ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4788/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei constată următoarele: Prin încheierea de ședință din data de 26 martie 2007, Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a respins ca nefondată cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 319 alin. (2) teza a II a C. proc. civ., formulată de F.M. Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reținut, în esență, că dispozițiile a căror neconstituționalitate se solicită a fi constatate nu au legătură cu soluționarea contestației în anulare formulată, deoarece nu s-a pus în discuție excepția tardivității. Prin decizia nr. 4937 din 15 iunie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca tardiv recursul declarat de contestator împotriva încheierii din 26 martie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Galați.

Instanța supremă a reținut că, potrivit art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, termenul de recurs este de 48 de ore și curge de la pronunțare. Deși încheierea a fost dată la 26 martie 2007, recursul a fost declarat la 10 aprilie 2007. La data de 13 septembrie 2007, F.M. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei pronunțată de instanța supremă. Prin decizia nr. 2508 din 5 martie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins excepția perimării, invocată de intimata SC R. SA a admis contestația în anulare formulată de contestatorul F.M. și a anulat decizia nr. 4937 din 15 iunie 2007, pronunțată de Înalta Curte, fixând termen pentru judecata recursului la data de 9 aprilie 2009. Instanța supremă a reținut că sunt incidente dispozițiile art. 318 C. proc.

civ., deoarece instanța de recurs a comis o greșeală materială, neobservând înscrisurile aflate la dosar, din care rezultă că recursul a fost transmis în termenul prevăzut de lege, deoarece, din rezoluția aflată pe cererea de declarare a recursului, rezultă că acesta a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Galați la data de 28 martie 2007, cu respectarea termenului prevăzut de art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992. Reinvestită fiind astfel cu soluționarea recursului declarat împotriva încheierii din 26 martie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. 7414/44/2005, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru cele ce se vor arăta în continuare.

Prin încheierea atacată, Curtea de Apel Galați a respins ca nefondată cererea formulată de F.M. de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 319 alin. (2) teza a II a C. proc. civ. Curtea de apel a constatat corect că dispozițiile art. 319 alin. (2) C. proc. civ., a căror neconstituționalitate a fost invocată, nu au legătură cu soluționarea contestației în anulare, deoarece nu s-a pus în discuție tardivitatea declarării contestației. În cauză, a reținut curtea de apel, contestația a fost formulată în termen, iar în ceea ce privește motivarea contestației, legea nu prevede un anumit termen în care aceasta trebuie făcută, ceea ce înseamnă că există posibilitatea amânării judecării cauzei pentru a da posibilitatea părții să-și motiveze cererea.

Art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, reglementează procedura sesizării și soluționării excepției de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor de judecată. Potrivit art. 29 alin. (1) din lege, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia, iar potrivit alin. (3) al articolului, nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

Alineatul (6) din art. 29 al Legii nr. 47/1992, republicată, prevede în termeni expliciți că excepția este inadmisibilă atunci când este contrară prevederilor alin. (1), (2) și (3), ceea ce înseamnă că excepția este inadmisibilă atunci când textul atacat nu are legătură cu soluționarea cauzei, nu a fost invocată de una dintre părți sau de instanță, din oficiu sau atunci când, printr-o decizie anterioară, Curtea Constituțională a constatat că prevederea legală este neconstituțională. Se constată, față de dispozițiile textelor menționate anterior, că excepția invocată de F.M. nu are legătură cu soluționarea cauzei, deoarece instanța sau partea adversă nu au invocat excepția tardivității formulării contestației sau a nemotivării în termen a acesteia.

Nefiind întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 29/1992 în ceea ce privește cererea de sesizare a Curții Constituționale, se va respinge ca nefondat recursul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de contestatorul F.M. împotriva încheierii din 26 martie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. 7414/44/2005. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 aprilie 2009.