art. 2 lit.

a) din Legea nr. 39/2003, prin grup infracțional organizat se înțelege grupul

structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o

perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai

multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu

financiar sau alt beneficiu material, iar în conformitate cu prevederile art. 7

alin. (1) din aceeași lege, inițierea sau constituirea unui grup infracțional

organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se

pedepsește.

În raport cu aceste

prevederi, din ansamblul probelor administrate în cauză nu s-a probat existența

unei astfel de structuri organizate, care acționează coordonat, după reguli

bine stabilite, inițiată sau constituită de inculpat ori la care acesta să fi

aderat sau pe care să o fi sprijinit și în cadrul căreia inculpatul să aibă un

rol prestabilit, astfel că în mod corect s-a concluzionat de către instanța de

fond că nu se poate reține în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunii

prevăzute în art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Cu privire la actele

materiale componente ale infracțiunii continuate de trafic de droguri prevăzută

de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, Curtea a constatat ca fiind

probate doar actele materiale în raport de martorii D.T., D.R., B.M.C., A.E.,

T.S.A., I.S., O.V..

Declarațiile tuturor

celorlalți martori, deși confirmă consumul de droguri de risc ori de mare risc,

nu-l indică pe inculpat ca fiind cel care procura, direct ori indirect, aceste

substanțe astfel că este fundamentată și soluția prin care s-a menținut în

conținutul infracțiunii continuate doar actele materiale confirmate de martorii

menționați mai sus.

În ceea ce privește

pedepsele stabilite de instanța de fond, atât sub aspectul cuantumului, cât și

a modalității de executare, Curtea a concluzionat că s-a procedat la o corectă

individualizare a pedepselor, atât sub aspectul cuantumului, cât și a

modalității de executare, fiind sancțiuni penale care răspund cerințelor de

coerciție și reeducare, dar și gradului concret de pericol social al faptei și

persoanei inculpatului.

Împotriva Deciziei

penale nr. 160/A/2010 din 30 noiembrie 2010 a Curții de Apel Cluj, în termen

legal, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată

și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj și de inculpatul T.L.

Parchetul critică

hotărârile pentru netemeinicie în ceea ce privește achitarea inculpatului

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea

nr. 39/2003 și individualizarea pedepsei.

În motivarea

recursului se arată de către parchet că probele administrate dovedesc că

inculpatul a cunoscut personal cel puțin pe trei dintre membrii grupului,

respectiv O.V., T.S. și I.S., cunoscând totodată și despre existența și

implicarea inculpatului M.A. în activitatea grupului, a preluat în parte, din

motive obiective, atribuțiile inculpatului O.V., procurând și furnizând droguri

în mod direct inculpaților T.S. și I.S., cunoscând că aceștia se ocupă în mod

obișnuit de distribuirea drogurilor pe piață și încasarea contravalorii lor.

Inculpatul T.L. s-a

aflat într-o stare de coeziune psihică cu restul membrilor grupului

infracțional organizat, patru dintre aceștia fiind condamnați pentru această

infracțiune prin Sentința penală nr. 596 din 19 noiembrie 2008 a Tribunalului

Cluj.

Sub aspectul

individualizării pedepsei, s-a solicitat de către parchet majorarea pedepselor

aplicate inculpatului și executarea pedepsei rezultante în regim de detenție,

având în vedere gravitatea infracțiunilor săvârșite, perioada îndelungată de

desfășurare a activității infracționale, urmările produse.

Inculpatul T.L., în

recursul său, a solicitat suspendarea condiționată a executării pedepsei,

conform art. 81 C. pen., față de conduita s-a procesuală sinceră, lipsa de

experiență, vârsta la care a comis faptele și împrejurarea că în prezent este

încadrat în muncă.

Examinând recursurile

declarate în cauză prin prisma dispozițiilor art. 385

9

pct. 14 și 18

C. proc. pen., Înalta Curte reține că acestea sunt nefondate pentru

considerentele ce urmează:

Inculpatul T.L. a

fost trimis în judecată, între altele, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, reținându-se în actul de

sesizare că, în cursul anului 2007, împreună cu O.V., T.S.A., I.S. și T.A.N. a

constituit un grup infracțional organizat în vederea desfășurării de activități

de trafic de droguri în municipiul Cluj-Napoca, urmat de săvârșirea

infracțiunilor continuate de trafic de droguri de risc și de mare risc.

