ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1535/2010

Asupra contestației în anulare de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 15 ianuarie 2010, petiționarul M.I. a solicitat anularea deciziilor date în cauză, inclusiv a deciziei nr. 3220/2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, și a deciziei nr. 373/R/C/2001 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, întoarcerea executării silite în dosarul nr. 1085/2002, anularea procesului verbal de adjudecare nr. 93/2002 și obligarea B.R.D. - G.S.G. să-i plătească cu titlu de daune morale suma de 500.000 Euro pentru tulburare de posesie și un proces ce durează de paisprezece ani. In motivarea cererii petiționarul susține că secția comercială nu are competența să judece cauza în conformitate cu art. 20 C. proc.

civ. , pricina judecându-se de opt ani la Completul de 9 judecători; decizia nr. 373/R/C/2001 este nulă încălcând art. 24 C. proc. civ. contrară deciziei nr. 91/R/C/2001 este nulă încălcând art. 24 C. proc. civ. contrară deciziei nr. 91/R/C/2001 și deciziei nr. 3000/1996. Petiționarul solicită trimiterea dosarului la Curtea Constituțională întrucât revizuirea și contestația în anulare sunt prevăzute în codul de procedură civilă cu aceeași cale de atac ca hotărârea pronunțată și totodată trimiterea dosarului la Completul de 9 judecători. In privința deciziei nr. 3220/2209, petiționarul susține că decizia este semnată de alți judecători decât cei care au luat parte la judecată iar invocarea art. 723 C. proc.

civ. este valabilă și pentru instanță care încalcă dispozițiile art. 115, art. 132 și art. 136 C. proc. civ. Î ncercând o încadrare juridică a cererii, singurul element care poate atrage o calificare a acesteia este dată de motivul nesemnării hotărârii de către judecătorii care au soluționat pricina, ce atrage încălcarea dispozițiilor privitoare la competență. Cererea privind trimiterea cauzei la Curtea Constituțională nu este admisibilă în lipsa invocării unei excepții de neconstituționalitate; iar trimiterea cauzei la Completul de 9 judecători este surprinzătoare în condițiile în care chiar petiționarul a sesizat Secția Comercială a Înaltei Curți de Casație și Justiție. In privința nesemnării deciziei nr. 3220/2009 de către judecătorii care au format completul de judecată, petiționarul se află în eroare, completul căruia i-a fost repartizat dosarul soluționându-l și semnând atât minuta cât și hotărârea motivată.

Așa fiind Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca nefondată cererea calificată, în lipsa unei alte încadrări juridice prevăzute în legislația română, drept contestație în anulare împotriva deciziei nr. 3220/2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul M.I. împotriva deciziei nr. 3220 din 3 decembrie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 mai 2010