Potrivit art. 2 lit.

a) din Legea nr. 39/2003, prin grup infracțional organizat se înțelege grupul

structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o

perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai

multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu

financiar sau alt beneficiu material; nu constituie grup infracțional organizat

grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor

infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri

prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului.

Probele administrate

nu au dovedit că inculpatul făcea parte dintr-o astfel de structură, bine

organizată, în care fiecare membru avea un rol prestabilit, acționa coordonat

și după reguli bine stabilite, după cum nu s-a dovedit nici aderarea

inculpatului la un astfel de grup.

Inculpatul nu se

cunoștea cu toate persoanele indicate de parchet ca făcând parte din grupul

infracțional, nu a acționat în mod coordonat împreună cu acestea, ci

dimpotrivă, așa cum a reținut și instanța de apel, acțiunile inculpatului aveau

un caracter sporadic.

Martorul K.A. arată

că nu îl cunoaște pe inculpat, în schimb îi cunoaște pe I.S., O.V. și T.A., de

la care a cumpărat canabis și rezină de cannabis, nu știe de unde aveau aceștia

drogurile.

Martorii I.S. și

T.S.A. au arătat că au cumpărat de la inculpat droguri, respectiv ecstasy, însă

nu au putut oferi detalii în legătură cu presupuse activități ale inculpatului

în cadrul unui grup infracțional organizat.

Martorul O.V., în

cursul judecății, a relatat că îl cunoaște pe inculpat, consuma împreună cu

acesta droguri, știe că acesta a oferit și altor persoane droguri gratis sau

contra cost.

Alți martori au

arătat că nu îl cunosc pe inculpat după nume, poreclă sau fizionomie - L.S.B.,

K.P.I., T.A.N., M.M.A., N.I.M., B.I.M., C.M.G.

Martorul C.D.A. a

relatat că, din auzite, știa că inculpatul se ocupă cu consumul de droguri, în

cursul anului 2006 împreună cu O.V. s-au deplasat spre domiciliul inculpatului,

iar acesta a adus de la inculpat două țigări ce conțineau drog pe care le-au

fumat împreună. Nu cunoaște dacă inculpatul comercializează droguri sau ar avea

vreo sursă de unde își procura aceste substanțe.

Inculpatul era

cunoscut ca și consumator de droguri, oferea și altor persoane gratuit sau

contra cost diferite droguri, fără a se putea reține ca având rolul de

furnizare de droguri către ceilalți membri pentru valorificarea acestora sau că

a acționat coordonat cu aceștia, după reguli bine stabilite.

Critica referitoare

la individualizarea pedepsei este, de asemenea, nefondată.

Pedepsele aplicate

inculpatului - prin cuantum și modalitatea și executare - sunt în măsură să

corespundă cerințelor art. 52 C. pen. privind scopul educativ și preventiv al

pedepsei.

Instanțele au avut în

vedere toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de

pericol social concret, forma continuată a infracțiunilor, natura drogurilor

deținute de inculpat, urmările produse sau care s-ar fi putut produce,

posibilele consecințe severe pentru sănătatea persoanelor consumatoare de

droguri, datele care circumstanțiază persoana inculpatului.

Astfel, acesta nu

este cunoscut cu antecedente penale, a avut o atitudine procesuală sinceră,

este tânăr, a renunțat la consumul de droguri, are un loc de muncă stabil, în

favoarea sa fiind reținute corect circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74

lit. a) și c) C. pen.

Totuși, față de

gravitatea faptelor comise și numărul de acte materiale reținute în sarcina

inculpatului nu se impune reducerea pedepselor și suspendarea condiționată a

executării pedepsei rezultante, așa cum solicită inculpatul.

Față de

considerentele expuse, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., Înalta Curte va respinge ca nefondate ambele recursuri.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate

Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj și de inculpatul T.L.

împotriva Deciziei penale nr. 160/A/2010 din 30 noiembrie 2010 a Curții de Apel

Cluj, secția penală și de minori.

Obligă recurentul

intimat inculpat T.L. la plata sumei de 250 RON, cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul

apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 7 martie 2011.

Procesat de GGC - CL